Melanom
Actualizat: · Cod ICD-10: C43
Simptome
Apariția unei alunițe noi sau modificarea unei alunițe existente pot fi semne ale melanomului.
Melanoamele pot apărea oriunde pe corp, dar sunt mai frecvente în zonele expuse adesea la soare.
Unele tipuri mai rare pot afecta ochii, tălpile picioarelor, palmele mâinilor sau organele genitale.
Verificați-vă pielea pentru orice modificare neobișnuită. Folosiți o oglindă sau rugați partenerul ori un prieten să verifice zonele pe care nu le puteți vedea.
Aluniță cu formă sau margini neregulate
Alunițele normale sunt de obicei rotunde, cu margini netede.
Melanoamele au adesea o formă neregulată. Pot avea două jumătăți de forme diferite și margini neregulate.
Aluniță cu mai multe culori
Alunițele normale au de obicei o singură culoare.
Melanoamele prezintă adesea un amestec de două sau mai multe culori.
Aluniță mare
Alunițele normale sunt de obicei mici. Au adesea dimensiunea capătului unui creion sau mai mici.
Melanoamele tind să fie mai mari, adesea cu lățimea de peste 6 mm. Dar uneori pot fi mai mici dacă sunt diagnosticate precoce.
Aluniță care se modifică în timp
Alunițele normale, de obicei, nu se modifică în timp.
O aluniță care își schimbă dimensiunea, forma sau culoarea poate fi un melanom.
Alte semne la care trebuie să fiți atenți includ alunițele care sunt:
- umflate și dureroase
- sângerânde
- însoțite de mâncărime
- acoperite de cruste
Cauze și factori de risc
Lumina ultravioletă (UV) este cea mai frecventă cauză a melanomului. Aceasta provine de la soare și este utilizată în solare.
Melanomul este mai frecvent la persoanele în vârstă, dar poate apărea și la persoanele mai tinere.
Aveți, de asemenea, mai multe șanse de a face melanom dacă aveți:
- piele deschisă la culoare care se arde ușor la soare
- păr roșcat sau blond
- ochi albaștri sau verzi
- un număr mare de pistrui sau alunițe
- o expunere mare la soare și arsuri solare repetate în trecut
- obiceiul de a folosi frecvent solarul
- antecedente personale sau familiale de cancer de piele
Dacă aveți pielea neagră sau brună, aveți o șansă mai mică de a face melanom, dar îl puteți face totuși.
Persoanele cu pielea neagră sau brună fac cel mai adesea melanom pe tălpile picioarelor, pe palme sau sub o unghie.
Diagnostic și analize
Ce se întâmplă la consultația la medicul de familie
Vi se vor pune câteva întrebări despre sănătatea dumneavoastră, istoricul medical al familiei, afecțiunile existente și simptomele dumneavoastră.
Spuneți medicului de familie dacă aveți o aluniță, pistrui sau altă zonă de piele care s-a schimbat recent. De asemenea, spuneți-i dacă dumneavoastră sau un membru al familiei ați avut cancer de piele în trecut.
Medicul de familie vă va examina alunița și orice alte zone de piele afectate.
Trimiterea la un specialist
Este posibil să primiți o trimitere urgentă pentru mai multe investigații sau pentru a consulta un specialist în spital, dacă medicul de familie consideră că aveți simptome care ar putea indica un cancer. Aceasta nu înseamnă neapărat că aveți cancer.
Principala investigație pentru melanom (biopsie excizională)
Dacă medicul de familie vă trimite la un specialist (dermatolog) pentru că suspectează un cancer de piele, veți avea investigații pentru a verifica prezența melanomului.
Specialistul vă va examina pielea și vă va întreba despre orice modificări pe care le-ați observat. Poate folosi un dispozitiv de mărire care îi permite să privească pielea mai îndeaproape.
De asemenea, specialistul poate exciza alunița și o mică porțiune din pielea din jur, pentru ca aceasta să fie trimisă la laborator și analizată pentru cancer. Aceasta se numește biopsie excizională.
Primirea rezultatelor
Specialistul dumneavoastră ar trebui să vă spună când vă puteți aștepta să primiți rezultatele biopsiei excizionale. Acestea vor fi trimise medicului care a efectuat procedura sau spitalului unde ați făcut procedura.
De obicei, rezultatele vin în aproximativ 2 săptămâni, dar uneori poate dura mai mult.
Încercați să nu vă îngrijorați dacă rezultatele întârzie mai mult decât vă așteptați. Asta nu înseamnă că ceva este în neregulă.
Puteți întreba la spital sau la medicul de familie dacă sunteți îngrijorat(ă). Ar trebui să vă poată oferi informații actualizate.
Un specialist vă va explica ce înseamnă rezultatele și ce se va întâmpla în continuare. Poate doriți să veniți cu cineva pentru sprijin.
Dacă vi se spune că aveți melanom cutanat
Să aflați că aveți melanom cutanat poate fi copleșitor. Poate vă simțiți anxios/anxioasă în legătură cu ce urmează.
Vă poate ajuta să veniți cu cineva la orice programare aveți.
O echipă de specialiști vă va îngriji pe tot parcursul diagnosticului, în timpul și după tratament.
Pași următori
Dacă vi s-a spus că aveți melanom cutanat, de obicei veți avea nevoie de mai multe investigații, care pot include:
- o tomografie computerizată (CT) sau un RMN
- investigații pentru a vedea dacă melanomul s-a extins la ganglionii limfatici
- analize de sânge
Rezultatele acestor investigații vor arăta cât de profund este cancerul și cât de mult s-a extins (numit stadiu). Acest lucru îl va ajuta pe specialistul dumneavoastră să decidă de ce tratament aveți nevoie.
Analize și investigații
Rezonanța magnetică (RMN) · Tomografia computerizată (CT) · Biopsia · Analizele de sânge
RMN (imagistică prin rezonanță magnetică)
De ce se face un RMN
RMN-ul poate fi folosit pentru a:
- afla ce cauzează simptomele pe care le aveți
- verifica oasele și organele dumneavoastră
- vedea cât de bine funcționează un tratament, de exemplu verificarea dimensiunii unei tumori în timpul și după tratamentul cancerului
Pregătirea pentru un RMN
Spitalul unde veți face RMN-ul vă va spune dacă trebuie să faceți ceva înainte de scanare.
Vi se poate cere să:
- nu purtați nimic ce conține metal, cum ar fi bijuterii, sutien, agrafe de păr sau aparate auditive
- scoateți monedele sau cheile din buzunare
- vă schimbați într-un halat de spital dacă hainele au părți metalice, cum ar fi fermoare
- nu vă machiați
Vi se va cere să completați un formular în care să precizați dacă:
- sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
- alăptați
- ați avut intervenții chirurgicale anterior
- aveți probleme cu rinichii
- aveți părți metalice în corp, cum ar fi cleme chirurgicale, stimulator cardiac, plombe sau punți dentare
- aveți alergii, inclusiv la o substanță numită mediu de contrast folosită la unele scanări
Discutați cu un profesionist din domeniul sănătății de la spital înainte de programare dacă vă simțiți anxios/anxioasă în legătură cu efectuarea unui RMN sau dacă aveți teamă de spații mici (claustrofobie). Vi se poate administra un medicament care să vă ajute să vă relaxați.
De asemenea, puteți întreba dacă puteți aduce pe cineva care să vă susțină în timpul scanării.
Ce se întâmplă în timpul unui RMN
Un RMN se face în spital de către un asistent de radiologie.
De obicei durează între 15 minute și 1 oră, dar poate dura mai mult.
Înainte de RMN
Înainte de scanare, vi se poate administra o injecție cu o substanță de contrast (colorant) pentru a evidenția mai multe detalii în imaginile RMN.
În timpul RMN-ului
În timpul RMN-ului:
- Vi se va cere să vă întindeți pe spate pe un pat.
- Vi se vor da dopuri de urechi sau căști pentru a vă proteja auzul, deoarece aparatele RMN produc zgomote puternice și clicuri în timp ce fac imaginile.
- Asistentul de radiologie va controla aparatul dintr-o altă cameră. Va putea să vă audă și să vă vorbească în timpul scanării.
- Va trebui să stați nemișcat(ă) pentru ca aparatul să poată capta imagini clare.
- Vi se poate cere să vă țineți respirația în anumite momente ale scanării.
După RMN
După scanare, asistentul de radiologie va reveni în cameră pentru a coborî patul, astfel încât să vă puteți ridica.
Dacă vi s-a administrat substanță de contrast, vi se poate cere să așteptați în spital până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la aceasta.
Dacă ați primit un medicament pentru a vă relaxa în timpul RMN-ului, este posibil să puteți pleca acasă în câteva ore. Cineva va trebui să vină să vă ia din spital și să vă ducă acasă cu mașina sau taxiul, deoarece nu trebuie să conduceți timp de 24 de ore.
Veți putea mânca și bea normal după scanare.
Obținerea rezultatelor scanării RMN
Imaginile trebuie analizate de un specialist numit radiolog.
Acesta va scrie medicului care v-a recomandat scanarea. Este posibil să aveți nevoie de o programare de control pentru a discuta despre rezultatele scanării RMN.
Medicul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează. Spuneți-i dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.
Posibile complicații ale unui RMN
RMN-ul este o procedură frecventă. Complicațiile grave sunt rare.
Dacă vi s-a administrat o injecție cu substanță de contrast (colorant), este posibil să apară o mică vânătaie în zona unde ați făcut injecția.
Substanța de contrast poate provoca reacții adverse, dar acestea sunt de obicei ușoare și nu ar trebui să dureze mult. Reacțiile adverse pot include:
- greață sau vărsături
- o erupție pe piele
- o durere de cap
- un gust metalic în gură
- amețeală
Reacțiile alergice la substanța de contrast sunt rare, dar pot include:
- tuse, respirație șuierătoare sau strănut
- leșin
- dificultăți de respirație sau la înghițire
- erupție cutanată, urticarie sau piele roșie cu mâncărime
Majoritatea reacțiilor apar imediat după sau în prima oră de la administrarea substanței de contrast. Spuneți-i asistentului de radiologie dacă începeți să vă simțiți rău în timpul sau după scanare.
Vi se va cere să așteptați în spital aproximativ 30 de minute după scanare pentru a verifica dacă apare vreo reacție la substanța de contrast.
Tomografie computerizată (CT)
De ce se face o scanare CT
Puteți fi trimis(ă) la o scanare CT pentru a:
- verifica oasele sau organele interne după un accident
- afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de o afecțiune, cum ar fi cancerul
- vedea cât de bine funcționează un tratament, de exemplu verificarea dimensiunii unei tumori în timpul și după tratamentul cancerului
- ajuta medicii să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri, cum ar fi prelevarea unei probe de celule (biopsie) sau drenarea unui abces
Pregătirea pentru o scanare CT
Spitalul unde veți face scanarea CT vă va spune dacă trebuie să faceți ceva înainte.
De exemplu, vi se poate cere să:
- urmați o dietă specială
- luați anumite medicamente
- nu mâncați sau beți nimic timp de câteva ore înainte de scanare (post)
- nu purtați nimic care conține metal, cum ar fi bijuterii, haine cu fermoare sau capse sau agrafe de păr
Spuneți spitalului dacă:
- sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
- alăptați
- luați orice medicamente
- aveți astm
- aveți probleme cu rinichii sau tiroida
- aveți diabet
- aveți orice alergie sau ați avut o reacție alergică la un colorant numit substanță de contrast în trecut
Discutați cu medicul de familie sau cu un medic din spital dacă vă simțiți anxios/anxioasă în legătură cu efectuarea unei scanări CT sau dacă aveți teamă de spații mici (claustrofobie). Vă pot oferi un medicament care să vă ajute să vă relaxați.
De asemenea, puteți întreba dacă puteți aduce pe cineva care să vă susțină în timpul scanării CT.
Ce se întâmplă în timpul unui examen CT
Un examen CT se face de obicei în spital de către un asistent de radiologie. De regulă durează între 10 și 20 de minute.
Înainte de examenul CT
În funcție de motivul pentru care faceți examenul CT, vi se poate administra o substanță de contrast pentru a evidenția mai bine detaliile din imaginile CT. Substanța se numește mediu de contrast.
Poate fi administrată sub formă de băutură, injectată într-o venă sau introdusă pe cale rectală. Va fi eliminată din organism prin urină.
Dacă mediul de contrast este injectat în corp, este posibil să simțiți:
- senzație de căldură și înroșire a feței
- un gust metalic în gură
- senzația că urinați, deși nu se întâmplă acest lucru
Aceste senzații trec de obicei repede.
În timpul examenului CT
- Vi se va cere să vă întindeți pe un pat plat.
- Asistentul de radiologie va controla aparatul din altă cameră. Va putea să vă audă și să vă vorbească în timpul scanării.
- Va trebui să stați nemișcat(ă), astfel încât aparatul să se poată deplasa deasupra dumneavoastră pentru a obține imagini clare.
- Este posibil să vi se ceară să inspirați, să expirați sau să vă țineți respirația în anumite momente ale scanării.
După examenul CT
Dacă faceți scanarea ca pacient ambulatoriu, veți putea pleca acasă la scurt timp după terminarea acesteia.
Dacă vi s-a administrat mediu de contrast, este posibil să vi se ceară să așteptați în spital până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la acesta.
Obținerea rezultatelor tomografiei computerizate
De obicei, durează între 1 și 2 săptămâni până când primiți rezultatele tomografiei computerizate, dar poate dura până la 4 săptămâni, în funcție de urgența investigației și de locul în care locuiți.
Imaginile trebuie analizate de un specialist numit radiolog.
Radiologul îi va scrie medicului care v-a recomandat investigația. Este posibil să aveți nevoie de o programare ulterioară pentru a discuta despre rezultatele tomografiei computerizate.
Medicul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.
Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte investigații, în funcție de motivul pentru care ați făcut tomografia computerizată.
Solicitați să discutați cu un cadru medical dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.
Posibile complicații ale unui CT
Complicațiile unui CT sunt rare. Unele persoane pot avea o reacție alergică la substanța de contrast (colorant). Aceasta poate cauza slăbiciune, transpirații și dificultăți de respirație.
Dacă vi s-a administrat substanță de contrast, vi se va cere să așteptați în spital până la 30 de minute după scanare înainte de a pleca acasă.
Spuneți asistentului de radiologie dacă nu vă simțiți bine după scanare.
Dacă faceți multe scanări CT, există o șansă foarte mică ca radiațiile de la razele X să cauzeze cancer. Medicii vor cântări riscurile înainte de a vă recomanda o scanare și vor discuta acest lucru cu dumneavoastră.
Biopsie
De ce se face o biopsie
Există câteva motive pentru care ați putea avea nevoie de o biopsie.
O biopsie poate fi folosită:
- pentru a afla ce cauzează simptomele dumneavoastră
- ca test de control după o analiză de sânge sau o scanare
- pentru a monitoriza o afecțiune de lungă durată
De obicei, veți fi trimis de medicul de familie sau de un medic specialist pentru o biopsie.
Uneori, o biopsie se face ca parte a unei proceduri precum o endoscopie sau o operație.
Pregătirea pentru biopsie
Medicul sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de biopsie. De asemenea, îl puteți întreba despre orice nelămurire sau întrebare aveți.
De exemplu, poate fi necesar să opriți administrarea anumitor medicamente pentru o scurtă perioadă înainte de biopsie.
Dacă vi se face anestezie generală (adică veți dormi în timpul procedurii), este important să nu mâncați sau să beți înainte.
Cum se efectuează o biopsie
O biopsie se face de obicei în spital.
Implică prelevarea unei mostre de celule sau țesut. Modul în care se efectuează depinde de partea corpului din care se prelevează mostra.
De obicei, vi se va administra un anestezic local pentru a amorți zona. Asta înseamnă că veți fi treaz(ă), dar nu veți simți nicio durere. Vi se poate administra și un medicament pentru a vă ajuta să vă relaxați (sedare).
Unele biopsii se fac sub anestezie generală, ceea ce înseamnă că veți dormi în timpul procedurii.
O biopsie poate fi efectuată prin:
- îndepărtarea totală sau parțială a zonei afectate
- folosirea unui ac pentru a preleva o mostră de celule sau țesut din zona afectată – de exemplu, dintr-un organ sau de sub piele
- folosirea unui tub lung și subțire cu o cameră mică în interior (endoscop)
Durata procedurii depinde de tipul de biopsie. Unele durează mai puțin de 30 de minute, în timp ce altele pot dura mai mult. Ulterior, mostrele sunt trimise la un laborator pentru analiză.
După biopsie
De obicei, puteți merge acasă în aceeași zi după efectuarea unei biopsii.
Dacă aveți fire de sutură sau un pansament, echipa medicală vă va spune cum să îngrijiți rana acasă. De asemenea, vă vor oferi sfaturi despre administrarea de analgezice, cum ar fi paracetamolul.
Dacă ați primit sedare (medicamente pentru relaxare) sau anestezie generală (când sunteți adormit(ă) în timpul procedurii), este posibil să fie nevoie să fiți monitorizat(ă) o perioadă înainte de a pleca acasă.
Un medic sau o asistentă vă va spune cum și când veți primi rezultatele.
Posibile complicații ale unei biopsii
Biopsia este o procedură frecventă și foarte sigură.
Este posibil să aveți dureri sau disconfort după aceasta, iar administrarea de analgezice precum paracetamolul poate fi de ajutor.
Uneori, este posibil să apară o infecție la locul biopsiei.
Dacă vi s-a prelevat o biopsie din uter sau col uterin, este posibil să aveți crampe sau o ușoară sângerare vaginală.
În cazul unor tipuri de biopsie, poate exista și riscul unei sângerări interne. În acest caz, echipa medicală vă va spune la ce semne să fiți atent(ă) și ce să faceți.
Recomandare urgentă: contactați imediat echipa medicală dacă:
- aveți dureri după biopsie, iar analgezicele nu au avut efect sau durerea se agravează
- aveți febră (temperatură ridicată)
- sângele sau lichidul se prelinge din locul unde s-a efectuat biopsia
- zona unde s-a efectuat biopsia este umflată sau roșie – roșeața poate fi mai greu de observat pe pielea brună sau neagră
Obținerea rezultatelor biopsiei
După o biopsie, poate dura câteva săptămâni sau mai mult până când primiți rezultatele.
Timpii de așteptare variază între spitale și pot depinde și de motivul pentru care ați avut nevoie de biopsie.
Este posibil să aveți nevoie de o programare de control pentru a discuta rezultatele. Un medic sau o asistentă ar trebui să vă vorbească despre rezultate și să vă explice ce urmează.
Uneori este posibil să aveți nevoie de o altă biopsie sau de alte teste.
Analize de sânge
De ce se face o analiză de sânge
Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.
O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:
- verifica starea generală de sănătate
- afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
- afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
- afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune
Pregătirea pentru o analiză de sânge
Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.
De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:
- nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
- întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)
Ce se întâmplă la o analiză de sânge
O analiză de sânge se face de obicei la cabinetul medicului de familie sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.
Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).
Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.
Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.
După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.
Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.
Dacă vă este teamă de ace
Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.
De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.
Obținerea rezultatelor analizelor de sânge
Puteți primi rezultatele analizelor de sânge în câteva zile sau, uneori, în câteva săptămâni.
Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.
Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.
Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.
Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.
Tratament
Tratamentul cancerului de piele de tip melanom
Cancerul de piele de tip melanom poate fi adesea tratat. Tratamentul pe care îl veți urma depinde de:
- localizarea cancerului
- dacă s-a extins
- starea dumneavoastră generală de sănătate
Intervenția chirurgicală este principalul tratament pentru melanom. Radioterapia, medicamentele și chimioterapia sunt, de asemenea, utilizate uneori.
Echipa de specialiști care se ocupă de dumneavoastră va:
- explica tratamentele, beneficiile și efectele secundare
- colabora cu dumneavoastră pentru a stabili cel mai potrivit plan de tratament
- discuta despre probabilitatea ca melanomul să reapară și cum va fi tratat dacă acest lucru se întâmplă
Veți avea controale regulate în timpul și după orice tratament. În funcție de stadiul melanomului, este posibil să vi se facă analize și investigații imagistice.
Dacă aveți orice simptome sau efecte secundare care vă îngrijorează, discutați cu specialiștii dumneavoastră. Nu este nevoie să așteptați până la următorul control.
Intervenția chirurgicală
Intervenția chirurgicală este principalul tratament pentru melanom, mai ales dacă este depistat precoce.
Este posibil să aveți nevoie de intervenție chirurgicală și dacă melanomul s-a extins în alte zone ale corpului sau dacă a reapărut după ce a fost îndepărtat.
Pentru tratarea melanomului pot fi folosite mai multe tipuri de intervenții chirurgicale. De exemplu, este posibil să vi se efectueze o intervenție pentru îndepărtarea:
- melanomului și a unei zone de piele sănătoasă din jurul acestuia – acest lucru ajută la reducerea riscului de recidivă
- ganglionilor limfatici măriți (parte a sistemului imunitar al organismului), dacă boala s-a extins la aceștia
- melanomului care s-a extins în alte zone ale corpului
Dacă melanomul se află într-o zonă vizibilă, cum ar fi fața, intervenția poate fi efectuată de un chirurg plastician pentru a vă asigura că zona afectată arată cât mai bine posibil.
Dacă se îndepărtează o suprafață mare de piele, este posibil să fie nevoie să se preleveze piele dintr-o altă parte a corpului pentru a acoperi zona de unde a fost îndepărtat melanomul. Această procedură se numește grefă de piele.
Radioterapie
Radioterapia este uneori utilizată pentru a reduce dimensiunea melanoamelor mari și pentru a ajuta la controlul și ameliorarea simptomelor dumneavoastră.
Este posibil să aveți una sau mai multe ședințe de radioterapie. Numărul necesar depinde de zona corpului tratată și dacă urmați și alte tipuri de tratament.
Medicamente țintite și imunoterapie
Medicamentele țintite distrug celulele canceroase sau le încetinesc creșterea.
Imunoterapia presupune utilizarea unor medicamente care ajută sistemul imunitar să lupte împotriva cancerului.
Medicamentele țintite sau imunoterapia sunt uneori folosite pentru a trata melanoamele care:
- nu pot fi tratate chirurgical
- s-au extins la ganglionii limfatici din apropiere
- s-au extins în alte zone ale corpului
De obicei, înainte de administrarea medicamentelor țintite se testează o probă din melanom. Aceasta se face pentru a verifica modificările anumitor gene și pentru a-i ajuta pe medici să decidă dacă acest tip de tratament are șanse să funcționeze.
Chimioterapie
Chimioterapia utilizează medicamente pentru a distruge celulele canceroase.
Este uneori folosită pentru a trata melanomul avansat (atunci când s-a extins în altă parte a corpului).
Chimioterapia nu funcționează la fel de bine pentru melanom ca alte tratamente, precum medicamentele țintite și imunoterapia. Dar poate fi utilizată dacă nu puteți urma alte tratamente.
Ce se întâmplă dacă vi s-a spus că boala nu poate fi vindecată
Dacă ați fost diagnosticat(ă) cu melanom avansat, acesta poate fi foarte greu de tratat. Este posibil să nu se poată vindeca boala.
În această situație, scopul tratamentului va fi limitarea cancerului și a simptomelor sale și prelungirea vieții dumneavoastră.
Aflarea veștii că boala nu poate fi vindecată poate fi foarte greu de acceptat.
Veți fi îndrumat(ă) către o echipă specială de medici și asistente, numită echipa de îngrijiri paliative.
Aceștia vor colabora cu dumneavoastră pentru a vă ajuta să gestionați simptomele și să vă simțiți mai confortabil.
Echipa de îngrijiri paliative vă poate ajuta, de asemenea, pe dumneavoastră și pe cei dragi să obțineți orice sprijin de care aveți nevoie.
Prevenție
Protejarea de soare este cea mai bună metodă de a vă reduce riscul de cancer de piele (atât melanom, cât și non-melanom).
Ce să faceți
-
evitați expunerea la soare în perioada cea mai fierbinte a zilei
-
acoperiți-vă brațele și picioarele și purtați o pălărie cu boruri largi și ochelari de soare care oferă protecție împotriva razelor ultraviolete (UV)
-
folosiți o cremă cu factor de protecție solară (SPF) de cel puțin 30 și cu protecție UVA (simbolul UVA încercuit pe ambalaj) – asigurați-vă că o reaplicați regulat
-
asigurați-vă că bebelușii și copiii sunt protejați de soare – pielea lor este mult mai sensibilă decât pielea adulților
Când să mergeți la medic
Este important ca orice modificare a unei alunițe noi sau existente, cum ar fi modificări de dimensiune, formă sau culoare, să fie verificată de medicul de familie.
Recomandare non-urgentă: consultați medicul de familie dacă:
- aveți o aluniță care și-a schimbat dimensiunea, forma sau culoarea
- aveți o aluniță dureroasă sau care provoacă mâncărime
- aveți o aluniță inflamată, care sângerează sau are cruste
- aveți o pată nouă sau neobișnuită pe piele care nu a dispărut după câteva săptămâni (inclusiv pe palme sau pe tălpi)
- aveți o zonă închisă la culoare sub o unghie care nu a fost cauzată de o lovitură
Depistarea cât mai precoce a unui melanom poate face tratamentul mai ușor.
Medicamente folosite pentru melanom
Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.
Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.
Inhibitori de protein-kinază · ATC L01E · 8
Terapii țintite: blochează semnalele care fac celulele canceroase să crească.
Dabrafenibum — 2 produse cu rețetă
- TAFINLAR 50mgcu rețetă
- TAFINLAR 75mgcu rețetă
Encorafenibum — 2 produse cu rețetă
- BRAFTOVI 50 mgcu rețetă
- BRAFTOVI 75 mgcu rețetă
Binimetinibum — 1 produs cu rețetă
- MEKTOVI 15 mgcu rețetă
Cobimetinibum — 1 produs cu rețetă
- COTELLIC 20 mgcu rețetă
Trametinibum — 1 produs cu rețetă
- MEKINIST 0,5 mgcu rețetă
Vemurafenibum — 1 produs cu rețetă
- ZELBORAFcu rețetă
Anticorpi monoclonali · ATC L01F · 8
Anticorpi monoclonali: țintesc celulele canceroase sau ajută sistemul imunitar să le recunoască.
Nivolumabum — 3 produse cu rețetă
- OPDIVO 10 mg/mlcu rețetă
- OPDIVO 300 mgcu rețetă
- OPDIVO 600 mgcu rețetă
Pembrolizumabum — 3 produse cu rețetă
- KEYTRUDA 25 mg/mlcu rețetă
- KEYTRUDA 395 mgcu rețetă
- KEYTRUDA 790 mgcu rețetă
Ipilimumabum — 1 produs cu rețetă
- YERVOY 5 mg/mlcu rețetă
Nivolumabum + Relatlimabum — 1 produs cu rețetă
- OPDUALAG 240 mg/80 mgcu rețetă
Agenți alchilanți · ATC L01A · 2
Chimioterapice care distrug celulele canceroase prin afectarea ADN-ului lor.
Dacarbazinum — 1 produs cu rețetă
- DACARBAZINA LIPOMED 200 mgcu rețetă
Melphalanum — 1 produs cu rețetă
- MELFALAN TEVA 50 mgcu rețetă
Alte antineoplazice · ATC L01X · 2
Alte medicamente împotriva cancerului, cu mecanisme diferite.
Hydroxycarbamidum — 1 produs cu rețetă
- HYDREA 500 mgcu rețetă
Tebentafuspum — 1 produs cu rețetă
- KIMMTRAK 100 micrograme/0,5 mlcu rețetă
Surse: NHS (Open Government Licence v3.0).