Laringită

Actualizat: · Cod ICD-10: J04.0, J37.0

Simptome

Laringita apare de obicei brusc și se agravează în primele 3 zile.

Principalele simptome sunt:

  • voce răgușită
  • uneori pierderea vocii
  • tuse iritantă care nu dispare
  • nevoia constantă de a vă curăța gâtul
  • durere în gât

Copiii pot, de asemenea:

  • să aibă febră de 38 °C sau mai mare
  • să refuze mâncarea sau băutura
  • să aibă dificultăți de respirație (dar acest lucru este rar)

Laringita este adesea legată de alte afecțiuni, cum ar fi răceala și gripa, așa că este posibil să aveți și alte simptome.

Cauze și factori de risc

Laringita apare de obicei când aveți o infecție virală, cum ar fi răceala sau gripa. Vaccinarea antigripală vă va ajuta să preveniți gripa.

Alte cauze ale laringitei includ:

  • alergii la lucruri precum praful și vaporii iritanți
  • acidul din stomac care urcă în gât (reflux acid)
  • tusea pe o perioadă lungă de timp
  • curățarea gâtului în mod constant

Diagnostic și analize

Medicul de familie va încerca să afle ce a cauzat laringita dumneavoastră.

Acesta poate:

  • să vă examineze gâtul cu ajutorul unei oglinzi mici;
  • să preleveze o probă din partea din spate a gâtului cu un bețișor cu vată, pentru analize;
  • să vă recomande o analiză de sânge;
  • să vă trimită la un specialist ORL (dacă laringita revine frecvent).

Dacă laringita este cauzată de o infecție bacteriană, medicul de familie vă poate prescrie antibiotice.

Analize și investigații

Analizele de sânge

Analize de sânge

De ce se face o analiză de sânge

Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.

O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:

  • verifica starea generală de sănătate
  • afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
  • afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
  • afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune

Pregătirea pentru o analiză de sânge

Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.

De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:

  • nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
  • întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)

Ce se întâmplă la o analiză de sânge

O analiză de sânge se face de obicei la laborator sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.

Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).

Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.

Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.

După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.

Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.

Dacă vă este teamă de ace

Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.

De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.

Obținerea rezultatelor analizelor de sânge

De obicei, primiți rezultatele analizelor de sânge în câteva zile, dar pentru unele analize poate dura câteva săptămâni.

Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.

Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

Tratament

Cum puteți trata singur laringita

Laringita dispare de obicei de la sine după 1 până la 2 săptămâni și nu este nevoie să consultați medicul de familie.

Există câteva lucruri pe care le puteți face pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor.

Ce să faceți

  • încercați să vorbiți cât mai puțin posibil.

  • beți multe lichide.

  • mențineți aerul umed punând boluri cu apă – încălzirea centrală și aerul condiționat usucă aerul.

  • faceți gargară cu apă caldă sărată (copiii nu ar trebui să încerce acest lucru).

Ce să nu faceți

  • nu vorbiți tare și nu șoptiți – ambele vă solicită vocea.

  • nu fumați.

  • nu stați în locuri cu fum sau praf.

  • nu beți prea multă cafeină sau alcool – acestea pot cauza deshidratare.

Farmacistul vă poate ajuta în caz de laringită

Discutați cu farmacistul despre durerea dumneavoastră de gât.

Acesta vă poate oferi sfaturi și vă poate recomanda tratamente, inclusiv:

  • paracetamol sau ibuprofen
  • sirop de tuse pentru a calma tusea
  • soluții pentru gargară sau pastile de supt pentru durerea în gât

Când să mergeți la medic

Recomandare non-urgentă: consultați medicul de familie dacă:

  • simptomele nu se ameliorează după 2 săptămâni
  • aveți episoade repetate de laringită sau probleme cu vocea

Recomandare urgentă: cereți o programare urgentă la medicul de familie dacă:

  • este foarte dureros sau este dificil să înghițiți

Sunați la 112 sau mergeți la urgențe dacă:

  • dumneavoastră sau copilul dumneavoastră aveți dificultăți de respirație

Nu conduceți până la urgențe. Rugați pe cineva să vă ducă sau sunați la 112 și cereți o ambulanță.

Aduceți cu dumneavoastră orice medicamente pe care le luați.

Medicamente folosite pentru laringită

Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.

Listă verificată cu prospectele din nomenclatorul AMDM (octombrie 2026): apar doar medicamentele autorizate în Republica Moldova, la care prospectul numește această afecțiune.

Preparate pentru gât · ATC R02A · 15

Pastile, spray-uri și soluții care calmează durerea și iritația gâtului.

Alte inhalatoare pentru astm și BPOC · ATC R03B · 4

Inhalatoare cu corticosteroid sau anticolinergic, pentru controlul astmului și al BPOC.

Antitusive · ATC R05D · 2

Calmează tusea seacă, iritativă.

Alte asocieri pentru tuse și răceală · ATC R05X · 2

Asocieri pentru simptomele răcelii și ale tusei.

Expectorante · ATC R05C · 1

Expectorante și mucolitice: fluidifică secrețiile și ușurează eliminarea lor prin tuse.

Antiseptice și dezinfectante · ATC D08A · 1

Antiseptice: curăță și dezinfectează pielea și rănile.

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0).