Ediție: RO România MD Republica MoldovaR. Moldova
Informație oficială despre medicamente și farmacii — într-un singur loc.
📄 Prospecte și text oficial 💳 Prețuri și compensare ⚖️ Interacțiuni 👶 Doze la copii 📍 Farmacii

Cancer

Actualizat: · Cod ICD-10: C00-C97

Despre boală

Există peste 200 de tipuri diferite de cancer.

Cancerul poate afecta orice parte a corpului dumneavoastră, inclusiv organele, sângele, măduva osoasă și sistemul imunitar.

Afișați posibilele tipuri de cancer

Abdomen și sistem digestiv

  • Cancer al căilor biliare (colangiocarcinom) – afectează tuburile mici care conectează diferite organe din sistemul digestiv (căile biliare)
  • Cancer de vezică biliară – afectează un organ mic din partea superioară a abdomenului care ajută la digestia alimentelor (vezica biliară)
  • Cancer esofagian – afectează esofagul, tubul prin care alimentele ajung din gură în stomac

Cap, gât și faringe

  • Cancer laringian – afectează laringele
  • Cancer nazofaringian – afectează partea faringelui care leagă partea din spate a nasului de partea din spate a gurii
  • Retinoblastom – un tip de cancer ocular care afectează copiii
  • Cancer tiroidian – afectează glanda mică din partea frontală, inferioară a gâtului (tiroida) care eliberează hormoni

Piele

  • Melanom cutanat – mai puțin frecvent și, de obicei, mai grav decât cancerul de piele non-melanom
  • Cancer de piele non-melanom – mai frecvent și, de obicei, mai puțin grav decât melanomul cutanat

Alte părți ale corpului

  • Limfom Hodgkin – afectează sistemul limfatic (parte a sistemului imunitar al corpului)
  • Mezoteliom – afectează membrana care acoperă unele organe ale corpului
  • Limfom non-Hodgkin – afectează sistemul limfatic (parte a sistemului imunitar al corpului)
  • Sarcom de țesut moale – afectează țesuturile care conectează și susțin alte organe și părți ale corpului

Simptome

Fiecare tip de cancer are propriile simptome.

Simptomele generale care ar putea fi un semn de cancer pot include:

  • un nodul sau o umflătură nouă oriunde pe corp
  • transpirație abundentă (în special noaptea) sau febră (temperatură ridicată) care durează mult timp sau revine constant
  • senzația de oboseală mai accentuată decât de obicei
  • vânătăi sau sângerări neobișnuite (cum ar fi sângerare din zona anală, sânge în urină sau vărsături cu sânge)
  • durere oriunde în corp, care nu este obișnuită pentru dumneavoastră
  • scădere în greutate fără să încercați sau senzația de foame mai redusă decât de obicei
  • nevoia de a urina mai des sau mai urgent, ori durere la urinare

Alte simptome ale cancerului pot afecta anumite părți ale corpului.

Simptome care afectează pielea

Simptomele cutanate pot include:

  • o aluniță nouă sau modificări ale unei alunițe oriunde pe corp
  • modificări ale pielii, cum ar fi o erupție sau o rană care nu se vindecă
  • albul ochilor sau pielea cu aspect galben (icter) – pielea galbenă poate fi mai greu de observat pe pielea neagră sau brună

Simptome care afectează digestia

Simptomele digestive pot include:

  • arsuri la stomac sau indigestie frecvente, foarte dureroase sau care se agravează
  • burtă (abdomen) umflată (balonare) care apare des sau durează mult timp
  • modificări ale scaunului, cum ar fi nevoia de a avea scaun mai des sau mai rar decât de obicei, diaree sau constipație care nu se ameliorează sau se agravează

Simptome care afectează gura sau gâtul

Simptomele la nivelul gurii și gâtului pot include:

  • dificultăți la înghițire
  • voce răgușită sau dogită care nu se ameliorează
  • o rană sau un ulcer în gură care nu se vindecă
  • pete albe sau roșii în gură

Simptome care afectează plămânii și respirația

Simptomele pulmonare și respiratorii pot include:

  • tuse care nu se ameliorează sau se agravează
  • senzație de lipsă de aer (dispnee) care nu se ameliorează sau se agravează
  • expectorație cu sânge

Simptome care afectează organele genitale (vagin sau penis)

Simptomele la nivelul vaginului sau penisului pot include:

  • secreții vaginale neobișnuite pentru dumneavoastră
  • sângerare vaginală neobișnuită, cum ar fi sângerare între menstruații sau după contact sexual, ori sângerare după menopauză
  • dificultate în obținerea erecției
  • sânge în spermă

Cauze și factori de risc

Cauze posibile ale cancerului

Oricine poate face cancer și nu este întotdeauna clar ce îl cauzează. Dar există factori care pot crește riscul de a dezvolta anumite tipuri de cancer.

Aceștia pot include:

  • înaintarea în vârstă
  • alți membri ai familiei care au anumite tipuri de cancer
  • stilul de viață – cum ar fi fumatul, excesul de greutate, expunerea prea mare la soare și consumul excesiv de alcool
  • prezența anumitor virusuri – cum ar fi papilomavirusul uman (HPV) sau hepatita
  • prezența anumitor afecțiuni – cum ar fi refluxul acid sever sau sindromul Lynch (o afecțiune care se transmite în familie)
  • mediul în care lucrați sau locuiți – cum ar fi expunerea la azbest sau la poluarea aerului

Reducerea riscului de cancer

Nu puteți preveni întotdeauna cancerul, dar există lucruri pe care le puteți face pentru a reduce riscul de a dezvolta unele tipuri de cancer.

Ce să faceți

  • faceți vaccinul HPV sau vaccinul împotriva hepatitei B, dacă medicul vi le recomandă

  • discutați cu medicul de familie despre testarea genetică pentru genele de risc de cancer dacă un tip de cancer este frecvent în familia dumneavoastră sau dacă unei rude i s-a spus că are o genă defectuoasă legată de cancer

  • încercați să reduceți consumul de alcool

  • încercați să slăbiți dacă sunteți supraponderal(ă) sau mențineți o greutate sănătoasă

  • încercați să renunțați la fumat

  • urmați sfaturile privind crema de protecție solară și siguranța la soare, cum ar fi folosirea unei creme cu factor de protecție solară (SPF) de cel puțin 30 și statul la umbră, pentru a vă proteja pielea

  • fiți activ(ă) fizic – țintiți către cel puțin 150 de minute de activitate moderată sau 75 de minute de activitate intensă pe săptămână

Diagnostic și analize

Analize și investigații

Teste genetice pentru a vă verifica riscul de cancer · Screening mamar (mamografie) · Testul Babeș-Papanicolau (screening cervical)

Teste genetice pentru a vă verifica riscul de cancer

De ce se fac teste genetice pentru a verifica riscul de cancer

Unele tipuri de cancer pot fi cauzate de modificări, numite mutații, în genele dumneavoastră. Aceste mutații genetice pot fi transmise în familie.

Testele genetice pentru riscul de cancer verifică mutațiile din genele dumneavoastră care înseamnă că aveți un risc mai mare de a dezvolta aceste tipuri de cancer.

Poate fi util să vă testați dacă mai multe persoane din familia dumneavoastră au avut anumite tipuri de cancer.

Există multe mutații genetice diferite care vă pot crește riscul de a dezvolta anumite tipuri de cancer.

De exemplu, a avea o genă BRCA1 sau BRCA2 defectă crește riscul de a dezvolta cancer de sân, ovarian sau de prostată. Dar acest lucru nu înseamnă că veți face cu siguranță cancer.

Dacă testarea arată că aveți un risc mai mare de a dezvolta cancer, vi se pot oferi:

  • controale regulate care pot depista cancerul înainte de a avea orice simptom – depistarea precoce a cancerului înseamnă că poate fi mai ușor de tratat
  • tratament care vă reduce riscul de a dezvolta cancer
  • ajutor pentru a face schimbări în stilul de viață care vă pot reduce riscul de a dezvolta cancer

Cine poate face teste genetice pentru a verifica riscul de cancer

Testele genetice pentru a vă verifica riscul de cancer pot fi recomandate dacă:

  • uneia dintre rudele dumneavoastră apropiate (cum ar fi un părinte, o soră, un frate sau un copil) i s-a spus că are o genă defectuoasă care îi crește riscul de cancer
  • mai multe persoane din familia dumneavoastră au avut anumite tipuri de cancer

Cum să obțineți teste genetice pentru a vă verifica riscul de cancer

Discutați cu medicul de familie despre efectuarea testelor genetice dacă credeți că există posibilitatea să aveți o genă care crește riscul de cancer.

Cum se fac testele genetice pentru a vă verifica riscul de cancer

De obicei, veți avea o programare la un consilier genetic sau la un specialist care va stabili dacă aveți nevoie de teste genetice pentru a verifica dacă aveți un risc mai mare de a face anumite tipuri de cancer.

Consilierul genetic vă va adresa câteva întrebări despre rudele dumneavoastră care au avut cancer și dacă acestea au fost testate pentru genele care cresc riscul de cancer.

Dacă se consideră că ați putea avea o genă defectuoasă care vă crește riscul de a face cancer, de obicei vi se va recomanda o analiză de sânge care poate confirma acest lucru.

Consilierul genetic vă va ajuta să înțelegeți testele și ce ar putea însemna rezultatele pentru dumneavoastră.

Obținerea rezultatelor testelor genetice pentru verificarea riscului de cancer

De obicei, veți primi rezultatele testelor genetice pentru verificarea riscului de cancer în câteva săptămâni.

Dacă rezultatele arată că nu aveți gene care vă cresc riscul de a face cancer, nu va mai fi nevoie să faceți nimic altceva.

Dacă rezultatele arată că aveți gene care vă cresc riscul de a face cancer, un consilier genetic ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate, să vă ofere sprijin și să vă explice ce urmează.

Vi se pot oferi teste suplimentare sau tratamente pentru a reduce riscul de a face cancer. De asemenea, puteți primi sfaturi privind schimbările în stilul de viață care pot reduce riscul de cancer.

Consilierul genetic poate discuta cu dumneavoastră și despre informarea rudelor care ar putea avea aceeași genă defectuoasă, pentru ca acestea să se gândească dacă să facă testarea.

Solicitați să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultatele dumneavoastră.

Screening mamar (mamografie)

Cum poate ajuta screeningul mamar la prevenirea cancerului de sân

Screeningul mamar folosește raze X numite mamografii pentru a verifica sânii dumneavoastră pentru semne de cancer.

Screeningul mamar regulat este una dintre cele mai bune metode de a depista un cancer prea mic pentru a fi simțit sau văzut.

Depistarea precoce a cancerului poate face ca:

  • tratamentul să aibă mai multe șanse de succes
  • să scadă probabilitatea de a fi nevoie de extirparea unui sân (mastectomie)

Puteți face screening mamar indiferent de mărimea sau forma sânilor dumneavoastră.

Cine poate face cancer de sân

Oricine poate face cancer de sân. Aceasta include femeile, bărbații, persoanele trans și non-binare.

Riscul de a face cancer de sân crește odată cu înaintarea în vârstă. Majoritatea cancerelor de sân sunt diagnosticate la femei de peste 50 de ani.

Dacă aveți un risc mai mare de a face cancer de sân

Unele persoane au un risc mai mare de a face cancer de sân. Acesta este uneori numit risc moderat sau risc înalt.

Este posibil să aveți un risc mai mare de a face cancer de sân dacă aveți:

  • mai multe rude apropiate care au avut cancer de sân sau cancer ovarian sau ambele
  • o modificare a unei gene (mutație) care vă crește riscul de a face cancer de sân – acestea includ BRCA1, BRCA2 sau TP53
  • țesut mamar dens
Ce să faceți dacă credeți că aveți un risc mai mare de a face cancer de sân

Discutați cu medicul de familie dacă credeți că ați putea avea un risc mai mare de a face cancer de sân.

Acesta vă poate trimite la un specialist în genetică, care va discuta cu dumneavoastră despre acest lucru. Este posibil să fie nevoie să faceți teste genetice.

În funcție de riscul dumneavoastră, este posibil:

  • să faceți mamografii mai des decât restul persoanelor
  • să faceți atât scanări RMN, cât și mamografii – RMN-ul poate oferi o imagine mai clară la persoanele mai tinere

Specialistul care vă are în grijă vă va explica modul în care veți fi investigat(ă).

Riscurile screeningului mamar

Medicii nu pot spune întotdeauna dacă un cancer va ajunge să pună viața în pericol sau nu. Prin urmare, tratamentul este întotdeauna oferit dacă sunteți diagnosticat(ă) cu cancer de sân.

Aceasta înseamnă că unele cancere care sunt diagnosticate și tratate nu ar fi pus viața în pericol. Tratamentul cancerelor care nu pun viața în pericol este principalul risc al screeningului mamar.

Alte riscuri ale screeningului mamar includ:

  • cancerul poate fi omis – mamografiile nu găsesc întotdeauna un cancer care este prezent
  • razele X – efectuarea regulată a mamografiilor timp de mulți ani vă crește foarte puțin riscul de a dezvolta cancer pe parcursul vieții, din cauza cantității mici de radiații la care sunteți expus(ă) în timpul mamografiilor

Majoritatea persoanelor consideră că beneficiile screeningului mamar depășesc posibilele riscuri.

Testul Babeș-Papanicolau (screening cervical)

Important

Încercați să nu amânați screeningul cervical. Este una dintre cele mai bune modalități de a vă proteja de cancerul de col uterin.

Cum ajută screeningul cervical la prevenirea cancerului

Screeningul cervical nu este un test pentru cancer, ci un test care ajută la prevenirea cancerului. Acesta verifică o probă de celule din colul uterin pentru tipurile cu risc crescut de papilomavirus uman (HPV).

HPV cu risc crescut poate determina modificări anormale ale celulelor din colul uterin.

Dacă în timpul screeningului sunt depistate tipuri de HPV cu risc crescut, proba de celule este verificată și pentru modificări celulare anormale.

Dacă sunt descoperite celule anormale, acestea pot fi tratate pentru a ajuta la prevenirea cancerului de col uterin.

Cine este expus riscului de cancer de col uterin

Dacă aveți col uterin și ați avut orice fel de contact sexual, cu un bărbat sau cu o femeie, puteți face cancer de col uterin. Acest lucru se datorează faptului că aproape toate cancerele de col uterin sunt cauzate de infecția cu tipuri de HPV cu risc crescut.

Sunteți în continuare expusă riscului de cancer de col uterin dacă:

  • ați făcut vaccinul HPV – acesta nu vă protejează împotriva tuturor tipurilor de HPV, deci sunteți în continuare expusă riscului de cancer de col uterin
  • ați avut un singur partener sexual – puteți contracta HPV chiar de la primul contact sexual
  • ați avut același partener sau nu ați mai avut contact sexual de mult timp – puteți avea HPV mult timp fără să știți
  • sunteți lesbiană sau bisexuală – sunteți expusă riscului dacă ați avut orice fel de contact sexual
  • sunteți un bărbat trans cu col uterin
  • ați suferit o histerectomie parțială care nu a îndepărtat tot colul uterin

Dacă nu sunteți sigură dacă să faceți screeningul cervical, discutați cu medicul dumneavoastră sau cu asistenta medicală.

Dacă nu ați avut niciodată niciun fel de contact sexual cu un bărbat sau o femeie, riscul de a face cancer de col uterin este scăzut. Dar ar trebui să mergeți totuși la screeningul cervical la intervalele recomandate de medic, deoarece este posibil să faceți cancer de col uterin chiar și fără HPV.

Dacă ați suferit o histerectomie totală

Nu va fi nevoie să mergeți la screeningul cervical dacă ați suferit o histerectomie totală pentru îndepărtarea completă a uterului și a colului uterin.

Recomandare non-urgentă: consultați medicul de familie dacă:

sunteți îngrijorat(ă) de simptomele cancerului de col uterin, cum ar fi:

  • sângerări între menstruații, în timpul sau după contactul sexual sau după ce ați trecut prin menopauză
  • secreții vaginale neobișnuite

Nu așteptați până la următoarea programare pentru screeningul cervical.

Când ar trebui să sosească rezultatele screeningului cervical

Asistenta sau medicul vă va spune când vă puteți aștepta la rezultate.

Dacă rezultatele întârzie, întrebați medicul de familie.

Încercați să nu vă îngrijorați dacă durează mai mult decât vă așteptați să primiți rezultatele.

Nu înseamnă că ceva este în neregulă, iar majoritatea persoanelor vor avea un rezultat normal.

Ce înseamnă rezultatele screeningului cervical

Rezultatele screeningului cervical vă vor explica dacă a fost depistat papilomavirusul uman (HPV) în proba recoltată, ce înseamnă rezultatul dumneavoastră și ce se întâmplă în continuare.

HPV nu este depistat în proba dumneavoastră

Majoritatea persoanelor nu vor avea HPV (un rezultat HPV negativ).

Aceasta înseamnă că riscul de a dezvolta cancer de col uterin este foarte scăzut. Nu aveți nevoie de alte teste pentru a verifica modificări celulare anormale la nivelul colului uterin, chiar dacă ați avut astfel de modificări în trecut.

Un rezultat neconcludent

Uneori vi se va cere să reveniți peste 3 luni pentru a repeta testul. Aceasta nu înseamnă că există vreo problemă, ci doar că rezultatele au fost neclare. Acest lucru este numit uneori rezultat inadecvat.

HPV este depistat în proba dumneavoastră

Rezultatele vă vor explica ce se va întâmpla în continuare dacă HPV este depistat în proba dumneavoastră (un rezultat HPV pozitiv).

Există 2 tipuri diferite de rezultat HPV pozitiv.

Cele 2 rezultate HPV pozitive posibile și ce înseamnă ele
Rezultat Ce înseamnă

HPV depistat (HPV pozitiv), dar fără modificări celulare anormale

Medicul vă va spune când să repetați testul HPV; dacă infecția persistă, vi se va recomanda o colposcopie.

HPV depistat (HPV pozitiv) și modificări celulare anormale

Vi se va recomanda un alt test, numit colposcopie, pentru a examina colul uterin.

Dacă aveți nevoie de o colposcopie

Colposcopia este o procedură simplă de examinare a colului uterin.

Este similară cu screeningul cervical, dar se efectuează în spital.

Este posibil să aveți nevoie de o colposcopie dacă rezultatele screeningului cervical arată că aveți HPV și modificări anormale ale celulelor colului uterin.

Încercați să nu vă îngrijorați dacă ați fost trimis(ă) pentru o colposcopie.

Este puțin probabil ca modificările celulelor să se agraveze în timp ce așteptați programarea.

Tratament

Tratamentul pe care îl veți urma depinde de tipul de cancer.

Cele mai frecvente tratamente pentru cancer includ:

  • intervenția chirurgicală pentru îndepărtarea cancerului
  • chimioterapia, care utilizează medicamente pentru a distruge celulele canceroase
  • radioterapia, care utilizează radiații pentru a distruge celulele canceroase

Tratamentul poate include, de asemenea:

  • imunoterapia, în cadrul căreia se folosesc medicamente pentru a ajuta sistemul imunitar să distrugă cancerul
  • terapia hormonală, pentru a opri sau încetini creșterea cancerului

Veți fi îngrijit(ă) de o echipă de specialiști care va colabora cu dumneavoastră pentru a stabili cel mai potrivit plan de tratament pentru dumneavoastră.

Când să mergeți la medic

Recomandare non-urgentă: consultați medicul de familie dacă aveți:

  • simptome de cancer
  • orice simptome sau modificări care nu sunt normale pentru dumneavoastră și vă îngrijorează că ar putea fi cancer

Dacă medicul de familie consideră că simptomele dumneavoastră ar putea fi un semn de cancer, este posibil să primiți o trimitere urgentă pentru mai multe analize sau pentru a consulta un specialist în spital.

Medicamente folosite pentru cancer

Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.

Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.

Inhibitori de protein-kinază · ATC L01E · 259

Terapii țintite: blochează semnalele care fac celulele canceroase să crească.

Antagoniști hormonali (oncologie) · ATC L02B · 79

Blochează hormonii care stimulează unele cancere (de prostată sau de sân).

Anticorpi monoclonali · ATC L01F · 76

Anticorpi monoclonali: țintesc celulele canceroase sau ajută sistemul imunitar să le recunoască.

Alte antineoplazice · ATC L01X · 70

Alte medicamente împotriva cancerului, cu mecanisme diferite.

Imunosupresoare · ATC L04A · 68

Imunosupresoare și imunomodulatoare: frânează sau reglează sistemul imunitar, în bolile autoimune, după transplant și în unele boli de sânge sau de plămân.

Antimetaboliți · ATC L01B · 63

Chimioterapice care opresc înmulțirea celulelor canceroase.

Alcaloizi din plante și alte produse naturale · ATC L01C · 59

Chimioterapice de origine vegetală care opresc diviziunea celulelor canceroase.

Agenți alchilanți · ATC L01A · 28

Chimioterapice care distrug celulele canceroase prin afectarea ADN-ului lor.

Medicamente pentru structura și mineralizarea osului · ATC M05B · 19

Întăresc oasele și reduc riscul de fracturi (bisfosfonați și altele).

Opioide · ATC N02A · 16

Opioide: calmează durerea puternică; se folosesc pe termen scurt, din cauza riscului de dependență.

Antiemetice (împotriva greței și vărsăturilor) · ATC A04A · 14

Previn sau opresc greața și vărsăturile.

Alte medicamente · 11

Hormoni și analogi (oncologie) · ATC L02A · 8

Hormoni folosiți în cancerele dependente de hormoni (de exemplu, de prostată sau de sân).

Antibiotice citotoxice · ATC L01D · 7

Chimioterapice din grupa antibioticelor citotoxice, folosite în tratamentul cancerului.

Alte produse terapeutice · ATC V03A · 5

Alte produse terapeutice: antidoturi, medicamente care elimină excesul de fier sau care protejează organismul în timpul altor tratamente.

Analgezice și antipiretice · ATC N02B · 3

Calmează durerea; unele scad și febra (paracetamol, metamizol). Grupa cuprinde și medicamente pentru durerea de nerv.

Radiofarmaceutice terapeutice · ATC V10X · 2

Medicamente radioactive care distrug țesutul bolnav din interior.

  • Lutetium (177lu) vipivotide tetraxetan — 1 produs cu rețetă
  • Natrii iodidum (131I) — 1 produs cu rețetă

Imunostimulante · ATC L03A · 1

Imunostimulante și imunomodulatoare: stimulează sau reglează sistemul imunitar (de exemplu, interferonii) ori cresc producția de globule albe.

  • Vaccin bcg — 1 produs cu rețetă

Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) · ATC M01A · 1

Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS): calmează durerea și inflamația, iar unele scad și febra. Grupa cuprinde și câteva produse pentru articulații, de exemplu glucozamina.

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0).