Tromboză venoasă profundă (TVP)
Actualizat: · Cod ICD-10: I80.2
Simptome
Simptomele TVP (trombozei venoase profunde) la nivelul piciorului includ:
- durere pulsatilă într-un picior (rareori în ambele picioare), de obicei în gambă sau coapsă
- umflarea unui picior (rareori a ambelor picioare)
- piele roșie, albastră sau închisă la culoare în jurul zonei dureroase – aceasta poate fi mai greu de observat pe pielea maro sau neagră
- vene umflate
Aceste simptome pot apărea uneori la nivelul brațului, dacă acolo se află cheagul de sânge.
Uneori, singurul simptom pe care îl puteți avea este durerea în partea inferioară a burții. Acesta este un simptom al trombozei venoase pelvine, dar este rar.
Cauze și factori de risc
O TVP (tromboză venoasă profundă) este mai probabil să apară dacă:
- aveți peste 60 de ani
- sunteți supraponderal(ă) sau obez(ă)
- fumați
- ați mai avut TVP înainte
- urmați terapie de substituție hormonală
- luați pilula contraceptivă combinată sau folosiți metode contraceptive care conțin estrogen, cum ar fi plasturele sau inelul vaginal
- aveți cancer sau insuficiență cardiacă
- aveți varice
- aveți trombofilie – o afecțiune în care sângele dumneavoastră se coagulează mai ușor
- aveți boală inflamatorie intestinală sau vasculită
Există, de asemenea, anumite perioade în care aveți un risc mai mare de a face TVP.
Acestea includ situațiile în care:
- sunteți internat(ă) în spital sau ați fost externat(ă) recent – mai ales dacă nu vă puteți mișca prea mult
- urmează să aveți sau ați avut o intervenție chirurgicală
- sunteți imobilizat(ă) la pat timp de 3 zile sau mai mult
- faceți o călătorie lungă (mai mult de 4 ore) cu avionul, mașina sau trenul
- sunteți însărcinată sau dacă ați născut în ultimele 6 săptămâni
- sunteți însărcinată și ați mai avut TVP înainte
- sunteți deshidratat(ă)
Uneori, TVP poate apărea fără un motiv evident.
Diagnostic și analize
Dacă medicul consideră că aveți TVP (tromboză venoasă profundă), trebuie să fiți trimis la spital în decurs de 24 de ore pentru o ecografie.
Scanarea arată dacă sângele circulă normal prin venă.
Analize și investigații
Ecografie
De ce se face o ecografie
Puteți fi trimis(ă) la o ecografie pentru a:
- investiga simptomele pe care le-ați avut, cum ar fi durerea sau un nodul
- monitoriza o afecțiune, cum ar fi o problemă cu tiroida
- ajuta un profesionist din domeniul sănătății să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri, cum ar fi injectarea unui steroid într-o articulație
- verifica dezvoltarea bebelușului în timpul sarcinii
Pregătirea pentru o ecografie
Spitalul sau clinica ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de a efectua o ecografie.
De exemplu, cu puțin timp înainte de test, s-ar putea să fie nevoie să:
- beți câteva pahare de apă, fără să mergeți la toaletă, astfel încât să aveți vezica plină
- scoateți bijuteriile sau piercingurile din zona examinată
Spuneți medicului care efectuează ecografia dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Aceasta poate fi o persoană cunoscută sau un membru al personalului.
Obținerea rezultatelor ecografiei
Este posibil să primiți rezultatele ecografiei la sfârșitul programării sau poate dura câteva săptămâni, în funcție de motivul pentru care ați făcut investigația.
Rezultatul va fi trimis medicului care v-a recomandat ecografia. Este posibil să aveți nevoie de o programare de control la medicul dumneavoastră pentru a discuta rezultatele.
Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte investigații, în funcție de motivul pentru care ați făcut ecografia.
Discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.
Efecte secundare ale ecografiilor
Undele sonore folosite în ecografii sunt sigure. Ecografiile nu utilizează radiații, spre deosebire de radiografii sau tomografii computerizate.
Sonda folosită pentru o ecografie externă de obicei nu provoacă durere atunci când este deplasată pe piele. Dar poate fi inconfortabilă dacă este apăsată pe o zonă deja dureroasă, cum ar fi o articulație umflată.
Sondele interne pot fi inconfortabile atunci când sunt introduse în corp sau mutate în timpul examinării. Spuneți medicului care efectuează ecografia dacă simțiți durere și vă va ajuta să vă simțiți mai confortabil.
Ecografie Doppler
Ce este ecografia Doppler?
Ecografia Doppler este un tip de investigație imagistică cu ultrasunete care folosește unde sonore pentru a arăta cât de bine circulă sângele prin vasele dumneavoastră de sânge. Poate fi folosită pentru a examina fluxul de sânge în multe părți ale corpului, inclusiv în multe organe, precum și la nivelul gâtului, brațelor și picioarelor.
Ecografia Doppler poate examina arterele (vasele de sânge care transportă sânge bogat în oxigen de la inimă și plămâni către corp) și venele (vasele de sânge care transportă sângele din corp înapoi la inimă și plămâni pentru a primi mai mult oxigen).
Ecografia Doppler funcționează prin reflectarea undelor sonore de către celulele roșii din sânge care circulă prin vasele de sânge. Aparatul cu ultrasunete măsoară ecourile care se întorc de la celule. Celulele care se îndepărtează de undele sonore produc ecouri diferite față de celulele care se apropie de undele sonore. Acest fenomen se numește efectul Doppler, după numele omului de știință care l-a descoperit.
Ecografia Doppler poate verifica afecțiuni ale vaselor de sânge care afectează cantitatea, viteza și direcția fluxului de sânge în diferite părți ale corpului. Poate ajuta la depistarea arterelor îngustate, a cheagurilor de sânge și a altor afecțiuni.
Există diferite tipuri de ecografie Doppler care pot fi folosite pentru a obține informații diferite. Acestea includ:
- Doppler color. Acest test folosește un computer pentru a transforma măsurătorile undelor sonore în culori diferite. Culorile arată viteza și direcția fluxului de sânge.
- Doppler de putere. Este un tip mai nou de Doppler color. Poate evidenția vase de sânge mult mai mici și un flux de sânge mai lent decât Dopplerul color standard. Dar nu poate arăta direcția fluxului de sânge.
- Doppler spectral. Acest test afișează informațiile despre fluxul de sânge sub formă de grafic. Poate arăta cât de mult este blocat un vas de sânge. Există două tipuri de ecografie Doppler spectrală:
- Dopplerul „cu undă pulsată” poate arăta unde curge sângele cu viteze diferite, dar nu poate înregistra fluxul de sânge la viteze mari.
- Dopplerul „cu undă continuă” poate înregistra fluxul de sânge foarte rapid, dar nu poate arăta locul exact din vasul de sânge.
- Doppler duplex. Acest test folosește ecografia standard pentru a obține imagini care arată fluxul de sânge. Apoi, un computer transformă imaginile într-un grafic, ca în cazul Dopplerului spectral.
Alte denumiri: ultrasonografie Doppler, ecografie vasculară
Pentru ce se utilizează?
Ecografia Doppler este folosită pentru a ajuta la diagnosticarea problemelor care afectează fluxul de sânge în multe părți ale corpului, inclusiv:
- Inima dumneavoastră. O ecografie Doppler face parte dintr-o ecocardiogramă, o investigație care arată dimensiunea și forma inimii și cât de bine pompează sângele. Investigația poate ajuta la diagnosticarea multor afecțiuni cardiace, inclusiv:
- Artere îngustate și blocate
- Anevrism, o dilatare a peretelui arterial
- Boli ale valvelor cardiace
- Malformații cardiace congenitale, probleme structurale ale inimii prezente de la naștere
- Brațele și picioarele dumneavoastră. Investigația poate verifica afecțiuni care reduc fluxul de sânge, inclusiv:
- Tromboză venoasă profundă (TVP), cheaguri de sânge, de obicei la nivelul picioarelor
- Boală arterială periferică (BAP), artere îngustate sau blocate la nivelul picioarelor sau brațelor
- Varice, valve slăbite în vene care permit sângelui să curgă înapoi, de obicei la nivelul picioarelor
- Gâtul și creierul dumneavoastră. Investigația poate căuta afecțiuni care afectează fluxul de sânge către creier și provoacă accident vascular cerebral. Acestea includ artere îngustate și cheaguri de sânge la nivelul gâtului (boala arterelor carotide) și artere îngustate la nivelul creierului.
- Abdomenul (burta) dumneavoastră. Investigația poate fi folosită pentru a verifica fluxul de sânge în organe și pentru a căuta anevrisme.
- Un organ nou după o intervenție chirurgicală de transplant. Investigația poate arăta dacă sângele curge normal prin organ.
O ecografie Doppler poate ajuta, de asemenea, la diagnosticarea tumorilor vaselor de sânge și a problemelor structurale ale vaselor de sânge cu care v-ați născut.
Dacă sunteți însărcinată și există îngrijorări legate de fluxul de sânge către făt, se utilizează o ecografie Doppler. Aceasta poate verifica, de asemenea, fluxul de sânge al copilului.
De ce am nevoie de o ecografie Doppler?
Este posibil să aveți nevoie de o ecografie Doppler dacă aveți simptome ale unui flux sanguin anormal. Simptomele dumneavoastră vor depinde de partea corpului afectată și de cauza fluxului sanguin anormal.
De asemenea, este posibil să aveți nevoie de o ecografie Doppler dacă:
- Aveți un risc ridicat de a suferi un accident vascular cerebral sau ați avut un accident vascular cerebral ori un atac ischemic tranzitoriu (un accident vascular cerebral care durează câteva minute). O ecografie a creierului, numită ecografie Doppler transcraniană, poate diagnostica cauza unui accident vascular cerebral și/sau poate ajuta la estimarea riscului dumneavoastră de a avea un accident vascular cerebral în viitor.
- Ați avut o leziune a vaselor de sânge.
- Aveți tensiune arterială mare care ar putea fi cauzată de artere blocate la rinichi.
- Sunteți tratat(ă) pentru o afecțiune care afectează fluxul sanguin. O ecografie Doppler poate arăta cât de mult ajută tratamentul.
- Sunteți însărcinată. Este posibil să aveți nevoie de acest test dacă bebelușul nenăscut ar putea fi mai mic decât normal pentru stadiul sarcinii. De asemenea, este posibil să aveți nevoie de acest test dacă aveți anumite probleme de sănătate, cum ar fi tensiune arterială mare în sarcină (preeclampsie) sau siclemie.
Ce se întâmplă în timpul unei ecografii Doppler?
O ecografie Doppler este efectuată de un medic cu pregătire specială în ecografie. Investigația poate fi realizată în moduri diferite, în funcție de partea corpului examinată. Majoritatea examinărilor ecografice Doppler includ acești pași generali:
- Veți îndepărta hainele din zona care va fi examinată și vă veți întinde pe o masă.
- Medicul va aplica un gel special pe piele, în zona care va fi examinată.
- Medicul va deplasa un dispozitiv sub formă de baghetă, numit transductor, pe suprafața pielii. Dispozitivul trimite unde sonore în corp, dar nu le veți simți.
- Undele sonore se reflectă din celulele roșii din sânge.
- Este posibil să auziți un sunet asemănător unui șuierat în timp ce dispozitivul cu ultrasunete captează ecourile și le transformă în imagini sau grafice pe un ecran de computer.
- După încheierea examinării, medicul va șterge gelul de pe corp.
Pentru anumite examinări ecografice, dispozitivul cu ultrasunete este introdus într-un orificiu al corpului. În funcție de organele verificate, dispozitivul poate fi introdus în:
- Vagin. Aceasta se numește ecografie transvaginală. Ajută la vizualizarea uterului și a ovarelor.
- Rect. Aceasta se numește ecografie transrectală. De obicei, se efectuează pentru a vizualiza prostata.
- Esofag (tubul care leagă gura de stomac). Aceasta se numește ecocardiogramă transesofagiană (ETE). Se efectuează pentru a obține imagini clare ale inimii.
Va trebui să fac ceva pentru a mă pregăti pentru test?
Pregătirile pentru o ecografie Doppler depind de ce parte a corpului dumneavoastră este verificată. Medicul dumneavoastră vă va spune dacă trebuie să vă pregătiți și ce să faceți. Este posibil să fie nevoie să:
- Țineți post (să nu mâncați sau să beți) timp de câteva ore înainte de test.
- Renunțați la fumat sau la utilizarea produselor care conțin nicotină cu două ore sau mai mult înainte de test. Nicotina determină îngustarea vaselor de sânge, ceea ce ar putea modifica rezultatele.
Există riscuri la această investigație?
Ecografia Doppler nu a fost asociată cu niciun efect dăunător asupra sănătății. În general, este considerată sigură atunci când este efectuată corect de către medici instruiți. Ecografia Doppler nu utilizează radiații ionizante, precum razele X, ceea ce o face mai sigură decât radiografia. De aceea, ecografia este cea mai utilizată metodă de imagistică medicală pentru vizualizarea fătului în timpul sarcinii.
Totuși, în anumite cazuri, ultrasunetele pot afecta fluidele și țesuturile din corp. De aceea, majoritatea experților medicali recomandă utilizarea ecografiei doar atunci când este necesară pentru a oferi informații medicale importante.
Ce înseamnă rezultatele?
Dacă rezultatele ecografiei Doppler sunt normale, înseamnă că vasele de sânge verificate arată sănătos. Nu prezintă îngustări sau cheaguri de sânge. Fluxul sanguin a fost normal.
Dacă rezultatele nu sunt normale, semnificația va depinde de zona corpului testată și de tipul de ecografie Doppler efectuat. Discutați cu medicul dumneavoastră despre ce indică rezultatele pentru sănătatea dumneavoastră și despre necesitatea unui tratament.
Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.
Tratament
TVP (tromboza venoasă profundă) se tratează cu medicamente anticoagulante.
De obicei, va trebui să luați medicamente anticoagulante, cum ar fi rivaroxaban, timp de cel puțin 3 luni pentru a reduce riscul de a dezvolta un alt cheag de sânge. Aceste medicamente se administrează de obicei sub formă de comprimate.
Dacă dezvoltați o TVP în timpul sarcinii, de obicei veți avea nevoie de injecții anticoagulante pentru restul sarcinii și până când copilul împlinește 6 săptămâni.
Este posibil să aveți nevoie și de alte tratamente dacă o anumită afecțiune a cauzat TVP. Dacă cauza TVP nu este clară, este posibil să fie necesare investigații suplimentare pentru a afla ce a provocat-o.
Prevenție
Există lucruri pe care le puteți face pentru a reduce riscul de a dezvolta TVP (tromboză venoasă profundă).
Ce să faceți
-
mențineți o greutate sănătoasă
-
rămâneți activ(ă) – plimbările regulate vă pot ajuta
-
beți multe lichide pentru a evita deshidratarea – TVP este mai probabilă dacă sunteți deshidratat(ă)
Ce să nu faceți
-
nu stați nemișcat(ă) perioade lungi de timp – ridicați-vă și mișcați-vă aproximativ la fiecare oră
-
nu fumați
-
nu consumați mult alcool
Călătorii lungi
Dacă urmează să călătoriți timp de 4 ore sau mai mult cu avionul, trenul sau mașina, există lucruri pe care le puteți face în timpul călătoriei pentru a reduce riscul de a dezvolta TVP.
Acestea includ:
- purtarea de haine lejere
- consumul de apă din abundență
- evitarea alcoolului
- plimbarea atunci când este posibil
Internarea în spital
Dacă sunteți internat(ă) în spital, echipa medicală ar trebui să verifice dacă aveți un risc crescut de a dezvolta TVP.
Dacă se consideră că aveți un risc mai mare de TVP, vi se poate administra tratament preventiv, cum ar fi medicamente. De asemenea, vi se pot oferi ciorapi compresivi (șosete elastice până la genunchi care ajută circulația sângelui) pe perioada spitalizării.
Uneori, tratamentul preventiv pentru TVP poate continua și după externare, de exemplu dacă ați suferit o intervenție chirurgicală, deoarece un cheag de sânge poate apărea săptămâni mai târziu.
De asemenea, puteți contribui la reducerea riscului de TVP în timpul spitalizării rămânând activ(ă) și plimbându-vă, dacă este posibil.
Viața cu boala
Există lucruri pe care le puteți face pentru a vă ajuta să vă recuperați după TVP (tromboză venoasă profundă).
După ce părăsiți spitalul, veți fi încurajat(ă) să:
- rămâneți activ(ă) – mergeți regulat, dacă puteți
- țineți piciorul afectat ridicat atunci când stați jos
- amânați orice zbor sau călătorie lungă până la cel puțin 2 săptămâni după ce începeți să luați medicamente anticoagulante
Când să mergeți la medic
Recomandare urgentă: cereți o programare urgentă la medicul de familie dacă:
- credeți că aveți TVP (tromboză venoasă profundă)
Dacă sunteți însărcinată, anunțați și medicul care vă urmărește sarcina.
Sunați la 112 sau mergeți la urgențe dacă:
Aveți simptome de TVP (tromboză venoasă profundă), cum ar fi durere și umflare, și:
- aveți senzație de lipsă de aer
- aveți dureri în piept
TVP poate fi foarte gravă, deoarece cheagurile de sânge pot ajunge la plămâni. Aceasta se numește embolie pulmonară.
O embolie pulmonară poate pune viața în pericol și necesită tratament imediat.
Nu conduceți până la urgențe. Rugați pe cineva să vă ducă sau sunați la 112 și cereți o ambulanță.
Aduceți cu dumneavoastră orice medicamente pe care le luați.
Medicamente folosite pentru tromboză venoasă profundă (TVP)
Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.
Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.
Antitrombotice (anticoagulante și antiagregante) · ATC B01A · 102
Previn formarea cheagurilor de sânge (anticoagulante și antiagregante plachetare); unele dilată și vasele de sânge.
Rivaroxabanum — 61 produse cu rețetă
- DIWLEIZ 10 mgcu rețetă
- ENKIA 15 mgcu rețetă
- ENKIA 20 mgcu rețetă
- KARDATUXAN 10 mgcu rețetă
- KARDATUXAN 15 mgcu rețetă
- KARDATUXAN 20 mgcu rețetă
- RIVAROXABAN ACCORD 10 mgcu rețetă
- RIVAROXABAN ACCORD 15 mgcu rețetă
- RIVAROXABAN ACCORD 2,5 mgcu rețetă
- RIVAROXABAN ACCORD 20 mgcu rețetă
- RIVAROXABAN FRONTIER 10 mgcu rețetă
- RIVAROXABAN FRONTIER 15 mgcu rețetă
- RIVAROXABAN FRONTIER 20 mgcu rețetă
- RIVAROXABAN G.L. PHARMA 10 mgcu rețetă
- RIVAROXABAN G.L. PHARMA 15 mgcu rețetă
- RIVAROXABAN G.L. PHARMA 20 mgcu rețetă
- RIVAROXABAN GEMAX PHARMA 10 mgcu rețetă
- RIVAROXABAN GEMAX PHARMA 15 mgcu rețetă
- RIVAROXABAN GEMAX PHARMA 20 mgcu rețetă
- RIVAROXABAN GENERINOBEL 15 mg+20 mgcu rețetă
- RIVAROXABAN GENERINOBEL 20mgcu rețetă
- RIVAROXABAN GRINDEKS 10 mgcu rețetă
- RIVAROXABAN GRINDEKS 15 mgcu rețetă
- RIVAROXABAN GRINDEKS 20 mgcu rețetă
- RIVAROXABAN INDOCO 10 mgcu rețetă
- RIVAROXABAN INDOCO 15 mg+20 mg (TRATAMENT DE INITIERE)cu rețetă
- RIVAROXABAN PHARMAZAC 10 mgcu rețetă
- RIVAROXABAN PHARMAZAC 15 mgcu rețetă
- RIVAROXABAN PHARMAZAC 20 mgcu rețetă
- RIVAROXABAN STADA 10 mgcu rețetă
- RIVAROXABAN STADA 15 mgcu rețetă
- RIVAROXABAN STADA 15 mg+20 mgcu rețetă
- RIVAROXABAN STADA 15mg+20 mgcu rețetă
- RIVAROXABAN STADA 20 mgcu rețetă
- RIVAROXABAN TERAPIA 10 mgcu rețetă
- RIVAROXABAN TERAPIA 15 mgcu rețetă
- RIVAROXABAN TERAPIA 20 mgcu rețetă
- RIVAROXABAN TEVA 10 mgcu rețetă
- RIVAROXABAN TEVA 15 mgcu rețetă
- RIVAROXABAN TEVA 20 mgcu rețetă
- RIVAROXABAN TEVA PHARMACEUTICALS 10 mgcu rețetă
- RIVAROXABAN TEVA PHARMACEUTICALS 15 mgcu rețetă
- RIVAROXABAN TEVA PHARMACEUTICALS 20 mgcu rețetă
- RIVAROXABAN VIATRIS 10 mgcu rețetă
- RIVAROXABAN VIATRIS 15 mgcu rețetă
- RIVAROXABAN VIATRIS 20 mgcu rețetă
- RUNAPLAX 10 mgcu rețetă
- RUNAPLAX 15 mgcu rețetă
- RUNAPLAX 20 mgcu rețetă
- XABOPLAX 10 mgcu rețetă
- XABOPLAX 15 mgcu rețetă
- XABOPLAX 20 mgcu rețetă
- XANIRVA 10 mgcu rețetă
- XANIRVA 15 mgcu rețetă
- XANIRVA 20 mgcu rețetă
- XERDOXO 10 mgcu rețetă
- XERDOXO 15 mgcu rețetă
- XERDOXO 20 mgcu rețetă
- XILTESS 10 mgcu rețetă
- XILTESS 15 mgcu rețetă
- XILTESS 20 mgcu rețetă
Apixabanum — 31 produse cu rețetă
- ABATIXENT 2,5 mgcu rețetă
- ABOXOMA 2,5 mgcu rețetă
- APIXABAN ACCORD 2,5 mgcu rețetă
- APIXABAN ADALVO 2,5 mgcu rețetă
- APIXABAN ADALVO 5 mgcu rețetă
- APIXABAN BIOEEL 2,5 mgcu rețetă
- APIXABAN BIOFARM 2,5 mgcu rețetă
- APIXABAN BIOFARM 5 mgcu rețetă
- APIXABAN GEDEON RICHTER 2,5 mgcu rețetă
- APIXABAN GEMAX PHARMA 2,5 mgcu rețetă
- APIXABAN GENERINOBEL 2,5 mgcu rețetă
- APIXABAN GENERINOBEL 5 mgcu rețetă
- APIXABAN GRINDEKS 2,5 mgcu rețetă
- APIXABAN INDOCO 2,5 mgcu rețetă
- APIXABAN PHARMAZAC 2,5 mgcu rețetă
- APIXABAN PHARMAZAC 5 mgcu rețetă
- APIXABAN STADA 2,5 mgcu rețetă
- APIXABAN TERAPIA 2,5 mgcu rețetă
- APIXABAN TEVA B.V. 2,5 mgcu rețetă
- APIXABAN VIATRIS PHARMA 5 mgcu rețetă
- AVOCLOD 5 mgcu rețetă
- BANXIOL 5 mgcu rețetă
- BIFIZED 2,5 mgcu rețetă
- ELIQUIS 2,5 mgcu rețetă
- ELIQUIS 5 mgcu rețetă
- EMBAVI 2,5 mgcu rețetă
- LYXARO 2,5 mgcu rețetă
- VENIXAN 2,5 mgcu rețetă
- VOZIBERIN 2,5 mgcu rețetă
- XAPA 2,5 mgcu rețetă
- XAPA 5 mgcu rețetă
Edoxabanum — 6 produse cu rețetă
- DELIANDA 15 mgcu rețetă
- DELIANDA 30 mgcu rețetă
- DELIANDA 60 mgcu rețetă
- ROTEAS 15 mgcu rețetă
- ROTEAS 30 mgcu rețetă
- ROTEAS 60 mgcu rețetă
Heparinum — 2 produse cu rețetă
- HEPARINA GALENIKA 5000 UI/mlcu rețetă
- HEPARINA SODICA ROVI 5000 UI/mlcu rețetă
Bemiparinum — 1 produs cu rețetă
- ZIBOR 25 000 UI anti-Xa /mlcu rețetă
Dalteparinum — 1 produs cu rețetă
- FRAGMIN 5000 UI/0,2 mlcu rețetă
Alte medicamente · 4
Rivaroxabanum — 4 produse cu rețetă
- XARELTO 10 mgcu rețetă
- XARELTO 15 mgcu rețetă
- XARELTO 2,5 mgcu rețetă
- XARELTO 20 mgcu rețetă
Surse: NHS (Open Government Licence v3.0), MedlinePlus (NLM).