Mâncărimi ale pielii

Actualizat: · Cod ICD-10: L29

Cauze și factori de risc

Mâncărimea pielii are multe cauze posibile. Dacă aveți alte simptome (cum ar fi o erupție cutanată sau umflături), acestea vă pot ajuta să găsiți cauza.

Dar nu încercați să vă puneți singur diagnosticul. Consultați medicul de familie dacă sunteți îngrijorat(ă).

Cauze posibile ale mâncărimii pielii
Cauze posibile Afecțiuni cutanate frecvente

Reacții ale pielii la căldură sau la ceva la care sunteți alergic(ă)

Alergii, urticarie, erupție cutanată de căldură (miliaria)

Afecțiuni cutanate de lungă durată

Mătreață, eczemă, psoriazis

Infecții fungice ale pielii

Candidoză, pecingine, picior de atlet

Paraziți sau insecte care trăiesc pe piele

Scabie, păduchi de cap, păduchi pubieni

Mâncărimea pielii este frecventă în timpul sarcinii.

De obicei, nu este un motiv de îngrijorare, dar este important să consultați medicul de familie sau moașa, deoarece uneori poate fi cauzată de o afecțiune hepatică numită colestază intrahepatică de sarcină.

Mâncărimea pielii este, de asemenea, frecventă după menopauză. De obicei, se ameliorează în timp.

Mai rar, mâncărimea pielii poate fi un semn al unei afecțiuni mai grave, cum ar fi probleme ale tiroidei, ficatului sau rinichilor.

Diagnostic și analize

Analize și investigații

Analizele de sânge

Analize de sânge

De ce se face o analiză de sânge

Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.

O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:

  • verifica starea generală de sănătate
  • afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
  • afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
  • afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune

Pregătirea pentru o analiză de sânge

Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.

De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:

  • nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
  • întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)

Ce se întâmplă la o analiză de sânge

O analiză de sânge se face de obicei la cabinetul medicului de familie sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.

Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).

Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.

Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.

După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.

Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.

Dacă vă este teamă de ace

Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.

De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.

Obținerea rezultatelor analizelor de sânge

Puteți primi rezultatele analizelor de sânge în câteva zile sau, pentru unele analize, în câteva săptămâni.

Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.

Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

Tratament

Cum să tratați singuri mâncărimea pielii

Uneori, mâncărimea este cauzată de pielea uscată, crăpată sau iritată. Există câteva lucruri simple pe care le puteți face pentru a calma mâncărimea.

Aceste măsuri pot ajuta, de asemenea, la prevenirea reapariției mâncărimii și la evitarea leziunilor pielii cauzate de scărpinat.

Ce să faceți

  • bateți ușor sau atingeți pielea în loc să vă scărpinați

  • țineți ceva rece pe piele, cum ar fi un prosop umed

  • faceți băi sau dușuri reci sau călduțe

  • folosiți în mod regulat o cremă hidratantă fără parfum sau un emolient

  • țineți unghiile curate, scurte și netede

  • purtați haine largi din bumbac sau mătase

  • folosiți un detergent lichid sau praf pentru piele sensibilă

Ce să nu faceți

  • nu purtați haine strâmte sau haine din lână ori materiale sintetice

  • nu stați mult timp în cadă sau la duș

  • nu folosiți săpunuri, deodorante sau creme hidratante parfumate

Farmacistul vă poate ajuta cu mâncărimea pielii

Farmacistul vă poate spune care sunt cele mai bune produse pentru mâncărimea pielii. De exemplu, medicamentele numite antihistaminice pot ajuta în cazul unor cauze ale mâncărimii.

De asemenea, vă poate recomanda loțiuni și creme, cum ar fi cremele cu mentol care ajută prin răcorirea pielii.

Spuneți-i farmacistului unde vă mănâncă pielea și dacă aveți orice alte simptome.

Farmacistul vă poate spune, de asemenea:

  • ce puteți face ca să vă tratați singur(ă)
  • dacă trebuie să consultați medicul de familie

Tratament de la medicul de familie

Medicul de familie vă poate prescrie creme, loțiuni sau comprimate, în funcție de cauza mâncărimii.

Vă va examina pielea și vă va întreba despre simptomele dumneavoastră.

Vă poate recomanda o analiză de sânge, care poate ajuta la identificarea cauzei mâncărimii pielii.

De asemenea, medicul de familie vă poate trimite la un medic specialist în probleme de piele (dermatolog).

Când să mergeți la medic

Recomandare non-urgentă: consultați medicul de familie dacă mâncărimea pielii:

  • vă afectează viața de zi cu zi
  • nu se ameliorează cu îngrijire la domiciliu sau reapare constant
  • este cauzată de o erupție nouă, un nodul sau o umflătură care vă îngrijorează
  • este prezentă pe tot corpul
  • este severă
  • apare în timpul sarcinii

Medicamente folosite pentru mâncărimi ale pielii

Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.

Listă verificată cu prospectele din nomenclatorul AMDM (octombrie 2026): apar doar medicamentele autorizate în Republica Moldova, la care prospectul numește această afecțiune.

Antihistaminice de uz sistemic · ATC R06A · 41

Antihistaminice: calmează alergia (strănut, mâncărime, urticarie); unele se folosesc și pentru greață sau pentru somn.

Corticosteroizi de uz local · ATC D07A · 7

Corticosteroizi aplicați pe piele: reduc inflamația, roșeața și mâncărimea.

Corticosteroizi de uz local cu antibiotice · ATC D07C · 5

Antipruriginoase (împotriva mâncărimii) · ATC D04A · 3

Calmează mâncărimea pielii.

Corticosteroizi de uz sistemic · ATC H02A · 2

Corticosteroizi luați pe gură sau injectabil: reduc puternic inflamația și reacțiile imune.

Medicamente pentru hemoroizi și fisuri anale · ATC C05A · 2

Calmează local durerea, mâncărimea și inflamația din hemoroizi și fisuri anale.

Chimioterapice de uz local · ATC D06B · 1

Medicamente aplicate local împotriva unor virusuri sau germeni ai pielii.

Alte medicamente · 1

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0).