Pneumonie

Analize și investigații

Radiografia · Cultura sputei · Teste pentru boala pneumococică

Radiografie

De ce se face o radiografie

Tipuri de radiografii

Pregătirea pentru o radiografie

Ce se întâmplă în timpul unei radiografii

Obținerea rezultatelor radiografiei

Posibile complicații ale radiografiilor

Cultura sputei

Ce este cultura de spută?

Cultura de spută este un test care verifică prezența bacteriilor sau a altui tip de germeni care ar putea cauza o infecție a tractului respirator (o infecție la nivelul plămânilor sau al căilor respiratorii). Sputa, cunoscută și sub numele de flegmă, este un tip gros de mucus produs în plămâni. Dacă aveți o infecție sau o boală cronică care afectează plămânii sau căile respiratorii, sputa se poate acumula în plămâni și o puteți elimina prin tuse.

Sputa nu este același lucru cu scuipatul sau saliva. Sputa conține celule din sistemul imunitar care ajută la combaterea bacteriilor, ciupercilor sau a altor substanțe străine din plămâni sau căile respiratorii. Grosimea sputei ajută la captarea materialului străin. Acest lucru permite cililor (firelor de păr minuscule) din căile respiratorii să o împingă spre gură, de unde este eliminată prin tuse.

Sputa poate avea una dintre mai multe culori diferite. Culorile pot ajuta la identificarea tipului de infecție pe care o puteți avea sau la verificarea dacă o boală cronică s-a agravat. Acest lucru îl ajută pe medicul dumneavoastră să stabilească cel mai bun tratament. Culorile sputei pot include:

• Transparentă. De obicei, aceasta înseamnă că nu aveți o infecție, dar cantitățile mari de spută transparentă pot fi un semn de boală pulmonară.
• Albă sau gri. Aceasta poate fi, de asemenea, normală, dar cantitățile crescute pot indica o boală pulmonară.
• Galben închis sau verde. Aceasta indică adesea o infecție bacteriană, cum ar fi pneumonia. Sputa galben-verzuie este, de asemenea, frecventă la persoanele cu fibroză chistică. Fibroza chistică este o boală moștenită care determină acumularea de mucus în plămâni și în alte organe.
• Neagră. Aceasta apare adesea la persoanele care fumează. Este, de asemenea, un semn frecvent al pneumoconiozei cărbunarilor. Pneumoconioza cărbunarilor este o afecțiune gravă care poate apărea dacă aveți expunere pe termen lung la praful de cărbune.
• Maro sau pete maro. Aceasta poate fi un semn de sânge vechi. Acest lucru se poate întâmpla dacă aveți fibroză chistică, pneumonie bacteriană, bronșită bacteriană sau alte boli pulmonare. Poate fi cauzată și de inhalarea de praf sau alte materiale maro sau toxine.
• Roz. Aceasta poate fi un semn de edem pulmonar, o afecțiune în care excesul de lichid se acumulează în plămâni. Edemul pulmonar este frecvent la persoanele cu insuficiență cardiacă.
• Roșie. Aceasta poate fi un semn precoce de cancer pulmonar. Poate fi, de asemenea, un semn de embolie pulmonară (EP), o afecțiune care pune viața în pericol, în care un cheag de sânge de la un picior sau din altă parte a corpului se desprinde și ajunge la plămâni. Dacă eliminați prin tuse spută roșie sau cu sânge, sunați la 112 sau solicitați imediat asistență medicală.

Alte denumiri: cultură respiratorie, cultură bacteriană de spută, cultură de rutină a sputei, cultură bacteriană

La ce se folosește?

Cultura de spută este folosită cel mai adesea pentru:

• Identificarea și diagnosticarea bacteriilor sau ciupercilor care pot cauza o infecție la nivelul plămânilor sau căilor respiratorii
• Verificarea dacă o boală cronică a plămânilor s-a agravat
• Verificarea dacă tratamentul pentru o infecție pulmonară sau a căilor respiratorii funcționează
• Ajutarea diagnosticării unor afecțiuni respiratorii precum pneumonia, tuberculoza și bronșiectazia

Cultura de spută este adesea efectuată împreună cu un alt test numit colorație Gram. Colorația Gram este un test care verifică prezența bacteriilor la locul unei infecții suspectate sau în fluide corporale precum sângele sau urina. Poate ajuta la identificarea tipului specific de infecție pe care îl aveți.

Testul de spută nu este de obicei folosit dacă medicul dumneavoastră consideră că ați putea avea o infecție virală.

De ce am nevoie de o cultură de spută?

Este posibil să aveți nevoie de acest test dacă aveți simptome de pneumonie sau de altă infecție gravă a plămânilor sau a căilor respiratorii. Acestea includ:

• Tuse care produce multă spută
• Febră
• Frisoane
• Dificultăți de respirație
• Durere în piept care se agravează când respirați adânc sau tușiți
• Oboseală
• Confuzie, în special la persoanele în vârstă

Medicul dumneavoastră vă poate recomanda, de asemenea, o cultură de spută după ce o radiografie sau alte investigații imagistice arată că ați putea avea o infecție pulmonară. Cultura de spută poate ajuta la confirmarea acesteia și la determinarea cauzei infecției.

Ce se întâmplă în timpul unei culturi de spută?

Medicul dumneavoastră va avea nevoie să recolteze o probă din sputa dumneavoastră. În timpul testului:

• Vi se poate cere să vă clătiți gura cu apă înainte de recoltarea probei.
• Medicul vă va cere să respirați adânc și apoi să tușiți profund într-o cană specială.
• Medicul vă poate bate ușor pe piept pentru a ajuta la desprinderea sputei din plămâni.
• Dacă aveți dificultăți în a elimina suficientă spută prin tuse, medicul vă poate cere să inspirați o ceață salină pentru a vă ajuta să tușiți mai profund.
• Dacă tot nu puteți elimina suficientă spută prin tuse, medicul poate efectua o procedură numită bronhoscopie. În cadrul acestei proceduri, veți primi mai întâi un medicament pentru relaxare, apoi un medicament anestezic, astfel încât să nu simțiți nicio durere.
• Apoi, o cameră atașată la un tub subțire, iluminat, va fi introdusă prin gură sau nas până în căile respiratorii. Acest lucru îl ajută pe medic să vadă interiorul plămânilor și al căilor respiratorii.
• Medicul va recolta o probă din căile respiratorii folosind o perie mică sau aspirație.

Va trebui să fac ceva pentru a mă pregăti pentru test?

Testul este adesea programat dimineața. Pentru a crește cantitatea de spută, este posibil să fiți încurajat(ă) să beți mai multă apă cu o seară înainte. De asemenea, vi se poate cere să nu mâncați cu una sau două ore înainte de test.

Dacă vi se va face o bronhoscopie, este posibil să vi se ceară să țineți post (să nu mâncați sau să beți) până la douăsprezece ore înainte de test.

Este posibil să fie nevoie să opriți administrarea anumitor medicamente înainte de acest test, așa că spuneți medicului dumneavoastră despre tot ce luați. Antibioticele pot afecta creșterea bacteriană și rezultatele testului de cultură a sputei. Nu opriți însă administrarea niciunui medicament decât dacă medicul dumneavoastră vă spune să faceți acest lucru.

Există riscuri la acest test?

Nu există niciun risc în recoltarea unei probe de spută într-un recipient.

Dacă ați făcut o bronhoscopie:

• Este posibil să aveți o senzație de durere în gât după procedură
• Poate dura câteva ore până când veți putea tuși normal.
• Nu vi se va permite să mâncați sau să beți până când nu veți putea tuși din nou normal.

Ce înseamnă rezultatele?

Proba dumneavoastră de spută va fi pusă într-un vas cu o substanță specială care permite bacteriilor să se dezvolte. De obicei, durează câteva zile până primiți rezultatele culturii de spută, dar poate dura și săptămâni. Cât durează până primiți rezultatele depinde de tipul de bacterii pentru care sunteți testat(ă), deoarece unele tipuri de bacterii se dezvoltă mai lent în laborator.

Dacă rezultatele au fost normale, înseamnă că nu au fost găsite bacterii sau fungi dăunători.

Dacă rezultatele au fost anormale, poate însemna că aveți un anumit tip de infecție bacteriană sau fungică. Medicul dumneavoastră poate avea nevoie de mai multe teste pentru a afla tipul specific de infecție pe care îl aveți. Cele mai frecvente tipuri de bacterii dăunătoare găsite într-o cultură de spută includ pe cele care cauzează:

• Pneumonie
• Bronșită
• Tuberculoză

Un rezultat anormal al culturii de spută poate însemna și o agravare a unei afecțiuni cronice, cum ar fi fibroza chistică sau boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC). BPOC este o boală pulmonară care îngreunează respirația.

Dacă aveți întrebări despre rezultatele dumneavoastră, discutați cu medicul dumneavoastră. Pentru a înțelege rezultatele culturii de spută, medicul dumneavoastră va lua în considerare simptomele, istoricul medical și rezultatele altor teste.

Mai trebuie să știu ceva despre cultura de spută?

Sputa poate fi numită flegmă sau mucus. Toți termenii sunt corecți, dar sputa și flegma se referă doar la mucusul produs în tractul respirator (plămâni și căi aeriene). Sputa (flegma) este un tip de mucus. Mucusul poate fi produs și în alte părți ale corpului, cum ar fi tractul urinar sau genital.

Teste pentru boala pneumococică

Ce sunt testele pentru boala pneumococică?

Boala pneumococică este denumirea oricărei infecții cauzate de bacteria pneumococ (Streptococcus pneumoniae). Testele pentru boala pneumococică caută aceste bacterii în:

• Sânge
• Urină
• Spută, mucusul gros eliminat prin tuse din plămâni
• Lichid cefalorahidian (LCR), lichidul din spațiile din jurul creierului și măduvei spinării

Medicul dumneavoastră va decide ce tip de test aveți nevoie, în funcție de simptome.

Este posibil să vi se efectueze unul sau mai multe dintre aceste teste pentru boala pneumococică, în funcție de locul din corp unde aveți infecția:

• Un test PCR pentru pneumococ, care verifică prezența unor cantități mici de material genetic al bacteriei pneumococ într-o probă de sânge sau alte probe.
• Un test antigenic pentru pneumococ, utilizat pentru a identifica bacteria pneumococ în urină, lichid cefalorahidian sau alte probe.
• O cultură pentru pneumococ, care este un test de cultură bacteriană ce ajută la identificarea bacteriei pneumococ într-o probă de sânge, urină, spută, lichid cefalorahidian sau alt țesut.

Boala pneumococică provoacă adesea febră. Celelalte simptome pe care le aveți și cât de grave sunt pot varia, în funcție de locul infecției.

Dacă infecția este ușoară, poate fi considerată „neinvazivă” (o infecție care nu se extinde la organele majore sau în sânge). Dacă aveți o infecție neinvazivă, bacteria poate cauza:

• O infecție a urechii
• O infecție a sinusurilor

Este posibil să aveți simptome mai grave dacă infecția este considerată „invazivă” (o infecție care se poate extinde sau s-a extins în alte părți ale corpului). Dacă aveți o infecție invazivă, bacteria poate ajunge în:

• Plămâni, ceea ce poate duce la pneumonie
• Sânge, ceea ce se numește bacteriemie și poate duce la sepsis
• Țesutul din jurul creierului și măduvei spinării, ceea ce poate duce la meningită

Bacteria pneumococică se poate transmite de la o persoană la alta prin picături din saliva sau mucusul infectat. De exemplu, acest lucru se poate întâmpla atunci când:

• Cineva care are bacteria tușește sau strănută lângă dumneavoastră
• Atingeți un obiect pe care se află picături infectate
• Sărutați pe cineva care are bacteria

Multe persoane, în special copiii, au această bacterie în nas sau în gât la un moment dat. De cele mai multe ori, nu se îmbolnăvesc, iar acest lucru se numește a fi „purtător” al bacteriei. Dar o pot transmite în continuare altora.

Boala pneumococică se răspândește adesea în spațiile aglomerate și este mai frecventă iarna și la începutul primăverii.

Oricine poate face boala pneumococică, dar unele persoane au un risc mai mare. Printre acestea se numără persoanele care:

• Au vârsta de 65 de ani sau mai mult. Adulții în vârstă tind să aibă simptome și complicații mai severe.
• Au vârsta sub cinci ani.
• Locuiesc într-un centru de îngrijire pe termen lung.
• Sunt fumători actuali sau foști fumători.
• Au o boală pulmonară cronică (de lungă durată), cum ar fi BPOC sau emfizemul.
• Au un sistem imunitar slăbit din cauza unei boli precum HIV sau pentru că iau anumite medicamente, cum ar fi corticosteroizi sau chimioterapie.
• Au o afecțiune cronică, cum ar fi diabetul, boala coronariană sau insuficiența renală.
• Au tulburare de consum de alcool.
• Nu au splină.
• Au un implant cohlear (un dispozitiv implantat care ajută la auz).

Alte denumiri: test pentru Streptococcus pneumoniae, test pentru S. pneumoniae, cultură pentru pneumococ, test antigenic pentru pneumococ, test PCR pentru pneumococ

Pentru ce se folosește?

Testele pentru boala pneumococică sunt folosite pentru a afla dacă aveți boala pneumococică.

De ce am nevoie de un test pentru boala pneumococică?

Simptomele infecțiilor pneumococice pot varia, în funcție de partea corpului afectată. Cel mai adesea afectează plămânii, urechea medie sau sinusurile. Simptomele pot apărea brusc. Pot varia de la ușoare la severe. Este important să obțineți diagnosticul și tratamentul corecte pentru a preveni complicațiile de sănătate.

Simptomele unei infecții a urechii pot include:

• Timpan roșu, umflat
• Durere de ureche
• Febră
• Scurgere de lichid din ureche

Simptomele unei infecții a sinusurilor pot include:

• Tuse
• Durere sau presiune facială
• Durere de cap
• Scurgere postnazală (mucus care se scurge pe gât)
• Nas care curge sau înfundat
• Durere în gât

Simptomele pneumoniei pneumococice, o infecție pulmonară, pot include:

• Durere toracică ascuțită, adesea pe o singură parte
• Tuse
• Febră și frisoane
• Respirație rapidă sau dificilă
• La adulții în vârstă, confuzie sau lipsă de vigilență

Simptomele bacteriemiei pneumococice, o infecție a sângelui, pot include:

• Frisoane
• Febră
• Confuzie

Simptomele meningitei pneumococice, o infecție a membranei care acoperă creierul și măduva spinării, pot include:

• Confuzie
• Febră
• Durere de cap
• Sensibilitate crescută a ochilor la lumină (fotofobie)
• Gât rigid, care poate face dificilă aplecarea bărbiei spre piept
• La bebeluși, alimentație sau hidratare deficitare, stare de somnolență și uneori vărsături

Mergeți de urgență la medic sau sunați la 112 dacă credeți că dumneavoastră sau copilul dumneavoastră ați putea avea o infecție pneumococică gravă. Infecțiile severe pot duce la sepsis sau probleme de sănătate pe termen lung.

Ce se întâmplă în timpul unui test pentru boala pneumococică?

Tipul de test pentru boala pneumococică pe care îl faceți se bazează de obicei pe simptomele dumneavoastră. Dacă aveți o infecție ușoară, cum ar fi o infecție a urechii sau a sinusurilor, medicul vă poate diagnostica și trata pe baza simptomelor, a istoricului medical și a unui examen fizic.

În funcție de simptomele dumneavoastră, medicul poate dori o probă din anumite lichide corporale. Poate dori una sau mai multe probe, care ar putea fi din:

• Sânge
• Urină
• Spută
• Nări (exsudat nazofaringian)
• Lichid cefalorahidian (LCR)

Medicul poate recomanda o cultură pneumococică, un test antigenic pneumococic și/sau un test PCR pneumococic pentru a ajuta la identificarea bacteriei.

Proba dumneavoastră poate fi testată folosind o colorație Gram și/sau o cultură bacteriană, care implică creșterea bacteriilor din probă pentru a ajuta la identificarea tipului care cauzează infecția. Cunoașterea cauzei îl poate ajuta pe medic să stabilească ce antibiotic va funcționa cel mai bine, deoarece unele bacterii pneumococice au devenit rezistente la anumite antibiotice.

În timpul unei analize de sânge:

Dacă medicul crede că ați putea avea meningită sau o infecție a sângelui, poate recolta o probă de sânge pentru un test PCR pneumococic.

Un cadru medical va recolta o probă de sânge dintr-o venă din braț, folosind un ac mic. După introducerea acului, o cantitate mică de sânge va fi colectată într-o eprubetă sau un flacon. Este posibil să simțiți o ușoară înțepătură când acul intră sau iese. De obicei, acest lucru durează mai puțin de cinci minute.

În timpul unui test de urină din mijlocul jetului:

Dacă medicul suspectează că ați putea avea pneumonie, poate dori o probă de urină pentru un test antigenic pneumococic, care este adesea folosit pentru a testa bacteria pneumococică.

Va trebui să furnizați o probă de urină pentru test. Un cadru medical vă poate oferi un șervețel de curățare, un recipient mic și instrucțiuni despre cum să folosiți metoda „din mijlocul jetului” pentru a colecta proba de urină. Este important să urmați aceste instrucțiuni pentru ca germenii de pe piele să nu ajungă în probă:

1. Spălați-vă mâinile cu apă și săpun și uscați-le.
2. Deschideți recipientul fără a atinge interiorul.
3. Curățați zona genitală cu șervețelul de curățare:
   • Pentru penis, ștergeți întregul capăt (vârful) penisului. Dacă aveți prepuț, trageți-l mai întâi înapoi.
   • Pentru vagin, separați labiile (pliurile de piele din jurul vaginului) și ștergeți părțile interioare din față spre spate.
4. Urinați în toaletă câteva secunde, apoi opriți jetul. Începeți să urinați din nou, de data aceasta în recipient. Nu lăsați recipientul să vă atingă corpul.
5. Colectați cel puțin 30–60 ml de urină în recipient. Recipientul ar trebui să aibă marcaje care să arate câtă urină este necesară.
6. Terminați de urinat în toaletă.
7. Puneți capacul pe recipient și returnați-l conform instrucțiunilor.

Dacă aveți hemoroizi care sângerează sau sunteți la menstruație, spuneți-i medicului înainte de test.

În timpul unui test de spută:

Medicul poate solicita o probă de spută pentru o cultură pneumococică. Sputa este un tip gros de mucus produs în plămâni. Dacă aveți o infecție sau o boală cronică care afectează plămânii sau căile respiratorii, sputa se poate depune în plămâni și o puteți elimina prin tuse. În timpul testului de spută:

• Vi se poate cere să vă clătiți gura cu apă înainte de recoltarea probei.
• Medicul vă va cere să respirați adânc și apoi să tușiți profund într-o cană specială.
• Medicul vă poate bate ușor pe piept pentru a ajuta la desprinderea sputei din plămâni.
• Dacă aveți dificultăți în a elimina suficientă spută prin tuse, medicul vă poate cere să inhalați o ceață salină pentru a vă ajuta să tușiți mai profund.

În anumite situații, dacă nu puteți produce suficientă spută chiar și după inhalarea unei ceți saline, medicul poate recomanda o bronhoscopie (o procedură folosită pentru a verifica cauza unei probleme pulmonare). De asemenea, poate recomanda un lavaj bronhoalveolar (LBA). Aceasta este o procedură care poate fi efectuată în timpul unei bronhoscopii. Un lavaj bronhoalveolar colectează o probă din plămâni și o testează pentru Streptococcus pneumoniae. Un medic poate face acest lucru dacă:

• Aveți o boală respiratorie severă.
• Nu vă ameliorați în urma tratamentului pentru boala pneumococică.
• Medicul nu poate determina tipul de infecție fără o probă direct din plămâni.

În timpul unei bronhoscopii:

• Este posibil să fie nevoie să vă scoateți o parte sau toate hainele. Dacă da, vi se va da un halat de spital.
• Este posibil să fie nevoie, de asemenea, să vă scoateți protezele dentare și orice aparate dentare mobile.
• Veți sta întins pe un pat sau pe o masă, cu capul ridicat.
• Vi se poate administra un medicament (sedativ) pentru a vă ajuta să vă relaxați. Medicamentul va fi injectat într-o venă sau administrat printr-o linie IV (intravenoasă) plasată în braț sau mână.
• Medicul va pulveriza un medicament anestezic în gură și gât, astfel încât să nu simțiți nicio durere în timpul procedurii.
• Medicul va introduce bronhoscopul (un tub subțire, iluminat, cu o cameră atașată) pe gât și în căile respiratorii. Camera va face fotografii și se va conecta la un ecran video.
• Pe măsură ce bronhoscopul este deplasat în jos, medicul poate examina căile respiratorii și plămânii prin bronhoscop și pe ecranul video.

Pentru un LBA:

• Medicul va introduce o cantitate mică de ser fiziologic prin bronhoscop.
• După spălarea căilor respiratorii, serul fiziologic este aspirat în bronhoscop.
• Soluția salină va conține celule și alte substanțe, cum ar fi Streptococcus pneumoniae, care vor fi duse la laborator pentru testare.

În timpul unui test cu exsudat nazal:

Medicul poate dori să facă o cultură pneumococică cu o probă de celule din interiorul nărilor sau din nazofaringe, partea cea mai de sus a nasului și gâtului.

În timpul unui exsudat nazofaringian (NF):

• Veți înclina capul pe spate.
• Medicul va introduce un tampon lung în nară până când ajunge la nazofaringe (partea superioară a gâtului).
• Medicul va roti tamponul timp de 10 până la 15 secunde și îl va scoate.

Dacă medicul obține suficientă probă dintr-una dintre nări, este posibil să fie nevoie să facă doar una. Dar poate fi necesar să obțină o probă și din cealaltă nară dacă a avut dificultăți în obținerea probei din prima parte.

În timpul unei puncții lombare:

Dacă medicul crede că ați putea avea meningită sau o infecție a sângelui, poate recolta o probă de lichid cefalorahidian pentru un test antigenic pneumococic.

Pentru a obține o probă de lichid cefalorahidian, un medic va efectua o procedură numită puncție lombară, cunoscută și sub numele de rahicenteză. O puncție lombară se face de obicei într-un spital. În timpul procedurii:

• Veți sta întins pe o parte sau veți sta așezat pe o masă de examinare.
• Un cadru medical vă va curăța spatele și va injecta un anestezic în piele, astfel încât să nu simțiți durere în timpul procedurii. Medicul poate aplica o cremă anestezică pe spate înainte de această injecție.
• Când zona de pe spate este complet amorțită, medicul va introduce un ac subțire, gol, între două vertebre din partea inferioară a coloanei vertebrale. Vertebrele sunt oasele mici care alcătuiesc coloana vertebrală.
• Medicul va extrage o cantitate mică de lichid cefalorahidian pentru testare. Acest lucru va dura aproximativ cinci minute.
• Va trebui să stați foarte nemișcat(ă) în timp ce lichidul este extras.
• Medicul vă poate cere să stați întins(ă) pe spate timp de o oră sau două după procedură. Acest lucru poate preveni apariția unei dureri de cap ulterior.

Va trebui să fac ceva pentru a mă pregăti pentru acest test?

Pentru majoritatea testelor pentru boala pneumococică, nu aveți nevoie de nicio pregătire specială. Discutați cu medicul dumneavoastră și întrebați despre eventualele pregătiri speciale. Este posibil să fie nevoie să țineți post (să nu mâncați sau să beți) înainte de test. De asemenea, este posibil să fie nevoie să opriți administrarea anumitor medicamente, așa că asigurați-vă că îi spuneți medicului dumneavoastră despre tot ce luați. Dar nu opriți administrarea niciunui medicament decât dacă medicul dumneavoastră vă spune să faceți acest lucru.

Există riscuri la acest test?

Există un risc foarte mic la recoltarea unei probe de sânge. Este posibil să aveți o ușoară durere sau o vânătaie în locul unde a fost introdus acul, dar majoritatea simptomelor dispar rapid.

Recoltarea unei probe de urină sau de spută nu prezintă niciun risc.

Un exsudat nazofaringian poate fi inconfortabil și poate provoca tuse sau senzație de vomă. Toate aceste efecte sunt temporare.

În cazul puncției lombare, riscul este foarte mic. Este posibil să simțiți o ușoară înțepătură sau presiune atunci când este introdus acul. După test, este posibil să simțiți o oarecare durere sau sensibilitate în spate sau să aveți o ușoară sângerare în locul unde a fost introdus acul. De asemenea, este posibil să aveți o durere de cap. Durerea de cap poate dura câteva ore sau până la o săptămână sau mai mult, dar medicul dumneavoastră vă poate recomanda un tratament pentru ameliorarea durerii.

Există un risc foarte mic la efectuarea unei bronhoscopii sau a unui lavaj bronhoalveolar (LBA). Complicațiile grave sunt rare, dar pot include sângerări la nivelul căilor respiratorii, infecție sau pneumotorax (colabarea unei părți a plămânului).

Ce înseamnă rezultatele?

Rezultatele vor arăta dacă aveți boală pneumococică.

• Un rezultat pozitiv înseamnă că bacteriile pneumococice au fost găsite în proba dumneavoastră. Cel mai probabil aveți boală pneumococică.
• Un rezultat negativ înseamnă că nu au fost găsite bacterii pneumococice în proba dumneavoastră. Cel mai probabil, simptomele dumneavoastră nu sunt cauzate de boala pneumococică.

Dacă aveți întrebări despre rezultatele dumneavoastră, discutați cu medicul dumneavoastră. Acesta va lua în considerare simptomele și istoricul dumneavoastră medical pentru a înțelege rezultatele testului pentru boala pneumococică. De asemenea, poate dori să efectueze un examen fizic și/sau alte teste pentru a stabili un diagnostic și a decide cel mai bun tratament pentru dumneavoastră. Aceste alte teste ar putea include:

• Radiografie toracică
• Hemoleucogramă completă (HLG) și formulă leucocitară
• Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH)
• Testul proteinei C reactive (PCR)

Mai trebuie să știu și altceva despre testul pentru boala pneumococică?

Boala pneumococică poate fi tratată cu antibiotice, lichide, analgezice și repaus. Dar nu dați aspirină copiilor, deoarece poate provoca sindromul Reye. Aceasta este o boală rară și gravă care poate afecta creierul și ficatul.

Întrebați medicul dumneavoastră dacă vă recomandă să vă vaccinați dumneavoastră sau copilul dumneavoastră.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.