Oboseală și stare de epuizare

Actualizat: · Cod ICD-10: R53

Cauze și factori de risc

Cauzele frecvente ale oboselii și epuizării includ:

  • lipsa somnului suficient sau dificultatea de a adormi (insomnie)
  • un stil de viață nesănătos (cum ar fi o alimentație nesănătoasă și lipsa exercițiilor fizice)
  • stresul, depresia și confruntarea cu provocările vieții, cum ar fi doliul sau îngrijirea unui nou-născut
  • modificări hormonale (cum ar fi în timpul pubertății, sarcinii sau menopauzei)
  • unele boli, cum ar fi mononucleoza infecțioasă și COVID-19
  • unele tratamente medicale și medicamente, cum ar fi chimioterapia, care pot provoca somnolență pentru o perioadă

Dar dacă nu puteți explica de ce sunteți obosit(ă) și starea durează de ceva timp fără să se amelioreze, poate fi semnul unei afecțiuni medicale.

Simptomele dumneavoastră vă pot oferi o idee despre cauza oboselii sau epuizării. Dar nu vă autodiagnosticați – consultați medicul de familie dacă sunteți îngrijorat(ă).

Afecțiuni care pot cauza oboseală și epuizare
Simptome Cauză posibilă

Oboseală în timpul zilei din cauza trezirilor nocturne, cu sunete de gâfâit sau sufocare în timpul nopții și sforăit puternic

Apnee în somn

Lipsă de energie, palpitații (bătăi de inimă perceptibile), dificultăți de respirație și piele palidă

Anemie prin deficit de fier

Oboseală foarte accentuată, sete intensă, urinare mai frecventă decât de obicei (în special noaptea), scădere în greutate

Diabet

Oboseală permanentă, dificultate de a sta liniștit(ă), senzație de nervozitate, anxietate și iritabilitate, slăbiciune musculară

Hipertiroidism (tiroidă hiperactivă)

Oboseală extremă timp de cel puțin 3 luni (care face foarte dificile activitățile zilnice), probleme de gândire, memorie și concentrare, simptome asemănătoare gripei

Encefalomielită mialgică sau sindrom de oboseală cronică (EM/SOC)

Diagnostic și analize

Analize și investigații

Analizele de sânge

Analize de sânge

De ce se face o analiză de sânge

Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.

O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:

  • verifica starea generală de sănătate
  • afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
  • afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
  • afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune

Pregătirea pentru o analiză de sânge

Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.

De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:

  • nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
  • întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)

Ce se întâmplă la o analiză de sânge

O analiză de sânge se face de obicei într-un laborator de analize sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.

Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).

Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.

Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.

După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.

Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.

Dacă vă este teamă de ace

Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.

De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.

Obținerea rezultatelor analizelor de sânge

Rezultatele analizelor de sânge pot veni în câteva zile sau, uneori, în câteva săptămâni.

Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.

Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

Tratament

Ce puteți face pentru a vă ajuta cu oboseala sau epuizarea

Există câteva lucruri pe care le puteți face pentru a vă ajuta cu oboseala sau epuizarea.

Ce să faceți

  • aveți o dietă sănătoasă și faceți exerciții fizice în mod regulat

  • încercați să respectați aceleași ore de somn și urmăriți să dormiți între 6 și 9 ore

  • încercați să vă relaxați cu câteva ore înainte de ora de culcare (citiți, ascultați muzică sau un podcast)

  • aveți un spațiu de dormit relaxant (să nu fie prea luminos, zgomotos sau cald)

Ce să nu faceți

  • nu fumați

  • nu beți prea mult alcool

  • nu mâncați, nu consumați cafeină și nu faceți exerciții fizice cu câteva ore înainte de culcare

  • nu folosiți smartphone-ul sau alte ecrane cu o oră înainte de culcare

Tratamentul stării de oboseală sau epuizare

Tratamentul stării de oboseală sau epuizare depinde de cauză.

Tratamentele posibile includ:

  • terapii prin discuție, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală (TCC), și medicamentele antidepresive
  • sfaturi despre cum să dormiți mai bine
  • sfaturi despre cum să vă relaxați sau să vă schimbați stilul de viață

Medicul de familie vă poate trimite la un specialist dacă nu cunoaște cauza stării dumneavoastră de oboseală sau epuizare.

Este posibil să aveți nevoie de analize, cum ar fi analize de sânge pentru a verifica dacă există anemie, diabet sau hipertiroidism.

Când să mergeți la medic

Recomandare non-urgentă: consultați medicul de familie dacă:

  • vă simțiți obosit(ă) de câteva săptămâni și nu știți de ce
  • oboseala vă afectează viața de zi cu zi
  • vă simțiți obosit(ă) și aveți alte simptome, cum ar fi scădere în greutate sau schimbări de dispoziție, ori vi s-a spus că scoateți sunete de gâfâit, sforăit sau sufocare în timpul somnului

Medicamente folosite pentru oboseală și stare de epuizare

Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.

Listă verificată cu prospectele din nomenclatorul AMDM (octombrie 2026): apar doar medicamentele autorizate în Republica Moldova, la care prospectul numește această afecțiune.

Psihostimulante și medicamente pentru ADHD · ATC N06B · 7

Medicamente care acționează asupra atenției, stării de veghe sau funcțiilor creierului (psihostimulante și nootrope).

A12C · ATC A12C · 5

Vitamina C · ATC A11G · 5

Vitamina C, pentru corectarea unui deficit.

Analgezice și antipiretice · ATC N02B · 3

Calmează durerea; unele scad și febra (paracetamol, metamizol). Grupa cuprinde și medicamente pentru durerea de nerv.

Alte medicamente pentru sistemul nervos · ATC N07X · 2

Alte medicamente pentru sistemul nervos, folosite în afecțiuni specifice.

Hipnotice și sedative · ATC N05C · 2

Ajută la adormire; se folosesc pe termen scurt.

Vitamina B12 și acid folic · ATC B03B · 2

Vitamina B12 și acidul folic, pentru anemiile prin deficit și în sarcină.

A13A · ATC A13A · 1

Alte medicamente · 5

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0).