GAZYVARO 1000 mg

Ce este și pentru ce se utilizează

Ce este Gazyvaro

Gazyvaro conţine substanţa activă obinutuzumab, care aparţine unei clase de medicamente numite anticorpi monoclonali. Anticorpii acţionează prin ataşarea de anumite ţinte specifice din corpul dumneavoastră.

Pentru ce se utilizează Gazyvaro

Acest medicament este utilizat la adulți pentru tratamentul mai multor afecțiuni diferite. Printre acestea se numără:

• Leucemia limfocitară cronică (LLC)
• Gazyvaro este utilizat la pacienţii cărora nu li s-a administrat niciun tratament pentru LLC şi care au alte afecţiuni care fac imposibilă toleranţa administrării unei doze complete dintr-un alt medicament utilizat pentru tratamentul LLC, denumit fludarabină.
• Gazyvaro este utilizat în asociere cu un alt medicament pentru tratarea cancerului numit clorambucil.
• Limfom folicular (LF)
• Gazyvaro este utilizat la pacienţii cărora nu li s-a administrat niciun tratament pentru LF.
• Gazyvaro este utilizat la pacienţii cărora li s-a administrat cel puţin un tratament cu un medicament denumit rituximab şi la care LF a revenit sau s-a agravat în timpul tratamentului sau după acesta.
• La începutul tratamentului pentru LF, Gazyvaro este utilizat împreună cu alte medicamente utilizate pentru tratamentul cancerului.
• Apoi, Gazyvaro poate fi utilizat singur, timp de până la 2 ani, ca „tratament de întreţinere“.
• Nefrită lupică (NL)
• Gazyvaro este utilizat în asociere cu micofenolat de mofetil (MMF) pentru tratamentul pacienților adulți cu NL activă Clasa III sau IV, cu sau fără Clasa V concomitentă (inflamație a rinichiului cauzată de lupus)

Cum funcţionează Gazyvaro

• LLC şi LF sunt tipuri de cancer care afectează celulele albe din sânge denumite limfocite B.

Limfocitele B afectate se înmulţesc prea rapid şi supravieţuiesc prea mult timp. Gazyvaro se leagă de anumite „ţinte” aflate pe suprafaţa celulelor limfocitare B afectate şi astfel le distruge.

• Când Gazyvaro este administrat pacienţilor cu LLC sau LF împreună cu alte medicamente pentru tratamentul cancerului, intervalul de timp până când boala se va agrava este prelungit.
• NL este o formă de boală renală în care sistemul imunitar propriu al organismului atacă rinichii din greșeală.
• Gazyvaro reduce cantitatea de limfocite B, un tip de celule ale sistemului imunitar care sunt implicate în cauza unora dintre simptomele NL.
• Gazyvaro se administrează pacienților cu NL împreună cu alte medicamente. Acest lucru încetinește sau oprește atacul sistemului imunitar asupra celulelor sănătoase de la nivelul rinichilor.

Înainte să luați acest medicament

Nu trebuie să vi se administreze Gazyvaro dacă:

• sunteţi alergic la obinutuzumab sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6).

Dacă nu sunteţi sigur, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau asistentei medicale înainte să vi se administreze Gazyvaro.

Atenţionări şi precauţii

Înainte să vi se administreze Gazyvaro, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau asistentei medicale dacă:

• aveţi o infecţie sau aţi avut în trecut o infecţie care a persistat mult timp sau care recidivează
• aţi luat sau vi s-au administrat vreodată medicamente care afectează sistemul imunitar (cum sunt chimioterapice sau imunosupresoare)
• luaţi medicamente pentru tratarea tensiunii arteriale mari sau medicamente utilizate pentru subţierea sângelui – este posibil să fie necesar ca medicul dumneavoastră să modifice modul în care luaţi aceste medicamente
• aţi avut vreodată afecţiuni la nivelul inimii
• aţi avut vreodată probleme la nivelul creierului (cum ar fi probleme care au afectat memoria, dificultate de mişcare sau perceperea de diferite senzaţii la nivelul organismului, probleme de vedere)
• aţi avut vreodată probleme de respiraţie sau probleme la nivelul plămânilor
• aţi avut vreodată hepatită B – un tip de afecţiune a ficatului

Dacă oricare dintre cele de mai sus se aplică în cazul dumneavoastră (sau nu sunteţi sigur), discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu asistenta medicală înainte de a vi se administra Gazyvaro.

De asemenea, discutați cu medicul dumneavoastră dacă credeți că este posibil să aveți nevoie de orice vaccinuri în viitorul apropiat, inclusiv vaccinuri necesare pentru a călători în alte țări. Unele vaccinuri nu trebuie administrate în același timp ca Gazyvaro sau în lunile de după ce vi se administrează Gazyvaro. Medicul dumneavoastră va verifica dacă trebuie să vi se facă orice vaccinuri înainte de a vi se administra Gazyvaro.

Fiţi atent la următoarele reacţii adverse

Gazyvaro poate provoca o serie de reacţii adverse grave despre care trebuie să spuneţi imediat medicului dumneavoastră sau asistentei medicale. Acestea includ:

Reacţii legate de administrarea perfuziei

• Spuneţi imediat medicului dumneavoastră sau asistentei medicale dacă manifestaţi oricare dintre reacţiile adverse legate de administrarea perfuziei enumerate la începutul pct. 4. Reacţiile legate de administrarea perfuziei pot apărea în timpul perfuziei sau în decurs de până la 24 de ore după administrarea perfuziei.
• Dacă manifestaţi o reacţie legată de administrarea perfuziei, este posibil să aveţi nevoie de tratament suplimentar sau poate fi necesară încetinirea sau oprirea administrării perfuziei. Când simptomele dispar sau se ameliorează, administrarea perfuziei poate fi continuată. Este mai probabil ca aceste reacţii să apară în timpul primei perfuzii.

Medicul dumneavoastră poate decide să oprească tratamentul cu Gazyvaro dacă prezentaţi o reacţie adversă severă la administrarea perfuziei.

• Înainte de fiecare perfuzie cu Gazyvaro, vi se vor administra medicamente care ajută la reducerea apariţiei posibilelor reacţii adverse legate de administrarea perfuziei sau a sindromului de liză tumorală. Sindromul de liză tumorală este o complicaţie care ar putea pune viaţa în pericol, cauzată de modificări chimice în sânge, determinate de distrugerea celulelor canceroase (vezi pct. 3).

Leucoencefalopatia multifocală progresivă (LMP)

• LMP este o infecţie a creierului foarte rară şi care poate pune viaţa în pericol, raportată la foarte puţini pacienţi trataţi cu Gazyvaro.
• Spuneţi imediat medicului dumneavoastră sau asistentei medicale dacă prezentaţi pierdere de memorie, probleme de vorbire, dificultate la mers sau probleme de vedere.
• Dacă aţi prezentat oricare dintre aceste simptome înainte de tratamentul cu Gazyvaro, spuneţi imediat medicului dumneavoastră în cazul în care observaţi orice modificare a acestora. Este posibil să aveţi nevoie de tratament medical.

Infecţii

• Spuneţi imediat medicului dumneavoastră sau asistentei medicale în cazul în care prezentaţi orice semne de infecţie după tratamentul cu Gazyvaro (vezi Infecţii la pct. 4).

Copii şi adolescenţi

Nu se administrează Gazyvaro copiilor şi adolescenţilor cu vârsta sub 18 ani, deoarece nu există informaţii privind utilizarea sa la aceste grupe de vârstă.

Gazyvaro împreună cu alte medicamente

Spuneţi medicului dumneavoastră sau asistentei medicale dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente. Acestea includ medicamente eliberate fără prescripţie medicală şi medicamente din plante. Sarcina

• Spuneţi medicului dumneavoastră sau asistentei medicale dacă sunteţi gravidă, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă. Aceştia vă vor ajuta să evaluaţi raportul între beneficiul continuării tratamentului cu Gazyvaro şi riscul pentru copilul dumneavoastră.
• Dacă rămâneţi gravidă în timpul tratamentului cu Gazyvaro, spuneţi medicului dumneavoastră sau asistentei medicale cât mai curând posibil, deoarece tratamentul cu Gazyvaro poate afecta sănătatea dumneavoastră sau a copilului dumneavoastră.

Alăptarea

• Nu alăptaţi în timpul tratamentului cu Gazyvaro sau timp de 18 luni după oprirea tratamentului cu Gazyvaro, deoarece cantităţi mici de medicament pot trece în laptele dumneavoastră.

Contracepţia

• Folosiţi o metodă eficientă de contracepţie în timpul tratamentului cu Gazyvaro.
• Continuaţi să folosiţi o metodă eficientă de contracepţie timp de 18 luni de la ultimul tratament cu Gazyvaro.

Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor

Nu există probabilitatea ca Gazyvaro să vă afecteze capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi unelte sau utilaje. Cu toate acestea, dacă prezentaţi o reacţie legată de administrarea perfuziei (vezi pct. 4), nu conduceţi vehicule, nu mergeţi pe bicicletă sau nu folosiţi unelte sau utilaje până la dispariţia completă a reacţiei.

Cum se administrează

Cum se administrează Gazyvaro

Gazyvaro se administrează sub supravegherea unui medic cu experienţă în acest tip de tratament. Medicamentul este administrat într-o venă (perfuzie intravenoasă), pe parcursul a mai multe ore.

Tratamentul cu Gazyvaro

Leucemie limfocitară cronică (LLC)

• Vi se vor administra 6 cicluri de tratament cu Gazyvaro în asociere cu un alt medicament pentru tratamentul cancerului, numit clorambucil. Fiecare ciclu de tratament durează 28 de zile.
• În Ziua 1 din primul ciclu de tratament, vi se va administra, foarte lent, o parte a primei doze, de 100 miligrame (mg) de Gazyvaro. Medicul dumneavoastră/asistenta medicală vă va monitoriza cu atenţie pentru a putea depista reacţiile adverse legate de administrarea perfuziei.
• Dacă nu manifestaţi o reacţie legată de administrarea perfuziei după administrarea acestei mici părţi din prima doză, restul primei dumneavoastră doze (900 mg) va fi administrat în aceeaşi zi.
• Dacă manifestaţi o reacţie legată de administrarea perfuziei după administrarea acestei mici părţi din prima doză, restul primei dumneavoastră doze va fi administrat în Ziua 2.

O schemă standard de tratament este prezentată mai jos. Ciclul 1 de tratament – acesta va include trei doze de Gazyvaro în intervalul celor 28 de zile:

• Ziua 1 – o parte a primei dumneavoastră doze (100 mg)
• Ziua 2 sau Ziua 1 (continuare) – restul primei doze, 900 mg
• Ziua 8 – doză completă (1 000 mg)
• Ziua 15 – doză completă (1 000 mg)

Ciclurile de tratament 2, 3, 4, 5 şi 6 – o singură doză de Gazyvaro în intervalul celor 28 de zile:

• Ziua 1 – doză completă (1 000 mg).

Limfom folicular (LF)

• Vi se vor administra 6 sau 8 cicluri de tratament cu Gazyvaro în asociere cu alte medicamente pentru tratamentul cancerului – fiecare ciclu de tratament durează 28 sau 21 de zile în funcţie de medicamentul pentru tratamentul cancerului care va fi utilizat în combinaţie cu Gazyvaro.
• Această fază de inducţie va fi urmată de o fază de întreţinere – în acest interval vi se va administra Gazyvaro la fiecare 2 luni timp de până la 2 ani, în condiţiile în care boala dumneavoastră nu avansează. În funcţie de evoluţia bolii după primele cicluri de tratament, medicul dumneavoastră va decide dacă veţi primi tratament de întreţinere.
• O schemă standard de tratament este prezentată mai jos.

Terapie de inducţie

Ciclu 1 de tratament – aceasta va include trei doze de Gazyvaro în intervalul celor 28 sau 21 de zile în funcţie de medicamentul pentru tratamentul cancerului care va fi utilizat în combinaţie cu Gazyvaro:

• Ziua 1 – doză completă (1 000 mg)
• Ziua 8 – doză completă (1 000 mg)
• Ziua 15 – doză completă (1 000 mg).

Ciclurile de tratament 2-6 sau 2-8 – o singură doză de Gazyvaro în intervalul celor 28 sau 21 de zile în funcţie de medicamentul pentru tratamentul cancerului care va fi utilizat în combinaţie cu Gazyvaro:

• Ziua 1 – doză completă (1 000 mg).

Terapie de întreţinere

• Doză completă (1 000 mg) la fiecare 2 luni timp de până la 2 ani, în condiţiile în care boala dumneavoastră nu avansează.

Nefrită lupică (NL)

Vi se vor administra doze de 1 000 mg de Gazyvaro sub formă de perfuzie intravenoasă, conform schemei de mai jos:

• Doza 1 (perfuzie inițială): 1 000 mg
• Doza 2 (Săptămâna 2, la două săptămâni după Doza 1): 1 000 mg
• Doza 3 (Săptămâna 24): 1 000 mg
• Doza 4 (Săptămâna 26, la două săptămâni după Doza 3): 1 000 mg
• Doza 5 (la șase luni după Doza 4 și, ulterior, la fiecare șase luni): 1 000 mg

Medicamente administrate înainte de fiecare perfuzie

Înainte de fiecare perfuzie de Gazyvaro, vi se vor administra medicamente în vederea reducerii posibilităţii de apariţie a reacţiilor adverse legate de administrarea în perfuzie şi a prevenirii sindromului de liză tumorală. Acestea pot include:

• fluide
• medicamente pentru scăderea febrei
• medicamente pentru reducerea durerii (analgezice)
• medicamente pentru reducerea inflamaţiei (corticosteroizi)
• medicamente pentru reducerea reacţiilor alergice (antihistaminice)
• medicamente pentru prevenirea sindromului de liză tumorală (cum este alopurinol)

Dacă lipsiţi de la o vizită pentru administrarea unei doze de Gazyvaro

Dacă lipsiţi de la o vizită pentru administrarea unei doze din tratament, programaţi-vă pentru alta cât mai curând posibil deoarece, pentru ca acest medicament să fie cât mai eficace, este foarte important să respectaţi schema de tratament.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau asistentei medicale.

Reacții adverse posibile

Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că acestea nu apar la toate persoanele. Următoarele reacţii adverse au fost raportate în cazul administrării acestui medicament:

A. Dacă sunteți tratat pentru leucemie limfocitară cronică (LLC) sau limfom folicular (LF)

Reacţii adverse grave

Reacţii legate de administrarea perfuziei

Spuneţi imediat medicului dumneavoastră sau asistentei medicale dacă prezentaţi oricare dintre următoarele simptome pe durata administrării perfuziei sau în decurs de până la 24 de ore după administrarea perfuziei.

Cele mai frecvent raportate:

• greaţă
• oboseală
• ameţeli
• dureri de cap
• diaree
• febră, înroşire a feţei sau frisoane
• vărsături
• scurtare a respiraţiei
• tensiune arterială mică sau mare
• bătăi foarte rapide ale inimii
• senzaţie de disconfort la nivelul pieptului

Mai puţin frecvent raportate:

• bătăi neregulate ale inimii
• umflare a gâtului sau a căilor respiratorii
• respiraţie şuierătoare, dificultăţi de respiraţie, presiune la nivelul pieptului sau iritaţie a gâtului

Dacă prezentaţi oricare dintre reacţiile de mai sus, spuneţi imediat medicului dumneavoastră sau asistentei medicale.

Leucoencefalopatie multifocală progresivă (LMP)

LMP este o infecţie foarte rară a creierului care vă poate pune viaţa în pericol, raportată ca urmare a administrării medicamentului Gazyvaro.

Spuneţi imediat medicului dumneavoastră sau asistentei medicale dacă observați oricare dintre următoarele reacții adverse:

• pierderi ale memoriei
• probleme de vorbire
• dificultate la mers
• probleme de vedere

Dacă aţi avut oricare dintre aceste simptome înainte de tratamentul cu Gazyvaro, spuneţi imediat medicului dumneavoastră dacă observaţi orice modificare a acestora. Este posibil să aveţi nevoie de tratament medical.

Infecţii

Există o probabilitate mai mare să prezentaţi o infecţie în timpul sau după administrarea tratamentului cu Gazyvaro. De cele mai multe ori, acestea sunt răceli, dar au existat cazuri de infecţii mai severe. De asemenea, reapariția unui tip de afecţiune a ficatului, denumită hepatită B, a fost raportată la pacienţii care au avut hepatită B în trecut.

Spuneţi imediat medicului dumneavoastră sau asistentei medicale dacă aveţi orice simptome de infecţie în timpul şi după tratamentul cu Gazyvaro. Acestea includ:

• febră
• tuse
• durere în piept
• oboseală
• erupţie trecătoare pe piele însoţită de durere
• dureri în gât
• durere cu senzație de arsură la urinare
• senzaţie de slăbiciune sau stare generală de rău

Dacă prezentați oricare dintre aceste semne după tratamentul cu Gazyvaro, spuneți imediat medicului dumneavoastră sau asistentei medicale. Înainte de a începe tratamentul cu Gazyvaro, spuneți medicului dumneavoastră sau asistentei medicale dacă ați avut infecții care reapar sau infecții de lungă durată.

Alte reacţii adverse:

Spuneţi medicului dumneavoastră sau asistentei medicale dacă observaţi oricare dintre următoarele reacţii adverse:

Foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane)

• febră
• infecţii pulmonare
• durere de cap
• dureri articulare, dureri de spate
• senzaţie de slăbiciune
• senzaţie de oboseală
• dureri la nivelul mâinilor şi picioarelor
• diaree, constipaţie
• insomnie
• căderea părului, mâncărimi
• infecţii ale căilor urinare, inflamare a nasului şi gâtului, herpes zoster
• modificări ale rezultatelor analizelor de sânge:
• anemie (număr mic de celule roşii în sânge)
• număr mic al tuturor tipurilor de celule albe din sânge (combinate)
• număr mic de neutrofile (un tip de celule albe din sânge)
• număr mic de trombocite (un tip de celule ale sângelui care ajută la coagularea acestuia)
• infecţii ale căilor respiratorii superioare (infecţii ale nasului, faringelui, laringelui sau sinusurilor), tuse Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane)
• herpes
• depresie, anxietate
• gripă
• creştere în greutate
• secreţii nazale abundente sau nas înfundat
• eczemă
• durere în gură sau gât
• dureri musculare şi osoase la nivelul pieptului
• cancer de piele (carcinom cu celule scuamoase, carcinom bazocelular)
• dureri osoase
• bătăi neregulate ale inimii (fibrilaţie atrială)
• probleme de urinare, incontinenţă urinară
• tensiune arterială mare
• probleme de digestie (de exemplu, arsuri în capul pieptului), hemoroizi
• modificări ale rezultatelor analizelor de sânge:
• număr mic de limfocite (un tip de celule albe din sânge), febră asociată cu număr mic de neutrofile (un tip de celule albe din sânge)
• creştere a concentraţiei de potasiu, fosfat sau de acid uric – care poate determina afecţiuni la nivelul rinichilor (face parte din sindromul de liză tumorală)
• scădere a concentraţiei de potasiu ● apariţia unei găuri la nivelul stomacului sau intestinelor (perforaţie gastro-intestinală, mai ales în cazul în care cancerul afectează tractul gastro-intestinal)

Mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane)

● coagulare anormală, inclusiv o boală gravă în care se formează cheaguri de sânge în tot corpul (coagulare intravasculară diseminată) ● modificări ale rezultatelor analizelor de sânge: valori scăzute ale imunoglobulinelor (anticorpi care ajută organismul să lupte împotriva infecţiilor)

Spuneţi medicului dumneavoastră sau asistentei medicale dacă observaţi oricare dintre reacţiile adverse enumerate mai sus.

B. Dacă sunteți tratat pentru nefrită lupică (NL)

Reacții adverse grave

Infecții

Există o probabilitate mai mare să prezentaţi o infecţie în timpul sau după administrarea tratamentului cu Gazyvaro. De cele mai multe ori, acestea sunt răceli, dar au existat cazuri de infecţii mai severe.

Spuneți imediat medicului dumneavoastră sau asistentei medicale dacă aveți orice semne de infecție în timpul și după tratamentul cu Gazyvaro. Printre acestea se numără:

• strănut
• secreții nazale abundente sau senzația că secrețiile nazale ajung se scurg posterior, spre gât
• febră
• tuse
• durere în piept
• oboseală
• erupție cutanată tranzitorie
• durere în gât
• durere cu senzație de arsură la urinare
• simptome asemănătoare gripei, senzație de slăbiciune sau stare generală de rău Dacă prezentați oricare dintre aceste semne după tratamentul cu Gazyvaro, spuneți imediat medicului dumneavoastră sau asistentei medicale.

Înainte de a începe tratamentul cu Gazyvaro, spuneți medicului dumneavoastră sau asistentei medicale dacă ați avut infecții care reapar sau infecții de lungă durată.

Neutropenie

Neutropenia implică prezența în sânge a unor valori scăzute ale neutrofilelor (un tip de globule albe din sânge). Spuneți imediat medicului dumneavoastră sau asistentei medicale dacă observați oricare dintre următoarele reacții adverse:

• febră sau frisoane
• tuse
• durere în gât
• ulcerații la nivelul gurii, cauzate de infecții
• modificări ale rezultatelor analizelor de sânge

Reacţii legate de administrarea perfuziei

Spuneți imediat medicului dumneavoastră sau asistentei medicale dacă prezentați oricare dintre următoarele simptome în timpul administrării perfuziei sau în decurs de până la 24 de ore după administrarea perfuziei:

• greață
• oboseală
• amețeli sau leșin
• dureri de cap
• diaree
• febră, înroșire a feței sau frisoane
• vărsături
• scurtare a respirației sau dificultăți la respirație
• tensiune arterială mică sau mare
• bătăi foarte rapide ale inimii
• senzație de disconfort la nivelul pieptului
• durere sau disconfort abdominal
• înroșire, umflare sau secreție
• dureri articulare, dureri musculare

Leucoencefalopatie multifocală progresivă (LMP)

LMP este o infecție foarte rară a creierului care vă poate pune viața în pericol, raportată ca urmare a administrării medicamentului Gazyvaro în alte indicații.

Spuneți imediat medicului dumneavoastră sau asistentei medicale dacă observați oricare dintre următoarele reacții adverse:

• pierderi ale memoriei
• probleme de vorbire
• dificultate la mers
• probleme de vederea

Dacă ați avut oricare dintre aceste simptome înainte de tratamentul cu Gazyvaro, spuneți imediat medicului dumneavoastră dacă observați orice modificare a acestora. Este posibil să aveți nevoie de tratament medical. Alte reacții adverse

Spuneți medicului dumneavoastră sau asistentei medicale dacă observați oricare dintre următoarele reacții adverse:

Foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane)

• inflamație a plămânilor (bronșită)
• modificări ale rezultatelor analizelor de sânge: valori scăzute ale imunoglobulinelor (anticorpi care ajută în lupta împotriva infecțiilor)

Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane)

• infecții pulmonare (pneumonie)
• infecție virală cu herpes simplex la nivelul gurii (cum ar fi herpesul bucal) sau la nivelul organelor genitale

Raportarea reacţiilor adverse

Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau asistentei medicale. Acestea includ orice reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, aşa cum este menţionat în Anexa V. Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.

Cum se păstrează

Gazyvaro va fi păstrat de către profesioniştii din domeniul sănătăţii în cadrul spitalului sau a clinicii. Condiţiile de păstrare sunt următoarele:

• Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
• Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
• A se păstra la frigider (2°C-8°C). A nu se congela.
• A se păstra flaconul în cutie pentru a fi protejat de lumină.

Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Medicul dumneavoastră va arunca orice medicamente care nu mai sunt folosite. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

Conținutul ambalajului și alte informații

Ce conţine Gazyvaro

• Substanţa activă este obinutuzumab 1 000 mg/40 ml per flacon, corespunzător unei concentraţii de 25 mg/ml, înainte de diluare.
• Celelalte componente sunt histidină, clorhidrat de histidină monohidrat, trehaloză dihidrat, poloxamer 188 şi apă pentru preparate injectabile.

Cum arată Gazyvaro şi conţinutul ambalajului

Gazyvaro este un concentrat pentru soluţie perfuzabilă şi este un lichid incolor până la brun deschis. Gazyvaro este disponibil într-un ambalaj care conţine 1 flacon din sticlă. Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă

Roche Registration GmbH Emil-Barell-Strasse 1 79639 Grenzach-Wyhlen Germania

Fabricantul

Roche Pharma AG Emil-Barell-Strasse 1 D-79639 Grenzach-Wyhlen Germania

Pentru orice informaţii referitoare la acest medicament, vă rugăm să contactaţi reprezentanţa locală a deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă:

België/Belgique/Belgien, Luxembourg/Luxemburg N.V. Roche S.A. België/Belgique/Belgien Tél/Tel: +32 (0) 2 525 82 11

България Рош България ЕООД Тел: +359 2 474 5444

Latvija Roche Latvija SIA Tel: +371 – 6 7039831

Lietuva UAB “Roche Lietuva” Tel: +370 5 2546799

Česká republika Roche s. r. o. Tel: +420 – 2 20382111

Magyarország Roche (Magyarország) Kft. Tel: +36 -1 279 4500

Danmark Roche Pharmaceuticals A/S Tlf: +45 – 36 39 99 99

Nederland Roche Nederland B.V. Tel: +31 (0) 348 438000

Deutschland Roche Pharma AG Tel: +49 (0) 7624 140

Norge Roche Norge AS Tlf: +47 – 22 78 90 00

Eesti Roche Eesti OÜ Tel: + 372 – 6 177 380

Österreich Roche Austria GmbH Tel: +43 (0) 1 27739

Ελλάδα, Kύπρος Roche (Hellas) A.E. Ελλάδα Τηλ: +30 210 61 66 100

Polska Roche Polska Sp.z o.o. Tel: +48 – 22 345 18 88

España Roche Farma S.A. Tel: +34 – 91 324 81 00

Portugal Roche Farmacêutica Química, Lda Tel: +351 – 21 425 70 00

France Roche Tél: +33 (0)1 47 61 40 00

România Roche România S.R.L. Tel: +40 21 206 47 01 Hrvatska Roche d.o.o. Tel: + 385 1 47 22 333

Slovenija Roche farmacevtska družba d.o.o. Tel: +386 – 1 360 26 00

Ireland, Malta Roche Products (Ireland) Ltd. Ireland/L-Irlanda Tel: +353 (0) 1 469 0700

Slovenská republika Roche Slovensko, s.r.o. Tel: +421 – 2 52638201

Ísland Roche Pharmaceuticals A/S c/o Icepharma hf Sími: +354 540 8000

Suomi/Finland Roche Oy Puh/Tel: +358 (0) 10 554 500

Italia Roche S.p.A. Tel: +39 – 039 2471 Sverige Roche AB Tel: +46 (0) 8 726 1200

Acest prospect a fost revizuit în

Alte surse de informaţii

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe site-ul Agenţiei Europene pentru Medicamente https://www.ema.europa.eu. ––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Următoarele informaţii sunt destinate numai profesioniştilor din domeniul sănătăţii:

Doze

Gazyvaro trebuie administrat sub supravegherea atentă a unui medic cu experienţă şi într-un mediu în care sunt disponibile imediat echipamente complete de resuscitare.

Profilaxia şi premedicaţia în cazul sindromului de liză tumorală (SLT)

Se consideră că pacienţii cu încărcătură tumorală mare şi/sau cu un număr mare de limfocite circulante (> 25 x 109/l) şi/sau insuficienţă renală (Clcr < 70 ml/minut) au risc de SLT şi trebuie să primească tratament profilactic. Profilaxia trebuie realizată prin hidratare corespunzătoare şi administrarea de uricostatice (de exemplu, alopurinol) sau de alternative adecvate cum este o urat-oxidază (de exemplu, rasburicază) începând cu 12-24 de ore înainte de iniţierea administrării în perfuzie a Gazyvaro, conform cu practica clinică standard. Toţi pacienţii despre care se consideră că sunt expuşi riscului, trebuie monitorizaţi îndeaproape pe durata primelor zile de tratament, având în vedere mai ales funcţia renală, valorile serice ale potasiului şi acidului uric. Se vor respecta orice recomandări suplimentare conform practicii standard. SLT nu este considerat un risc potențial sau un risc identificat la pacienții cu NL.

Profilaxia şi premedicaţia în cazul apariţiei reacţiilor legate de administrarea perfuziei (RAP)

Premedicaţia în vederea reducerii riscului de RAP este prezentată în Tabelul 1. Premedicaţia cu corticosteroizi este recomandată pentru pacienţii cu LF şi obligatorie pentru pacienţii cu LLC, în primul ciclu de tratament și pentru pacienții cu NL (vezi Tabelul 1). Premedicaţia pentru perfuziile ulterioare şi alte tipuri de premedicaţie trebuie administrate conform indicaţiilor de mai jos.

În timpul administrării perfuziilor intravenoase cu Gazyvaro poate apărea hipotensiune arterială, ca simptom al RAP. Prin urmare, se va avea în vedere întreruperea tratamentului cu medicamente antihipertensive cu 12 ore înainte de şi pe durata administrării fiecărei perfuzii cu Gazyvaro şi în decursul primei ore după administrare.

Tabelul 1 Premedicaţie administrată înainte de perfuzia cu Gazyvaro pentru a reduce riscul de apariție a RAP

Indicație/Ziua de tratament/Ciclu Pacienţi care necesită premedicaţie Premedicaţie Administrare Ciclul 1: Ziua 1 pentru LLC şi LF Toţi pacienţii Tratament intravenos cu corticosteroizi1, 4 (obligatoriu pentru LLC, recomandat pentru LF) Finalizată cu cel puţin 1 oră înainte de administrarea perfuziei cu Gazyvaro Analgezice/antipiretice orale2 Cu cel puţin 30 minute înainte de administrarea perfuziei cu Gazyvaro Medicament antihistaminic3 Ciclul 1: Ziua 2 doar pentru LLC Toţi pacienţii Tratament intravenos cu corticosteroizi1 (obligatoriu) Finalizată cu cel puţin 1 oră înainte de administrarea perfuziei cu Gazyvaro Analgezice/antipiretice orale2 Cu cel puţin 30 minute înainte de administrarea perfuziei cu Gazyvaro Medicament antihistaminic3 Indicație/Ziua de tratament/Ciclu Pacienţi care necesită premedicaţie Premedicaţie Administrare Toate perfuziile ulterioare pentru LLC şi LF Pacienţi fără RAP în timpul administrării perfuziei anterioare Analgezice/antipiretice orale2 Cu cel puţin 30 minute înainte de administrarea perfuziei cu Gazyvaro

Pacienţi cu RAP (grad 1 sau 2) în timpul administrării perfuziei anterioare Analgezice/antipiretice orale2 Medicament antihistaminic3 Pacienţi cu RAP de grad 3 în timpul administrării perfuziei anterioare SAU Pacienţi cu număr de limfocite >25 x 109/l înainte de umătoarea administrare a tratamentului Tratament intravenos cu corticosteroizi1, 4 Finalizată cu cel puţin 1 oră înainte de administrarea perfuziei cu Gazyvaro Analgezice/antipiretice orale2 Medicament antihistaminic3 Cu cel puţin 30 minute înainte de administrarea perfuziei cu Gazyvaro NL Toți pacienții

Tratament intravenos cu corticosteroizi5

Finalizat cu 30-60 de minute înainte de administrarea perfuziei cu Gazyvaro

Începând cu doza 6, corticosteroizii administrați intravenos trebuie administrați numai pacienților care au prezentat o RAP la administrarea perfuziei anterioare

Analgezic oral/antipiretic6 Medicament antihistaminic3 1100 mg prednison/prednisolon sau 20 mg dexametazonă sau 80 mg metilprednisolon. Hidrocortizonul nu trebuie utilizat, deoarece nu s-a demonstrat a fi eficace în reducerea incidenţei RAP. 2 de exemplu, 1000 mg acetaminofen/paracetamol 3 de exemplu, 50 mg difenhidramină 4 Dacă se administrează chimioterapie care include corticosteroid în aceeaşi zi cu Gazyvaro, corticosteroidul poate fi utilizat pe cale orală dacă este administrat cu minimum 60 de minute înainte de Gazyvaro, nefiind necesară administrarea suplimentară de corticosteroid IV ca premedicaţie. 5 80 mg metilprednisolon IV 6 650-1000 mg acetaminofen/paracetamol

Doză

Leucemie limfocitară cronică (în asociere cu clorambucil1)

La pacienţii cu LLC, doza recomandată de Gazyvaro în asociere cu clorambucil este indicată în Tabelul 2.

Ciclul 1

Doza recomandată de Gazyvaro în asociere cu clorambucil este de 1000 mg, administrată în Ziua 1 şi Ziua 2 (sau continuată în Ziua 1), precum şi în Ziua 8 şi Ziua 15 a primului ciclu de tratament de 28 de zile. Două pungi de perfuzie trebuie să fie pregătite pentru perfuzia din Zilele 1 şi 2 (100 mg pentru Ziua 1 şi 900 mg pentru Ziua 2). În cazul în care prima pungă este administrată fără modificări ale ratei de perfuzare sau întreruperi, a doua pungă poate fi administrată în aceeaşi zi (fără nicio întârziere sau repetare a premedicaţiei), cu condiţia ca administrarea perfuziei să se realizeze într-o perioadă de timp adecvată, iar pe parcursul administrării să fie disponibile condiţii şi supraveghere medicală corespunzătoare. În cazul în care există modificări ale ratei de perfuzare sau întreruperi la administrarea primelor 100 de mg, cea de-a doua pungă va fi administrată în ziua următoare.

Ciclurile 2 – 6

Doza recomandată de Gazyvaro în asociere cu clorambucil este de 1000 mg, administrată în Ziua 1 a fiecărui ciclu de tratament.

Tabelul 2 Doza de Gazyvaro care se administrează pe parcursul celor 6 cicluri de tratament, fiecare cu o durată de 28 de zile, la pacienţii cu LLC

Ciclul Ziua de tratament Doza de Gazyvaro Ciclul 1 Ziua 1 100 mg Ziua 2 (sau continuare Ziua 1) 900 mg Ziua 8 1 000 mg Ziua 15 1 000 mg Ciclurile 2-6 Ziua 1 1 000 mg 1 Clorambucil este administrat oral, în doză de 0,5 mg/kg greutate corporală în Ziua 1 şi Ziua 15 a fiecărui ciclu de tratament.

Durata tratamentului

Şase cicluri de tratament, fiecare cu durata de 28 zile.

Limfom folicular

La pacienţii cu LF, doza recomandată de Gazyvaro în asociere cu chimioterapie este indicată în Tabelul 3.

Pacienţi cu limfom folicular netrataţi anterior

Tratament de inducţie (în asociere cu chimioterapie2) În asociere cu chimioterapie, Gazyvaro trebuie administrat după cum urmează:

• Şase cicluri de tratament cu durata de 28 de zile în asociere cu bendamustină2 sau,
• Şase cicluri de tratament cu durata de 21 de zile în asociere cu ciclofosfamidă, doxorubicină, vincristină, prednisolon (CHOP), urmate de 2 cicluri suplimentare de tratament cu Gazyvaro în monoterapie sau,
• Opt cicluri de tratament cu durata de 21 de zile în asociere cu ciclofosfamidă, vincristină şi prednison/prednisolon/metilprednisolon (CVP).

Tratament de întreţinere

Pacienţii care obţin un răspuns complet sau parţial la terapia de inducţie cu Gazyvaro în asociere cu chimioterapie trebuie să primească în continuare Gazyvaro în doză de 1 000 mg ca monoterapie de întreţinere o dată la 2 luni timp de 2 ani sau până la progresia bolii (în funcţie de care survine primul). Pacienţi cu limfom folicular care nu au prezentat răspuns la tratament sau au prezentat progresia bolii în timpul sau în interval de 6 luni după tratamentul cu rituximab sau cu o schemă de tratament care a inclus rituximab

Tratament de inducţie (în asociere cu bendamustină2)

Gazyvaro în asociere cu bendamustină2 trebuie administrat în şase cicluri de tratament cu durata de 28 de zile.

Tratament de întreţinere

Pacienţilor care prezintă răspuns complet sau parţial la tratamentul de inducţie (de exemplu, primele 6 cicluri de tratament) cu Gazyvaro în asociere cu bendamustină sau care au boală stabilă, trebuie să li se administreze în continuare Gazyvaro în doză de 1 000 mg ca monoterapie de întreţinere o dată la 2 luni, timp de 2 ani sau până la progresia bolii (în funcţie de care survine primul).

Tabelul 3 Limfom folicular: Doza de Gazyvaro care se administrează în timpul tratamentului de inducţie, urmată de tratament de întreţinere

Ciclul Ziua de tratament Doza de Gazyvaro Ciclul 1

Ziua 1 1 000 mg Ziua 8 1 000 mg Ziua 15 1 000 mg Ciclurile 2–6 sau 2–8 Ziua 1 1 000 mg Tratament de întreţinere O dată la 2 luni, timp de 2 ani sau până la progresia bolii (în funcţie de care survine primul) 1 000 mg 2 Bendamustina este administrată intravenos în zilele 1 şi 2 din toate ciclurile de tratament (Ciclurile 1–6) la o doză de 90 mg/m2/zi; CHOP şi CVP se administrează conform schemelor standard.

Durata tratamentului

Tratament de inducţie de aproximativ 6 luni (șase cicluri de tratament cu Gazyvaro, fiecare cu durata de 28 zile, când este administrat în asociere cu bendamustină, sau opt cicluri de tratament cu Gazyvaro, fiecare cu durata de 21 zile, în asociere cu CHOP sau CVP), urmate de tratament de întreţinere o dată la fiecare 2 luni timp de 2 ani sau până la progresia bolii (în funcţie de care survine primul).

Nefrită lupică

Doza recomandată de Gazyvaro este de 1 000 mg, administrată intravenos, în conformitate cu Tabelul 4: Tabelul 4 Doza de Gazyvaro la pacienți cu nefrită lupică

Numărul dozei Momentul tratamentului

Doză 1 Perfuzia inițială 1 000 mg 2 Săptămâna 2 (la două săptămâni după Doza 1) 1 000 mg 3 Săptămâna 24 1 000 mg 4 Săptămâna 26 (la două săptămâni după Doza 3) 1 000 mg 5* și ulterior La fiecare 6 luni 1 000 mg *Doza 5 trebuie administrată la șase luni după doza 4

Mod de administrare

Gazyvaro este destinat administrării intravenoase. Acesta trebuie administrat sub formă de perfuzie intravenoasă, după diluare, printr-o linie de perfuzie destinată doar acestui medicament. Perfuzia cu Gazyvaro nu trebuie administrată intravenos rapid sau în bolus.

Pentru instrucţiuni privind diluarea Gazyvaro înainte de administrare, vezi mai jos. Instrucţiuni privind rata de perfuzare sunt prezentate în tabelele 4 – 9. Leucemie limfocitară cronică (LLC)

Tabelul 5 Leucemie limfocitară cronică: Rata de perfuzare standard în absenţa RAP/hipersensibilităţii şi recomandări în cazul în care cu ocazia perfuziei anterioare au survenit RAP

Ciclul Ziua de tratament Rata de perfuzare Rata de perfuzare poate fi crescută, cu condiţia ca pacientul să o poată tolera. Pentru tratarea RAP survenite în timpul perfuziei, vezi Controlul RAP. Ciclul 1 Ziua 1 (100 mg) Administraţi la 25 mg/oră, timp de 4 ore. Nu creşteţi rata de perfuzare. Ziua 2 (sau continuare Ziua 1) (900 mg) În cazul în care, în timpul administrării perfuziei anterioare nu au apărut RAP, administraţi la 50 mg/oră. Rata de perfuzare poate fi crescută în trepte de 50 mg/oră la fiecare 30 de minute, până la o rată maximă de 400 mg/oră.

În cazul în care pacientul a prezentat o RAP cu ocazia perfuziei anterioare, se începe administrarea cu rata de 25 mg/oră. Rata de perfuzare poate fi crescută în trepte de până la 50 mg/oră la fiecare 30 de minute, până la o rată maximă de 400 mg/oră. Ziua 8 (1 000 mg) În cazul în care cu ocazia administrării perfuziei anterioare nu au apărut RAP, când rata finală de administrare a perfuziei a fost 100 mg/oră sau mai mare, administrarea perfuziilor poate fi începută la o rată de 100 mg/oră, după care va fi crescută în trepte de 100 mg/oră la fiecare 30 de minute, până la o rată maximă de 400 mg/oră. În cazul în care cu ocazia administrării perfuziei anterioare pacientul a prezentat o RAP, perfuzia se administrează folosind rata de 50 mg/oră. Rata de perfuzare poate fi crescută în trepte de 50 mg/oră la fiecare 30 de minute, până la o rată maximă de 400 mg/oră.

Ziua 15 (1 000 mg) Ciclurile 2-6 Ziua 1 (1 000 mg)

Limfom folicular (LF)

Gazyvaro trebuie administrat la rata de perfuzare standard în Ciclul 1 (vezi Tabelul 6). La pacienţii care nu prezintă reacţii de grad ≥ 3 legate de administrarea perfuziei (RAP), în timpul Ciclului 1, Gazyvaro se poate administra sub formă de perfuzie cu durată scurtă (PDS) (aproximativ 90 de minute) începând cu Ciclul 2 (vezi Tabelul 7). Tabelul 6 Limfom folicular: Rată de perfuzare standard şi recomandări în cazul în care cu ocazia perfuziei anterioare au survenit RAP

Ciclul Ziua de tratament Rata de perfuzare Rata de perfuzare poate fi crescută, cu condiţia ca pacientul să o poată tolera. Pentru tratarea RAP survenite în timpul perfuziei, vezi Controlul RAP. Ciclul 1

Ziua 1 (1 000 mg) Administraţi la 50 mg/oră. Rata de perfuzare poate fi crescută în trepte de 50 mg/oră la fiecare 30 de minute, până la o rataă maximă de 400 mg/oră. Ziua 8 (1 000 mg) În cazul în care, cu ocazia perfuziei anterioare nu au apărut RAP sau au apărut RAP de grad 1, când rata finală de administrare a perfuziei a fost de 100 mg/oră sau mai mare, administrarea perfuziilor poate fi începută la o rată de 100 mg/oră, după care va fi crescută în trepte de 100 mg/oră la fiecare 30 de minute, până la o rată maximă de 400 mg/oră.

În cazul în care cu ocazia administrării perfuziei anterioare pacientul a prezentat o RAP de grad 2 sau mai mare, perfuzia se administrează folosind rata de 50 mg/oră. Rata de perfuzare poate fi crescută în trepte de 50 mg/oră la fiecare 30 de minute, până la o rată maximă de 400 mg/oră. Ziua 15 (1 000 mg) Ciclurile 2–6 sau 2–8 Ziua 1 (1 000 mg) Tratament de întreţinere O dată la 2 luni timp de 2 ani sau până la progresia bolii (în funcţie de care survine primul)

Tabelul 7 Limfomul folicular: Rata perfuziei cu durată scurtă (PDS) şi recomandări în caz de RAP la perfuzia anterioară

Ciclul Ziua de tratament Rata de perfuzare Pentru gestionarea RAP care apar pe durata perfuziei, consultaţi Controlul RAP. Ciclurile 2–6 sau 2–8 Ziua 1 (1 000 mg) Dacă nu apar RAP de grad ≥ 3 în timpul ciclului 1: 100 mg/oră timp de 30 minute, apoi 900 mg/oră timp de aproximativ 60 minute.

Dacă în timpul PDS anterioare a apărut o RAP de gradul 1-2 cu simptome persistente sau o RAP de gradul 3, perfuzia ulterioară cu obinutuzumab se va administra la rata standard (vezi Tabelul 6).

Tratament de întreţinere O dată la 2 luni, timp de 2 ani sau până la progresia bolii (în funcţie de care survine primul) Nefrită lupică (NL)

Perfuzia inițială cu Gazyvaro trebuie administrată cu rata standard de perfuzare la Doza 1 (vezi Tabelul 8).

Pacienții care nu prezintă reacții legate de perfuzie de grad ≥ 3 în timpul perfuziei anterioare pot primi Gazyvaro sub formă de perfuzie cu durată scurtă (aproximativ 90 de minute) începând cu Doza 2 (vezi Tabelul 9), cu premedicație continuă.

Tabelul 8 Nefrita lupică: Rata standard de perfuzie

Numărul dozei Momentul tratamentului Rata de perfuzare 1 Perfuzia inițială (1 000 mg)

Administraţi la 50 mg/oră. Rata de perfuzare poate fi crescută în trepte de 50 mg/oră la fiecare 30 de minute, până la o rată maximă de 400 mg/oră. Pentru tratarea RAP survenite în timpul perfuziei, vezi Controlul RAP. 2 Săptămâna 2 – la două săptămâni după Doza 1 (1 000 mg) Administraţi la 100 mg/oră. Rata de perfuzare poate fi crescută în trepte de 100 mg/oră la fiecare 30 de minute, până la o rată maximă de 400 mg/oră.

3 Săptămâna 24 (1 000 mg)

4 Săptămâna 26 – la două săptămâni după Doza 3 (1 000 mg) 5* și ulterior La fiecare 6 luni (1 000 mg)

*Doza 5 trebuie administrată la șase luni după Doza 4

Tabelul 9 Nefrită lupică: Rata perfuziei cu durată scurtă (PDS) și recomandări în caz de RAP la perfuzia anterioară Numărul dozei Rata de perfuzare 1 Vezi Tabelul 8 2 și ulterior

Dacă nu apar RAP de grad ≥ 3 în timpul perfuziei anterioare: 100 mg/oră timp de 30 minute, apoi 900 mg/oră timp de aproximativ 60 minute.

Dacă în timpul PDS anterioare a apărut o RAP de gradul 1-2 cu simptome persistente sau o RAP de gradul 3 sau mai mare, Gazyvaro se va administra la rata standard de perfuzare (vezi Tabelul 8).

Controlul RAP

Abordarea terapeutică a RAP poate necesita întreruperea temporară, reducerea ratei de perfuzare sau întreruperea tratamentului cu Gazyvaro, aşa cum este menţionat mai jos.

Leucemie limfocitară cronică (LLC) și limfom folicular (LF)

• Gradul 4 (care pun viaţa în pericol): perfuzia trebuie oprită şi tratamentul trebuie întrerupt definitiv.
• Gradul 3 (severe): perfuzia trebuie oprită temporar, iar simptomele trebuie tratate. La dispariţia simptomelor, perfuzia poate fi reluată la nu mai mult de jumătate din rata anterioară (rata utilizată în momentul în care a avut loc RAP) şi, în cazul în care pacientul nu manifestă niciun simptom al unei RAP, creşterea ratei de perfuzare poate fi reluată în treptele şi intervalele adecvate conform dozei de tratament (vezi tabelele 5 – 7). La pacienţii cu LLC cărora li se administrează doza din Ziua 1 (Ciclul 1) în două zile distincte, rata de perfuzare a dozei din Ziua 1 poate fi crescută din nou până la 25 mg/oră după 1 oră, dar nu mai mult.

Administrarea perfuziei trebuie oprită, iar tratamentul trebuie întrerupt definitiv în cazul în care pacientul prezintă o a doua apariţie a unei RAP de gradul 3.

• Gradul 1-2 (uşoare până la moderate): Rata de perfuzare trebuie redusăși simptomele trebuie tratate. Administrarea perfuziei poate fi continuată după dispariţia simptomelor şi, în cazul în care pacientul nu manifestă niciun simptom al unei RAP, creşterea ratei de perfuzare poate fi reluată în treptele şi intervalele adecvate, conform dozei de tratament (vezi Tabelele 5 – 7). La pacienţii cu LLC cărora li se administrează doza din Ziua 1 (Ciclul 1) în două zile distincte, rata de perfuzare a dozei din Ziua 1 poate fi crescută din nou până la 25 mg/oră după 1 oră, dar nu mai mult.

RAP apărute în timpul PDS

• Gradul 4 (care pun viaţa în pericol): perfuzia trebuie oprită şi tratamentul trebuie întrerupt definitiv.
• Gradul 3 (severe): perfuzia trebuie oprită temporar, iar simptomele trebuie tratate. La dispariţia simptomelor, perfuzia poate fi reluată la nu mai mult de jumătate din rata anterioară (rata utilizată în momentul în care a avut loc RAP) şi, nu mai mare de 400 mg/oră.

În cazul în care pacientul prezintă o a doua apariţie a unei RAP de gradul 3 după reluarea primei perfuzii, administrarea perfuziei trebuie oprită iar tratamentul trebuie întrerupt definitiv. Dacă pacientul reușește să finalizeze perfuzia fără apariția unei RAP de gradul 3, următoarea perfuzie trebuie administrată la rata standard.

• Gradul 1-2 (uşoare până la moderate): Rata de perfuzare trebuie redusă și simptomele trebuie tratate. Administrarea perfuziei poate fi continuată după dispariţia simptomelor şi, în cazul în care pacientul nu manifestă niciun simptom al unei RAP, creşterea ratei de perfuzare poate fi reluată în treptele şi intervalele adecvate, conform dozei de tratament (vezi tabelele 5 – 6).

Nefrită lupică

• Gradul 4 (care pune viața în pericol): perfuzia trebuie oprită și tratamentul trebuie întrerupt definitiv.
• Gradul 3 (severă): perfuzia trebuie oprită temporar, iar simptomele trebuie tratate. La dispariția simptomelor, perfuzia poate fi reluată la nu mai mult de jumătate din rata anterioară (rata utilizată în momentul în care a avut loc RAP) și, în cazul în care pacientul nu nu manifestă niciun simptom al unei RAP, creşterea ratei de perfuzare poate fi reluată în treptele şi intervalele adecvate, conform dozei de tratament (vezi Tabelele 8 și 9).

Administrarea perfuziei trebuie oprită iar tratamentul trebuie întrerupt definitiv în cazul în care pacientul prezintă o a doua apariţie a unei RAP de gradul 3.

• Gradul 1-2 (ușoare până la moderate): Rata de perfuzare trebuie redusă la jumătate din rata utilizată în momentul reacției și simptomele trebuie tratate. Administrarea perfuziei poate fi continuată după dispariţia simptomelor la rată redusă pentru încă 30 de minute. Dacă pacientul nu manifestă niciun simptom al unei RAP, creșterea ratei de perfuzare poate fi reluată în treptele și intervalele adecvate, conform dozei de tratament (vezi Tabelele 8 și 9).

RAP apărute în timpul PDS:

• Gradul 4 (care pune viața în pericol): perfuzia trebuie oprită și tratamentul trebuie oprit definitiv.
• Gradul 3 (severă): perfuzia trebuie oprită temporar și simptomele trebuie tratate. La dispariţia simptomelor, perfuzia poate fi reluată la nu mai mult de jumătate din rata anterioară (Rata utilizată în momentul în care a avut loc RAP) şi nu mai mult de 400 mg/oră.

Dacă pacientul prezintă a doua RAP de gradul 3 după reluarea perfuziei, această perfuzie trebuie oprită și tratamentul trebuie oprit definitiv. Dacă pacientul reușește să finalizeze perfuzia fără altă RAP de gradul 3, următoarea perfuzie trebuie administrată la o rată care să nu depășească Rata standard (vezi Tabelul 8).

• Gradul 1-2 (uşoară până la moderată): Rata de perfuzare trebuie redusă și simptomele trebuie tratate. Perfuzia poate fi continuată după dispariţia simptomelor şi dacă pacientul nu manifestă niciun simptom de RAP, creşterea ratei de perfuzare poate fi reluată crescând în trepte şi la intervale de timp adecvate dozei de tratament (vezi Tabelele 8-9). Dacă pacientul prezintă simptome persistente sau o RAP de gradul 3 sau mai mare în timpul perfuziei anterioare cu durata de 90 de minute, toate perfuziile ulterioare cu Gazyvaro se vor administra la Rata standard de perfuzare (vezi Tabelul 8).

Instrucţiuni pentru diluare

Gazyvaro trebuie să fie pregătit de către un profesionist în domeniul sănătăţii, utilizând o tehnică aseptică. Nu agitaţi flaconul. Pentru prepararea Gazyvaro trebuie să se utilizeze un ac și o seringă, ambele sterile.

Pentru ciclurile de tratament 2-6 în cazul LLC, pentru toate ciclurile de tratament în cazul LF și pe tot parcursul tratamentului pentru NL

Se extrag 40 ml de concentrat din flacon şi se diluează în pungi de perfuzie din policlorură de vinil (PVC) sau poliolefină non-PVC care conţin soluţie injectabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%).

Numai în cazul LLC – Ciclul 1 de tratament

Pentru a asigura o diferenţiere a celor două pungi de perfuzie pentru doza iniţială de 1000 mg, se recomandă să se utilizeze pungi de diferite dimensiuni, pentru a distinge între doza de 100 mg pentru Ciclul 1 Ziua 1 şi doza de 900 mg pentru Ciclul 1 Ziua 1 (continuare) sau Ziua 2. Pentru prepararea celor 2 pungi de perfuzie, se extrag 40 ml de concentrat din flacon şi se diluează 4 ml într-o pungă de perfuzie de 100 ml din PVC sau poliolefină non-PVC, iar restul de 36 ml într-o pungă de perfuzie de 250 ml de PVC sau poliolefină non-PVC, care conţin soluţie injectabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%). Se etichetează clar fiecare pungă de perfuzie.

Tabelul 10 Diluarea Gazyvaro (numai în cazul CLL) Ziua tratamentului Doză de Gazyvaro care urmează a fi administrată Cantitatea necesară de concentrat de Gazyvaro Dimensiunea pungii de perfuzie din PVC sau poliolefină non-PVC Ciclul 1 Ziua 1 100 mg 4 ml 100 ml Ciclul 1 Ziua 1 (continuare) sau Ziua 2 900 mg 36 ml 250 ml Ciclul 1 Ziua 8 și ulterior 1 000 mg 40 ml 250 ml

Nu au fost observate incompatibilităţi între Gazyvaro, în intervalele de concentraţie de 0,4 mg/ml până la 20 mg/ml, după diluarea Gazyvaro cu soluţie injectabilă de clorură de sodiu (0,9%) 9 mg/ml, şi:

• PVC, polietilenă (PE), polipropilenă sau pungi de poliolefină
• PVC, poliuretan (PUR) sau seturi de perfuzie din PE
• filtre în linie opţionale, cu suprafeţe de contact cu produsul din polietersulfonă (PES), branule realizate din policarbonat (PC) şi catetere realizate din polieteruretan (PEU).

Nu utilizaţi alţi solvenţi, cum este soluţia de glucoză (5%).

Punga trebuie întoarsă uşor pentru a amesteca soluţia şi pentru a evita formarea de spumă în exces. Soluţia diluată nu trebuie agitată sau congelată.

Medicamentele parenterale trebuie inspectate vizual pentru particule şi modificări de culoare înainte de administrare.

Stabilitatea chimică şi fizică după diluare a fost demonstrată în soluţie injectabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%) la concentraţii de 0,4 mg/ml până la 20 mg/ml timp de 24 ore la 2°C până la 8°C, şi apoi timp de 48 ore (inclusiv durata de perfuzare) la ≤ 30°C.

Din punct de vedere microbiologic, soluţia perfuzabilă preparată trebuie utilizată imediat. Dacă nu este utilizată imediat, durata şi condiţiile de păstrare înainte de utilizare sunt responsabilitatea utilizatorului şi, în mod normal, nu trebuie să depăşească 24 ore la 2°C-8°C, cu excepţia cazului în care diluarea a avut loc în condiţii aseptice controlate şi validate.

Eliminare

Orice medicament sau material rezidual neutilizat trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.