KISQALI 200 mg
Tabelul 12 MONALEESA-7 – Rezultate privind eficacitatea (SFP) la pacienții care au
SFP mediană [luni] (IÎ 95%) 27,5 (19,1, NE) 13,8 (12,6, 17,4)
Risc relativ (IÎ 95%) 0,569 (0,436, 0,743)
IÎ=interval de încredere; N=număr de pacienți; NE = neestimabil.
a SFP pe baza evaluării radiologice efectuate de investigator
Figura 5 MONALEESA-7 – Grafic Kaplan-Meier al SFP pe baza evaluării investigatorului la
Rezultatele privind eficacitatea pentru rata generală de răspuns (RGR) și rata beneficiului clinic (RBC)
conform evaluării investigatorului pe baza RECIST v1.1 sunt funizate în Tabelul 13.
Tabelul 13 MONALEESA-7 – Rezultate privind eficacitatea (RGR, RBC) pe baza evaluării
investigatorului la pacienții care au administrat IANS
Analiză Kisqali plus IANS plus Placebo plus IANS plus
Rata generală de răspuns 39,1 (33,0, 45,2) 29,1 (23,5, 34,8)
Rata beneficiului clinic (RBC)b 80,2 (75,3, 85,2) 67,2 (61,4, 73,1)
Rata genetală de răspunsa 50,5 (43,4, 57,6) 36,2 (29,5, 42,9)
Rata beneficiului clinicb 81,8 (76,3, 87,2) 63,8 (57,1, 70,5)
aRGR: procentul de pacienți cu răspuns complet + răspuns parțial
bRBC: procentul de pacienți cu răspuns complet + răspuns parțial + (boală stabilă sau răspuns non-
complet/boală non-progresivă ≥24 săptămâni)
Rezultatele din subgrupul Kisqali plus IANS au fost constante în subgrupurile pe criterii de vârstă,
rasă, chimioterapie adjuvantă/neoadjuvantă sau terapii hormonale anterioare, implicare hepatică și/sau
pulmonară și boală metastatică exclusiv osoasă.
O actualizare mai recentă a datelor privind supraviețuirea generală (data centralizării 30 noiembrie
2018) este furnizată în Tabelul 14 și Figurile 6 și 7.
În a doua analiză SG, studiul a atins criteriul final secundar cheie, demonstrând o îmbunătățire
semnificativă din punct de vedere statistic a SG.
Tabelul 14 MONALEESA-7 – Rezultate privind eficacitatea (SG) (centralizare 30 noiembrie
Supraviețuire generală, Kisqali 600 mg Placebo
populația generală a studiului N=335 N=337
Număr de evenimente – n [%] 83 (24,8) 109 (32,3)
SG mediană [luni] (IÎ 95%) NE (NE, NE) 40,9 (37,8, NE)
Risc relativ (IÎ 95%) 0,712 (0,535, 0,948)
Supraviețuire generală, Kisqali 600 mg Placebo
Număr de evenimente – n [%] 61 (24,6) 80 (32,4)
SG mediană [luni] (IÎ 95%) NE (NE, NE) 40,7 (37,4, NE)
Risc relativ (IÎ 95%) 0,699 (0,501, 0,976)
IÎ=interval de încredere, NE=neestimabil, N=număr de pacienți;
avaloarea p este obținută din testul log-rank unilateral, stratificat după metastaze pulmonare și/sau
hepatice, administrare de chimioterapie anterioară pentru boală în stadiu avansat, și terapie
endocrină concomitentă conform IRT (tehnologie cu răspuns interactiv)
Figura 6 MONALEESA-7 – Grafic Kaplan Meier al analizei SG finale (data centralizării
Testul Log-rank și modelul Cox sunt stratificate după metastazele pulmonare și/sau hepatice, chimioterapie
anterioară pentru boală avansată și terapie endocrină concomitentă conform IRT
Figura 7 MONALEESA-7 – Grafic Kaplan Meier al analizei SG finale la pacienții care au
administrat IANS (data centralizării 30 noiembrie 2018)
Riscul relativ se bazează pe modelul nestratificat Cox.
Suplimentar, probabilitatea progresiei la administrarea liniei următoare de tratament sau probabilitatea
de deces (SFP2) la pacienții care au utilizat anterior ribociclib în studiu a fost mai mică, în comparație
cu pacienții din brațul de tratament în care s-a administrat placebo, cu un RR de 0,692 (IÎ 95%: 0,548,
0,875) la populația generală a studiului. SFP2 mediană a fost de 32,3 luni (IÎ 95%: 27,6, 38,3) în brațul
de tratament în care s-a administrat placebo și nu a fost atinsă (IÎ 95%: 39,4, NE) pentru brațul de
tratament în care s-a administrat ribociclib. Rezultate similare au fost observate pentru grupul în care
s-au adminstrat IANS, cu un RR de 0,660 (IÎ 95%: 0,503, 0,868) și o SFP2 mediană de 32,3 luni
(IÎ 95%: 26,9, 38,3) în brațul de tratament în care s-a administrat placebo, comparativ cu neatins
(IÎ 95%: 39,4, NE) în brațul de tratament în care s-a administrat ribociclib.
Kisqali a fost evaluat într-un studiu clinic randomizat 2:1, dublu-orb, controlat cu placebo,
multicentric, de fază 3, la 726 femei aflate în postmenopauză, cu cancer mamar, în stadiu avansat, cu
RH pozitivi și fără HER2, care nu administraseră deloc sau administraseră numai o linie de tratament
hormonal anterior, în asociere cu fulvestrant versus fulvestrant în monoterapie.
Pacienții înrolați în acest studiu au avut o vârstă mediană de 63 ani (interval 31 – 89). 46,7% dintre
pacienți au avut vârsta de 65 ani și peste, inclusiv 13,8% dintre pacienți cu vârsta de 75 ani și peste.
Pacienții incluși au fost de rasă caucaziană (85,3%), asiatică (8,7%) sau neagră (0,7%) și aproape toți
pacienții (99,7%) au avut un status de performanță ECOG inițial de 0 sau 1. În acest studiu au fost
incluși pacienți din prima și a doua linie de tratament (dintre care 19,1% au avut boală metastatică de
novo). Anterior intrării în studiu, 42,7% dintre pacienți administraseră chimioterapie în context
adjuvant și 13,1% în context neoadjuvant, în timp ce 58,5% administraseră terapie hormonală în
context adjuvant și 1,4% în context neoadjuvant și 21% administraseră terapie endocrină anterioară în
contextul cancerului mamar în stadiu avansat. În studiul F2301, 21,2% au prezentat numai boală
osoasă și 60,5% au prezentat boală viscerală.
Studiul a atins obiectivul final principal la analiza primară efectuată după 361 evenimente cu
supraviețuire fără progresia bolii (SFP) în funcție de evaluarea investigatorului, utilizând criteriile
RECIST v1.1 în setul complet de analiză (toți pacienții randomizați, data centralizării 3 noiembrie
2017). Timpul median de urmărire la momentul analizei primare SFP a fost de 20,4 luni.
Rezultatele privind eficacitatea au demonstrat o îmbunătățire semnificativă din punct de vedere
statistic a SFP la pacienții care au administrat Kisqali plus fulvestrant comparativ cu pacienții care au
administrat placebo plus fulvestrant în setul complet de analiză (Risc relativ de 0,593, IÎ 95%: 0,480,
0,732, valoare p unilaterală test log-rank stratificat 4,1×10-7), cu o reducere estimată de 41% a riscului
relativ de progresie sau deces în favoarea brațului Kisqali plus fulvestrant.
Rezultatele primare privind eficacitatea au fost susținute de un audit central aleatoriu la 40% din
subsetul care a efectuat examene de imagistică, printr-o evaluare radiologică centrală independentă în
regim orb (risc relativ de 0,492; IÎ 95%: 0,345, 0,703).