Ediție: RO România MD Republica MoldovaR. Moldova
Informație oficială despre medicamente și farmacii — într-un singur loc.
📄 Prospecte și text oficial 💳 Prețuri și compensare ⚖️ Interacțiuni 👶 Doze la copii 📍 Farmacii

Boala Crohn

Actualizat:

Despre boală

Boala Crohn este o afecțiune cronică care provoacă inflamație în intestin, cu simptome precum diaree, dureri de stomac și oboseală. Simptomele variază și pot apărea în crize, dar tratamentele pot ajuta la menținerea remisiunii.

Simptome

Simptomele bolii Crohn variază, în funcție de ce parte a tubului digestiv este afectată, cum ar fi gura, stomacul, intestinul sau anusul.

Simptomele pot include:

  • diaree
  • sânge sau mucus în scaun
  • dureri de stomac
  • constipație
  • durere la nivelul anusului
  • senzație de oboseală accentuată sau stare generală de rău
  • pierderea poftei de mâncare și scădere în greutate
  • la copii, creștere mai lentă decât era de așteptat sau pubertate întârziată

Simptomele pot fi ușoare sau severe. De obicei, apar și dispar în timp, perioadele fiind numite crize și remisiuni. O criză poate dura de la câteva zile până la câteva luni.

Puteți avea, de asemenea, simptome care afectează alte părți ale corpului, cum ar fi dureri articulare, ochi iritați și erupții cutanate.

Simptomele debutează cel mai frecvent la adolescenți și adulți tineri, dar pot apărea la orice vârstă.

Cauze și factori de risc

Simptomele bolii Crohn sunt cauzate de o problemă a sistemului dumneavoastră imunitar, care îl determină să atace o parte a intestinului.

Nu se înțelege pe deplin de ce se întâmplă acest lucru. Se consideră că boala este cauzată parțial de genele moștenite de la părinți.

Este posibil să aveți un risc mai mare de a dezvolta boala Crohn dacă:

  • alte persoane din familia dumneavoastră o au;
  • fumați;
  • ați avut recent o infecție gastrointestinală;
  • vi s-a extirpat apendicele în ultimii ani.

Diagnostic și analize

Dacă medicul de familie consideră că ați putea avea boala Crohn, vă poate recomanda analize de sânge și teste pe o probă de scaun.

Va trebui să fiți trimis la un specialist în spital pentru mai multe investigații, pentru a confirma diagnosticul și a începe tratamentul.

Testele pe care le puteți face în spital includ:

  • investigații în care un tub subțire cu o cameră mică în interior este introdus pe gură sau prin anus pentru a verifica interiorul intestinului, cum ar fi colonoscopia, endoscopia sau gastroscopia
  • prelevarea unei mici probe de țesut din intestin (biopsie)
  • investigații imagistice, cum ar fi RMN, CT sau ecografie

Nu există un singur test pentru a diagnostica boala Crohn. Adesea este nevoie de timp pentru a stabili diagnosticul, deoarece simptomele variază și pot fi asemănătoare cu cele ale altor afecțiuni.

Analize și investigații

Colonoscopia · Rezonanța magnetică (RMN) · Tomografia computerizată (CT) · Ecografia · Gastroscopia · Biopsia · Analizele de sânge · Endoscopia

Colonoscopie

Important

  • Colonoscopia este o investigație pentru a examina interiorul intestinelor dumneavoastră.
  • Această investigație poate ajuta la identificarea cauzei simptomelor intestinale.
  • Un tub lung, subțire și flexibil, cu o cameră mică la capăt, este introdus prin anus.
  • Vi se va administra un laxativ pentru ca intestinele să fie goale în timpul investigației.

De obicei, sunteți treaz(ă) în timpul colonoscopiei. Vi se va oferi un medicament pentru a vă simți mai confortabil și pentru a ușura investigația.

De ce se face o colonoscopie

O colonoscopie poate fi efectuată pentru a căuta mai multe lucruri.

Pentru a verifica cauza simptomelor dumneavoastră intestinale

O colonoscopie este adesea efectuată pentru a verifica ce cauzează simptomele dumneavoastră intestinale, cum ar fi:

  • sângerare din zona anală sau sânge în scaun
  • diaree sau constipație care nu dispare
  • pierdere în greutate sau senzație de oboseală extremă fără motiv

De cele mai multe ori nu se va găsi nimic îngrijorător.

Dar uneori se poate găsi ceva care necesită o examinare mai atentă sau teste suplimentare.

Pentru a verifica prezența unor excrescențe în intestine (polipi)

Multe persoane au excrescențe în intestine (polipi intestinali), iar de cele mai multe ori sunt inofensive. Dar uneori pot deveni cancer, așa că, dacă sunt găsiți, trebuie verificați.

Pot fi îndepărtați în timpul colonoscopiei și testați.

Rezultatele vă vor spune dacă aveți nevoie de alte teste sau tratamente.

Pentru a căuta semne ale unor afecțiuni intestinale

Afecțiuni precum boala Crohn sau colita ulcerativă pot fi dificil de diagnosticat, așa că este posibil să vi se efectueze și alte teste.

RMN (imagistică prin rezonanță magnetică)

De ce se face un RMN

RMN-ul poate fi folosit pentru a:

  • afla ce cauzează simptomele pe care le aveți
  • verifica oasele și organele dumneavoastră
  • vedea cât de bine funcționează un tratament, de exemplu verificarea dimensiunii unei tumori în timpul și după tratamentul cancerului

Pregătirea pentru un RMN

Spitalul unde veți face RMN-ul vă va spune dacă trebuie să faceți ceva înainte de scanare.

Vi se poate cere să:

  • nu purtați nimic ce conține metal, cum ar fi bijuterii, sutien, agrafe de păr sau aparate auditive
  • scoateți monedele sau cheile din buzunare
  • vă schimbați într-un halat de spital dacă hainele au părți metalice, cum ar fi fermoare
  • nu vă machiați

Spuneți personalului medical dacă:

  • sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
  • alăptați
  • ați avut intervenții chirurgicale anterior
  • aveți probleme cu rinichii
  • aveți părți metalice în corp, cum ar fi cleme chirurgicale, stimulator cardiac, plombe sau punți dentare
  • aveți alergii, inclusiv la o substanță numită mediu de contrast folosită la unele scanări
Informații:

Discutați cu un profesionist din domeniul sănătății de la spital înainte de programare dacă vă simțiți anxios/anxioasă în legătură cu efectuarea unui RMN sau dacă aveți teamă de spații mici (claustrofobie). Vi se poate administra un medicament care să vă ajute să vă relaxați.

De asemenea, puteți întreba dacă puteți aduce pe cineva care să vă susțină în timpul scanării.

Ce se întâmplă în timpul unui RMN

Un RMN se face în spital de către asistentul de radiologie.

De obicei durează între 15 minute și 1 oră, dar poate dura mai mult.

Înainte de RMN

Înainte de scanare, vi se poate administra o injecție cu o substanță de contrast (colorant) pentru a evidenția mai multe detalii în imaginile RMN.

În timpul RMN-ului

În timpul RMN-ului:

  1. Vi se va cere să vă întindeți pe spate pe un pat.
  2. Vi se vor da dopuri de urechi sau căști pentru a vă proteja auzul, deoarece aparatele RMN produc zgomote puternice și clicuri în timp ce fac imaginile.
  3. Asistentul de radiologie va controla aparatul dintr-o altă cameră. Va putea să vă audă și să vă vorbească în timpul scanării.
  4. Va trebui să stați nemișcat(ă) pentru ca aparatul să poată capta imagini clare.
  5. Vi se poate cere să vă țineți respirația în anumite momente ale scanării.
După RMN

După scanare, asistentul de radiologie va reveni în cameră pentru a coborî patul, astfel încât să vă puteți ridica.

Dacă vi s-a administrat substanță de contrast, vi se poate cere să așteptați în spital până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la aceasta.

Dacă ați primit un medicament pentru a vă relaxa în timpul RMN-ului, este posibil să puteți pleca acasă în câteva ore. Cineva va trebui să vină să vă ia din spital și să vă ducă acasă cu mașina sau taxiul, deoarece nu trebuie să conduceți timp de 24 de ore.

Veți putea mânca și bea normal după scanare.

Obținerea rezultatelor scanării RMN

Imaginile trebuie analizate de un specialist numit radiolog.

Acesta va scrie medicului care v-a recomandat scanarea. Este posibil să aveți nevoie de o programare de control pentru a discuta despre rezultatele scanării RMN.

Medicul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează. Spuneți-i dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.

Posibile complicații ale unui RMN

RMN-ul este o procedură frecventă. Complicațiile grave sunt rare.

Dacă vi s-a administrat o injecție cu substanță de contrast (colorant), este posibil să apară o mică vânătaie în zona unde ați făcut injecția.

Substanța de contrast poate provoca reacții adverse, dar acestea sunt de obicei ușoare și nu ar trebui să dureze mult. Reacțiile adverse pot include:

  • greață sau vărsături
  • o erupție pe piele
  • o durere de cap
  • un gust metalic în gură
  • amețeală

Reacțiile alergice la substanța de contrast sunt rare, dar pot include:

  • tuse, respirație șuierătoare sau strănut
  • leșin
  • dificultăți de respirație sau la înghițire
  • erupție cutanată, urticarie sau piele roșie cu mâncărime

Majoritatea reacțiilor apar imediat după sau în prima oră de la administrarea substanței de contrast. Spuneți-i asistentului de radiologie dacă începeți să vă simțiți rău în timpul sau după scanare.

Vi se va cere să așteptați în spital aproximativ 30 de minute după scanare pentru a verifica dacă apare vreo reacție la substanța de contrast.

Tomografie computerizată (CT)

De ce se face o scanare CT

Puteți fi trimis(ă) la o scanare CT pentru a:

  • verifica oasele sau organele interne după un accident
  • afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de o afecțiune, cum ar fi cancerul
  • vedea cât de bine funcționează un tratament, de exemplu verificarea dimensiunii unei tumori în timpul și după tratamentul cancerului
  • ajuta medicii să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri, cum ar fi prelevarea unei probe de celule (biopsie) sau drenarea unui abces

Pregătirea pentru o scanare CT

Spitalul unde veți face scanarea CT vă va spune dacă trebuie să faceți ceva înainte.

De exemplu, vi se poate cere să:

  • urmați o dietă specială
  • luați anumite medicamente
  • nu mâncați sau beți nimic timp de câteva ore înainte de scanare (post)
  • nu purtați nimic care conține metal, cum ar fi bijuterii, haine cu fermoare sau capse sau agrafe de păr

Spuneți spitalului dacă:

  • sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
  • alăptați
  • luați orice medicamente
  • aveți astm
  • aveți probleme cu rinichii sau tiroida
  • aveți diabet
  • aveți orice alergie sau ați avut o reacție alergică la un colorant numit substanță de contrast în trecut
Informații:

Discutați cu medicul de familie sau cu un medic din spital dacă vă simțiți anxios/anxioasă în legătură cu efectuarea unei scanări CT sau dacă aveți teamă de spații mici (claustrofobie). Vă pot oferi un medicament care să vă ajute să vă relaxați.

De asemenea, puteți întreba dacă puteți aduce pe cineva care să vă susțină în timpul scanării CT.

Ce se întâmplă în timpul unui examen CT

Un examen CT se face de obicei în spital de către asistentul de radiologie. De regulă durează între 10 și 20 de minute.

Înainte de examenul CT

În funcție de motivul pentru care faceți examenul CT, vi se poate administra o substanță de contrast pentru a evidenția mai bine detaliile din imaginile CT. Substanța se numește mediu de contrast.

Poate fi administrată sub formă de băutură, injectată într-o venă sau introdusă pe cale rectală. Va fi eliminată din organism prin urină.

Dacă mediul de contrast este injectat în corp, este posibil să simțiți:

  • senzație de căldură și înroșire a feței
  • un gust metalic în gură
  • senzația că urinați, deși nu se întâmplă acest lucru

Aceste senzații trec de obicei repede.

În timpul examenului CT
  1. Vi se va cere să vă întindeți pe un pat plat.
  2. Asistentul de radiologie va controla aparatul din altă cameră. Va putea să vă audă și să vă vorbească în timpul scanării.
  3. Va trebui să stați nemișcat(ă), astfel încât aparatul să se poată deplasa deasupra dumneavoastră pentru a obține imagini clare.
  4. Este posibil să vi se ceară să inspirați, să expirați sau să vă țineți respirația în anumite momente ale scanării.
După examenul CT

Dacă faceți scanarea ca pacient ambulatoriu, veți putea pleca acasă la scurt timp după terminarea acesteia.

Dacă vi s-a administrat mediu de contrast, este posibil să vi se ceară să așteptați în spital până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la acesta.

Obținerea rezultatelor tomografiei computerizate

De obicei, durează între 1 și 2 săptămâni până când primiți rezultatele tomografiei computerizate, dar poate dura până la 4 săptămâni, în funcție de urgența investigației și de locul în care locuiți.

Imaginile trebuie analizate de un specialist numit radiolog.

Radiologul îi va scrie medicului care v-a recomandat investigația. Este posibil să aveți nevoie de o programare ulterioară pentru a discuta despre rezultatele tomografiei computerizate.

Medicul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte investigații, în funcție de motivul pentru care ați făcut tomografia computerizată.

Solicitați să discutați cu un cadru medical dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.

Posibile complicații ale unui CT

Complicațiile unui CT sunt rare. Unele persoane pot avea o reacție alergică la substanța de contrast (colorant). Aceasta poate cauza slăbiciune, transpirații și dificultăți de respirație.

Dacă vi s-a administrat substanță de contrast, vi se va cere să așteptați în spital până la 30 de minute după scanare înainte de a pleca acasă.

Spuneți asistentului de radiologie dacă nu vă simțiți bine după scanare.

Dacă faceți multe scanări CT, există o șansă foarte mică ca radiațiile de la razele X să cauzeze cancer. Medicii vor cântări riscurile înainte de a vă recomanda o scanare și vor discuta acest lucru cu dumneavoastră.

Ecografie

De ce se face o ecografie

Puteți fi trimis(ă) la o ecografie pentru a:

  • investiga simptomele pe care le-ați avut, cum ar fi durerea sau un nodul
  • monitoriza o afecțiune, cum ar fi o problemă cu tiroida
  • ajuta un profesionist din domeniul sănătății să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri, cum ar fi injectarea unui steroid într-o articulație
  • verifica dezvoltarea bebelușului în timpul sarcinii

Pregătirea pentru o ecografie

Spitalul sau clinica ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de a efectua o ecografie.

De exemplu, cu puțin timp înainte de test, s-ar putea să fie nevoie să:

  • beți câteva pahare de apă, fără să mergeți la toaletă, astfel încât să aveți vezica plină
  • scoateți bijuteriile sau piercingurile din zona examinată
Informații:

Spuneți medicului care efectuează ecografia dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Aceasta poate fi o persoană cunoscută sau un membru al personalului.

Obținerea rezultatelor ecografiei

Este posibil să primiți rezultatele ecografiei la sfârșitul programării sau poate dura câteva săptămâni, în funcție de motivul pentru care ați făcut investigația.

Rezultatul va fi trimis medicului care v-a recomandat ecografia. Este posibil să aveți nevoie de o programare de control la medicul dumneavoastră pentru a discuta rezultatele.

Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte investigații, în funcție de motivul pentru care ați făcut ecografia.

Discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.

Efecte secundare ale ecografiilor

Undele sonore folosite în ecografii sunt sigure. Ecografiile nu utilizează radiații, spre deosebire de radiografii sau tomografii computerizate.

Sonda folosită pentru o ecografie externă de obicei nu provoacă durere atunci când este deplasată pe piele. Dar poate fi inconfortabilă dacă este apăsată pe o zonă deja dureroasă, cum ar fi o articulație umflată.

Sondele interne pot fi inconfortabile atunci când sunt introduse în corp sau mutate în timpul examinării. Spuneți medicului care efectuează ecografia dacă simțiți durere și vă va ajuta să vă simțiți mai confortabil.

Gastroscopie

De ce se face o gastroscopie

Ați putea fi trimis(ă) pentru o gastroscopie pentru a:

  • verifica ce cauzează orice simptome digestive, cum ar fi indigestia, dificultatea la înghițire, durerea de stomac, scaunul negru și lipicios sau vărsăturile cu sânge
  • trata probleme ale sistemului digestiv, de exemplu lărgirea tubului digestiv (esofagului), îndepărtarea unor excrescențe sau oprirea sângerării
  • verifica anumite tipuri de cancer, cum ar fi cancerul de stomac sau cancerul esofagian

Pregătirea pentru gastroscopie

Înainte de gastroscopie, ar trebui să fiți informat(ă):

  • când și unde veți avea procedura
  • când trebuie să încetați să mâncați și să beți înainte de test
  • despre unele medicamente care vi se pot oferi înainte de test
  • cât de mult este posibil să așteptați pentru rezultate

Anunțați spitalul dacă sunteți însărcinată.

În ziua gastroscopiei, va trebui să încetați să mâncați cu cel puțin 6 ore înainte de test, dar este posibil să puteți bea înghițituri mici de apă.

Aduceți detaliile oricăror medicamente pe care le luați și urmați orice instrucțiuni pe care vi le dă spitalul cu privire la administrarea medicamentelor dumneavoastră.

Ce se întâmplă în timpul unei gastroscopii

Înainte de gastroscopie

Veți discuta cu o asistentă medicală despre ce urmează să se întâmple. Aceasta vă va adresa câteva întrebări despre sănătatea dumneavoastră și istoricul medical.

Vi se va oferi ceva care să vă ajute să vă simțiți mai bine și să ușureze investigația, cum ar fi:

  • spray cu anestezic local – pentru a amorți partea din spate a gurii și interiorul gâtului
  • sedare – medicament administrat printr-un tub subțire în braț, pentru a vă ajuta să vă relaxați
În timpul gastroscopiei

În timpul acestei proceduri:

  1. Un tub subțire și flexibil, cu o cameră mică în interior, este introdus prin gură sau prin nas și coboară pe gât până în stomac.
  2. Este posibil să aveți senzația de greață. Aceasta ar trebui să înceteze odată ce tubul ajunge în stomac, iar sedarea poate ajuta la prevenirea acestei senzații.
  3. Se pompează aer pentru a umfla stomacul – este posibil să vă simțiți balonat(ă) și să eructați de câteva ori.
  4. Se poate preleva o mostră de celule pentru a verifica dacă există cancer (biopsie) – nu veți simți nimic dacă se întâmplă acest lucru.

Gastroscopia nu ar trebui să fie dureroasă. Dar puteți cere oricând oprirea procedurii.

Gastroscopia ar trebui să dureze între 15 și 45 de minute.

Dar este posibil să rămâneți în spital aproximativ 4 ore, din momentul în care ajungeți până când plecați acasă.

După o gastroscopie

După terminarea gastroscopiei, veți fi mutat(ă) într-o cameră de recuperare.

Ar trebui să puteți merge acasă imediat ce vă simțiți suficient de bine. Pentru majoritatea oamenilor, acest lucru se întâmplă în câteva ore.

Dacă ați primit sedare, veți avea nevoie de cineva care să vă ducă acasă și să rămână cu dumneavoastră timp de 24 de ore.

De asemenea, ar trebui să evitați oricare dintre următoarele timp de 24 de ore după sedare:

  • consumul de alcool
  • condusul
  • folosirea utilajelor
  • semnarea documentelor importante

Dacă ați primit un spray anestezic local, ar trebui să așteptați o oră înainte de a mânca sau bea.

Este posibil să aveți unele dureri de stomac și de gât după o gastroscopie. Acest lucru este normal și ar trebui să treacă în câteva ore.

Posibile complicații ale gastroscopiei

Gastroscopia este o procedură frecventă și simplă. Complicațiile sunt rare, dar pot include:

  • o reacție la sedare
  • sângerare la nivelul stomacului
  • infecție
Recomandare urgentă: cereți o programare urgentă la medicul de familie dacă:

După gastroscopie, aveți oricare dintre următoarele:

  • febră (temperatură ridicată) sau vă simțiți cald(ă), rece sau cu frisoane
  • scaun închis la culoare sau negru, ca smoala
Acțiune imediată: sunați la 112 sau mergeți la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe dacă:
  • vărsați în mod repetat
  • vărsați sânge
  • aveți dificultăți de respirație
  • aveți dureri severe de stomac sau de piept, sau dureri de stomac ori de piept care se agravează
Informații:

Nu conduceți până la urgențe. Rugați pe cineva să vă ducă sau sunați la 112 și cereți o ambulanță.

Aduceți cu dumneavoastră orice medicamente pe care le luați.

Obținerea rezultatelor gastroscopiei

Un medic sau o asistentă vă poate explica rezultatele gastroscopiei înainte de a părăsi spitalul. Dacă vi s-a prelevat o mostră de celule (biopsie), va trebui să așteptați rezultatele.

Vi se poate programa o consultație de control pentru a discuta rezultatele și posibilele tratamente care v-ar putea ajuta.

Rezultatele biopsiei

Rezultatele unei biopsii pot dura câteva săptămâni.

Dacă rezultatele indică faptul că aveți cancer, veți fi pus(ă) în legătură cu o echipă specializată în îngrijirea cancerului.

Sprijin după o gastroscopie

Pentru multe persoane, o gastroscopie nu va descoperi nimic îngrijorător.

Dar ar putea fi util să discutați cu cineva dacă vă simțiți îngrijorat(ă) în legătură cu rezultatele.

Biopsie

De ce se face o biopsie

Există câteva motive pentru care ați putea avea nevoie de o biopsie.

O biopsie poate fi folosită:

  • pentru a afla ce cauzează simptomele dumneavoastră
  • ca test de control după o analiză de sânge sau o scanare
  • pentru a monitoriza o afecțiune de lungă durată

De obicei, veți fi trimis de medicul de familie sau de un medic specialist pentru o biopsie.

Uneori, o biopsie se face ca parte a unei proceduri precum o endoscopie sau o operație.

Pregătirea pentru biopsie

Medicul sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de biopsie. De asemenea, îl puteți întreba despre orice nelămurire sau întrebare aveți.

De exemplu, poate fi necesar să opriți administrarea anumitor medicamente pentru o scurtă perioadă înainte de biopsie.

Dacă vi se face anestezie generală (adică veți dormi în timpul procedurii), este important să nu mâncați sau să beți înainte.

Cum se efectuează o biopsie

O biopsie se face de obicei în spital.

Implică prelevarea unei mostre de celule sau țesut. Modul în care se efectuează depinde de partea corpului din care se prelevează mostra.

De obicei, vi se va administra un anestezic local pentru a amorți zona. Asta înseamnă că veți fi treaz(ă), dar nu veți simți nicio durere. Vi se poate administra și un medicament pentru a vă ajuta să vă relaxați (sedare).

Unele biopsii se fac sub anestezie generală, ceea ce înseamnă că veți dormi în timpul procedurii.

O biopsie poate fi efectuată prin:

  • îndepărtarea totală sau parțială a zonei afectate
  • folosirea unui ac pentru a preleva o mostră de celule sau țesut din zona afectată – de exemplu, dintr-un organ sau de sub piele
  • folosirea unui tub lung și subțire cu o cameră mică în interior (endoscop)

Durata procedurii depinde de tipul de biopsie. Unele durează mai puțin de 30 de minute, în timp ce altele pot dura mai mult. Ulterior, mostrele sunt trimise la un laborator pentru analiză.

După biopsie

De obicei, puteți merge acasă în aceeași zi după efectuarea unei biopsii.

Dacă aveți fire de sutură sau un pansament, echipa medicală vă va spune cum să îngrijiți rana acasă. De asemenea, vă vor oferi sfaturi despre administrarea de analgezice, cum ar fi paracetamolul.

Dacă ați primit sedare (medicamente pentru relaxare) sau anestezie generală (când sunteți adormit(ă) în timpul procedurii), este posibil să fie nevoie să fiți monitorizat(ă) o perioadă înainte de a pleca acasă.

Un medic sau o asistentă vă va spune cum și când veți primi rezultatele.

Posibile complicații ale unei biopsii

Biopsia este o procedură frecventă și foarte sigură.

Este posibil să aveți dureri sau disconfort după aceasta, iar administrarea de analgezice precum paracetamolul poate fi de ajutor.

Uneori, este posibil să apară o infecție la locul biopsiei.

Dacă vi s-a prelevat o biopsie din uter sau col uterin, este posibil să aveți crampe sau o ușoară sângerare vaginală.

În cazul unor tipuri de biopsie, poate exista și riscul unei sângerări interne. În acest caz, echipa medicală vă va spune la ce semne să fiți atent(ă) și ce să faceți.

Recomandare urgentă: contactați imediat echipa medicală dacă:
  • aveți dureri după biopsie, iar analgezicele nu au avut efect sau durerea se agravează
  • aveți febră (temperatură ridicată)
  • sângele sau lichidul se prelinge din locul unde s-a efectuat biopsia
  • zona unde s-a efectuat biopsia este umflată sau roșie – roșeața poate fi mai greu de observat pe pielea brună sau neagră

Obținerea rezultatelor biopsiei

După o biopsie, poate dura câteva săptămâni sau mai mult până când primiți rezultatele.

Timpii de așteptare variază între spitale și pot depinde și de motivul pentru care ați avut nevoie de biopsie.

Este posibil să aveți nevoie de o programare de control pentru a discuta rezultatele. Un medic sau o asistentă ar trebui să vă vorbească despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Uneori este posibil să aveți nevoie de o altă biopsie sau de alte teste.

Analize de sânge

De ce se face o analiză de sânge

Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.

O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:

  • verifica starea generală de sănătate
  • afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
  • afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
  • afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune

Pregătirea pentru o analiză de sânge

Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.

De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:

  • nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
  • întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)

Ce se întâmplă la o analiză de sânge

O analiză de sânge se face de obicei la cabinetul medicului de familie sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.

Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).

Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.

Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.

După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.

Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.

Dacă vă este teamă de ace

Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.

De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.

Obținerea rezultatelor analizelor de sânge

De obicei, primiți rezultatele analizelor de sânge în câteva zile, dar uneori poate dura câteva săptămâni.

Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.

Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.

Endoscopie

De ce se face o endoscopie

Este posibil să vi se facă o endoscopie pentru a:

  • căuta cauza unor simptome precum durerea de stomac, indigestia, dificultatea la înghițire sau sângerarea de la stomac, vezică sau anus
  • preleva o mică mostră de celule (o biopsie) pentru a o verifica pentru o afecțiune, cum ar fi cancerul
  • trata probleme, cum ar fi sângerarea, sau îndepărta excrescențe mici precum polipi sau fibroame

Pregătirea pentru o endoscopie

De obicei, există câteva lucruri pe care trebuie să le faceți înainte de a avea o endoscopie.

De exemplu, poate fi necesar să:

  • evitați să mâncați sau să beți cu câteva ore înainte de procedură
  • luați anumite medicamente, cum ar fi laxative sau antibiotice
  • întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele pentru subțierea sângelui, precum warfarina – nu opriți administrarea niciunui medicament prescris fără să discutați mai întâi cu un profesionist din domeniul sănătății

Este posibil să primiți un pliant cu informații despre ce trebuie să faceți pentru a vă pregăti pentru o endoscopie sau un membru al echipei spitalului poate discuta acest lucru cu dumneavoastră.

Ce se întâmplă în timpul unei endoscopii

Efectuarea unei endoscopii poate fi inconfortabilă.

De obicei, veți fi treaz(ă) în timpul procedurii. Vi se poate administra un anestezic local pentru a amorți zona în care este introdus endoscopul sau un sedativ pentru a vă ajuta să vă relaxați.

În timpul endoscopiei

În timpul procedurii:

  1. Endoscopul este introdus în corpul dumneavoastră – în funcție de partea corpului care este verificată, poate fi introdus prin gură, anus, vagin sau prin tubul care transportă urina din vezică în afara corpului (uretră).
  2. Endoscopul este ghidat cu atenție către partea corpului examinată, astfel încât persoana care efectuează testul să o poată observa – se poate pompa ușor aer în zonă pentru a o extinde și a o face mai ușor de văzut.
  3. Dacă este necesar, se pot folosi instrumente mici atașate endoscopului pentru a preleva o mostră de celule pentru testare (biopsie) sau pentru a îndepărta excrescențe precum polipi sau fibroame.

O endoscopie poate dura între 10 minute și 1 oră. Durata depinde de tipul de endoscopie efectuat și dacă este necesară o biopsie sau un tratament.

După efectuarea endoscopiei

După procedură, veți fi mutat(ă) într-o zonă de recuperare, unde de obicei va trebui să rămâneți aproximativ 1 oră.

Dacă vi s-a administrat un sedativ, nu puteți conduce timp de 24 de ore, așa că va trebui să aranjați ca cineva să vă ducă acasă. De asemenea, cineva va trebui să rămână cu dumneavoastră peste noapte și în primele 24 de ore după procedură.

Respectați orice alte sfaturi primite de la personalul spitalului cu privire la ce trebuie să faceți după o endoscopie.

Tipuri de endoscopie

Există multe tipuri diferite de endoscopie. Tipul pe care îl veți face depinde de partea corpului dumneavoastră care este verificată sau tratată.

Tipuri frecvente de endoscopie
Tip Cum se utilizează

Gastroscopie

Se introduce pe gură pentru a verifica esofagul, stomacul sau prima parte a intestinului subțire

Colonoscopie

Se introduce prin anus pentru a verifica intestinul gros

Colposcopie

Se introduce în vagin pentru a verifica colul uterin (deschiderea uterului dinspre vagin)

Cistoscopie

Se introduce prin uretră (tubul prin care urina iese din corp) pentru a verifica vezica urinară

Histeroscopie

Se introduce în vagin și se trece prin colul uterin pentru a verifica uterul

Obținerea rezultatelor endoscopiei

După efectuarea unei endoscopii, un medic sau o asistentă vă poate explica rezultatele înainte de a părăsi spitalul.

De asemenea, vi se pot oferi informații și sfaturi despre ce să faceți când ajungeți acasă și pe cine să contactați dacă aveți probleme.

Dacă în timpul procedurii a fost prelevată o probă de celule (biopsie), ar trebui să primiți o scrisoare sau un telefon în câteva săptămâni cu rezultatele.

Dacă ați fost trimis(ă) pentru endoscopie de către medicul de familie, acestuia i se va trimite și o copie a rezultatelor. Medicul de familie vă poate contacta pentru a discuta rezultatele.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

De reținut

  • Tratamentul are ca țintă normalizarea inflamației, verificată prin calprotectina fecală sau proteina C reactivă.
  • Răspunsul la medicamentele anti-TNF se evaluează la 12 săptămâni de la inițiere, apoi la intervale de cel mult 6 luni.

Tratament

Tratamentul bolii Crohn

În prezent, nu există un tratament care să vindece boala Crohn. Există însă tratamente care vă pot ajuta să rămâneți fără simptome perioade lungi (în remisiune).

Tipul de tratament pe care îl veți urma depinde de simptomele dumneavoastră. Cel mai probabil veți avea nevoie de tratamente diferite de-a lungul timpului.

Veți fi susținut(ă) de o echipă de profesioniști din domeniul sănătății, inclusiv de un medic specialist (gastroenterolog). Veți avea controale și analize regulate.

Medicamente pentru boala Crohn

Tratamentele pentru prevenirea sau tratarea episoadelor acute includ:

  • medicamente pentru reducerea inflamației din intestin, cum ar fi steroizii, mesalazina sau sulfasalazina
  • medicamente pentru reducerea activității sistemului imunitar (imunosupresoare), cum ar fi azatioprina sau mercaptopurina
  • medicamente care acționează asupra sistemului imunitar (terapie biologică), cum ar fi adalimumab sau infliximab
  • medicamente pentru ameliorarea simptomelor, cum ar fi analgezicele, laxativele sau medicamentele pentru oprirea diareei

Unor persoane li se poate oferi o dietă lichidă specială (nutriție enterală) în locul medicamentelor. Aceasta poate fi recomandată copiilor sau persoanelor care nu pot lua steroizi.

Intervenția chirurgicală pentru boala Crohn

Este posibil să vi se propună o intervenție chirurgicală pentru tratarea bolii Crohn dacă simptomele afectează doar anumite părți ale intestinului sau dacă aveți simptome severe, iar medicamentele nu dau rezultate.

Intervenția chirurgicală poate implica:

  • îndepărtarea părții deteriorate a intestinului și unirea segmentelor sănătoase, procedură numită rezecție intestinală
  • îndepărtarea unei părți a intestinului și exteriorizarea capătului intestinului printr-un orificiu creat în burtă (stomă), procedură numită ileostomie sau colostomie

Este posibil să aveți nevoie de intervenție chirurgicală și pentru tratarea oricăror complicații care afectează intestinul.

Intervenția chirurgicală poate reduce eficient simptomele. Există însă riscul ca simptomele să reapară în altă parte a intestinului după operație.

Chirurgul vă va explica riscurile și beneficiile operației, precum și modul în care se va desfășura.

Ce puteți face pentru a ajuta în boala Crohn

Dacă aveți boala Crohn, există lucruri pe care le puteți face pentru a ameliora simptomele.

Boala Crohn poate îngreuna absorbția nutrienților din alimente de către organism, așa că este important să aveți o dietă sănătoasă. Dar nu există dovezi clare că o dietă specială sau anumite alimente ajută în boala Crohn.

Unele persoane constată că anumite alimente influențează simptome precum diareea, balonarea sau constipația, dar acest lucru diferă de la o persoană la alta.

Ce să faceți

  • adoptați o dietă sănătoasă și echilibrată – echipa medicală vă poate oferi sfaturi dietetice pentru a vă asigura că primiți toți nutrienții de care aveți nevoie

  • încercați să țineți un jurnal al simptomelor și al unor aspecte precum ce mâncați, orice schimbare a medicamentelor sau stresul, pentru a vedea dacă anumite lucruri par să vă influențeze simptomele

  • faceți vaccinuri precum vaccinul antigripal și vaccinul pneumococic dacă luați medicamente care vă afectează sistemul imunitar – dar verificați dacă vaccinul este potrivit pentru dumneavoastră, deoarece unele tipuri (vaccinuri vii) pot să nu fie recomandate

Ce să nu faceți

  • nu fumați, deoarece poate crește riscul de crize (acutizări)

  • nu faceți schimbări majore în alimentație fără să cereți sfatul echipei medicale

  • nu luați medicamente numite antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), cum ar fi ibuprofenul, decât dacă sunt recomandate de un medic

Ce puteți face

  • stabiliți împreună cu medicul țintele tratamentului – acestea pot fi ajustate în timp
  • nu amânați tratamentul – tratamentul eficient început devreme reduce riscul de complicații pe termen lung, chiar dacă nu aveți simptome

Complicații

Este frecvent ca boala Crohn să provoace complicații. Acestea pot fi grave, dar primirea tratamentului corect pentru simptomele bolii Crohn va reduce riscul.

În timp, inflamația și deteriorarea intestinului dumneavoastră pot duce la:

  • o fistulă, când se dezvoltă un tunel care conectează intestinul dumneavoastră cu o altă parte a corpului, cum ar fi vezica urinară, pielea sau vaginul
  • o fisură sau o leziune în apropierea anusului (fisură anală)
  • îngustarea unei părți a intestinului dumneavoastră (numită stenoză), care poate provoca un blocaj sau poate îngreuna trecerea alimentelor
  • o perforație în peretele intestinului dumneavoastră (perforație intestinală)
  • cancer de colon – dacă aveți un risc crescut, vi se pot oferi teste regulate (colonoscopii) pentru a verifica acest lucru

Boala Crohn poate provoca și alte complicații, inclusiv deficiențe de vitamine și probleme cu articulațiile, oasele, pielea, ochii, rinichii și ficatul.

Viața cu boala

Boala Crohn este o afecțiune cronică. Îi afectează pe oameni în mod diferit. Modul în care vă afectează depinde de simptomele dumneavoastră, de cât de bine funcționează tratamentul și de eventualele complicații.

Unele persoane au simptome ușoare, ceea ce înseamnă că au scaun mai des și pot avea simptome precum dureri de burtă. Altele au simptome mai severe care le afectează starea generală de sănătate sau au complicații grave.

Simptomele apar și dispar de obicei, astfel că puteți avea perioade în care vă simțiți bine și perioade în care simptomele au un impact major asupra vieții de zi cu zi.

Boala Crohn și sarcina

Este important să discutați cu un specialist dacă doriți să încercați să aveți un copil sau dacă aflați că sunteți însărcinată.

De obicei, puteți avea o sarcină sănătoasă dacă aveți boala Crohn. Dar dacă simptomele nu sunt bine controlate, acest lucru poate îngreuna obținerea unei sarcini sau poate cauza probleme în timpul sarcinii.

Este posibil să fie nevoie să schimbați tratamentul, deoarece unele medicamente folosite pentru boala Crohn nu sunt potrivite dacă sunteți însărcinată. Unele medicamente pot afecta și fertilitatea masculină.

Când să mergeți la medic

Recomandare non-urgentă: consultați medicul de familie dacă:

  • credeți că ați putea avea boala Crohn
  • aveți boala Crohn și simptomele se agravează sau tratamentele nu dau rezultate

Recomandare urgentă: cereți o programare urgentă la medicul de familie dacă:

  • scaunul dumneavoastră este negru sau roșu închis
  • aveți diaree cu sânge

Medicamente folosite pentru boala Crohn

Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.

Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.

Imunosupresoare · ATC L04A · 68

Imunosupresoare și imunomodulatoare: frânează sau reglează sistemul imunitar, în bolile autoimune, după transplant și în unele boli de sânge sau de plămân.

Corticosteroizi de uz sistemic · ATC H02A · 21

Corticosteroizi luați pe gură sau injectabil: reduc puternic inflamația și reacțiile imune.

Chinolone · ATC J01M · 18

Chinolone: antibiotice pentru infecții urinare, respiratorii și altele; se folosesc cu prudență.

Antiinflamatoare intestinale · ATC A07E · 10

Reduc inflamația peretelui intestinal în bolile inflamatorii intestinale.

Alte antibiotice · ATC J01X · 9

Alte antibiotice, folosite în infecții specifice (de exemplu, urinare sau intestinale).

Antimetaboliți · ATC L01B · 3

Chimioterapice care opresc înmulțirea celulelor canceroase.

Medicamente împotriva amibelor și a altor protozoare · ATC P01A · 2

Medicamente împotriva unor paraziți microscopici (protozoare), de exemplu amibe, giardia sau trichomonas.

Alte medicamente · 1

  • Risankizumabum — 1 produs cu rețetă

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0), ghidul ECCO 2024, protocoalele CNAS 2026.