Ediție: RO România MD Republica MoldovaR. Moldova
Informație oficială despre medicamente și farmacii — într-un singur loc.
📄 Prospecte și text oficial 💳 Prețuri și compensare ⚖️ Interacțiuni 👶 Doze la copii 📍 Farmacii

Hipertensiune pulmonară

Actualizat:

Simptome

Simptomele hipertensiunii pulmonare includ:

  • senzația de lipsă de aer
  • oboseală
  • senzația de leșin sau amețeală
  • durere în piept (angină pectorală)
  • bătăi accelerate ale inimii (palpitații)
  • umflături (edem) la nivelul picioarelor, gleznelor, tălpilor sau abdomenului

Simptomele se agravează adesea în timpul efortului fizic, ceea ce vă poate limita capacitatea de a participa la activități fizice.

Dacă aveți un tip de hipertensiune pulmonară cunoscut sub numele de hipertensiune arterială pulmonară (HAP), este posibil să nu aveți niciun simptom până când afecțiunea nu este destul de avansată.

Cauze și factori de risc

Modificările arterelor pulmonare care duc la hipertensiune pulmonară pot fi cauzate de:

  • diverse afecțiuni care cauzează probleme la nivelul ramurilor mai mici ale arterelor pulmonare (HAP)
  • afecțiuni care afectează partea stângă a inimii
  • boli pulmonare sau o lipsă de oxigen în organism (hipoxie)
  • cheaguri de sânge care cauzează îngustarea sau blocarea arterelor pulmonare

Diagnostic și analize

Analize și investigații

Ecocardiografia

Ecocardiogramă

De ce se face o ecocardiogramă

De obicei, vi se va face o ecocardiogramă pentru a:

  • verifica dacă simptomele dumneavoastră ar putea fi cauzate de o afecțiune cardiacă
  • verifica cât de bine funcționează inima dumneavoastră dacă aveți o problemă cardiacă sau ați avut probleme cardiace în trecut

De exemplu, poate fi făcută pentru a vă verifica inima după un infarct miocardic sau pentru a diagnostica afecțiuni precum insuficiența cardiacă, boala valvulară cardiacă sau boala cardiacă congenitală.

Pregătirea pentru o ecocardiogramă

În ziua ecocardiogramei, de regulă puteți mânca și bea ca de obicei.

Dar dacă aveți nevoie de o scanare mai detaliată, în care un tub subțire este introdus în gură, vi se poate cere să nu mai mâncați și să nu mai beți înainte de scanare. Veți fi informat(ă) dacă acest lucru este valabil în cazul dumneavoastră.

Informații:

Spuneți persoanei care efectuează ecocardiograma dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Aceasta poate fi o persoană cunoscută, o asistentă sau un membru instruit al personalului.

Ce se întâmplă în timpul unei ecocardiografii

O ecocardiografie se face de obicei în spital, de către medic.

Investigarea funcționează prin utilizarea undelor sonore (ultrasunete) pentru a crea o imagine a inimii dumneavoastră, similar cu o ecografie folosită în timpul sarcinii.

Cel mai frecvent tip de ecocardiografie se numește ecocardiografie transtoracică (ETT).

Pentru acest tip de ecocardiografie:

  1. Vi se va cere să vă dezbrăcați de hainele de pe jumătatea superioară a corpului și vi se va da un halat pe care să îl purtați.
  2. Vi se va cere să vă întindeți pe spate pe un pat de examinare și vi se vor aplica plasturi adezivi pe piept pentru a vă monitoriza ritmul cardiac.
  3. Uneori vi se va face o injecție cu o cantitate mică de lichid (agent de contrast) într-o venă din braț. Acest lucru ajută la evidențierea mai clară a inimii și a vaselor de sânge pe imagine.
  4. Medicul va aplica apoi un gel care ajută la o mai bună funcționare a investigării. Acesta poate fi aplicat pe pieptul dumneavoastră sau pe dispozitivul cu ultrasunete.
  5. Medicul va deplasa apoi încet dispozitivul cu ultrasunete peste pieptul dumneavoastră. Aparatul emite un zgomot puternic de șuierat în timp ce funcționează, iar investigarea durează aproximativ 30 până la 40 de minute.
Alte tipuri de ecocardiografie

Există și alte tipuri de ecocardiografie care sunt uneori folosite:

  • ecocardiografie de efort sau de stres – similară cu ecocardiografia transtoracică, dar vi se cere să folosiți o bandă de alergare sau o bicicletă ergometrică (sau vi se administrează un medicament care are un efect similar cu efortul fizic asupra inimii) și apoi se face o altă investigare pentru a verifica cum funcționează inima dumneavoastră
  • ecocardiografie transesofagiană (ETE) – în care un tub subțire care conține un mic dispozitiv cu ultrasunete este introdus prin gură și coborât în esofag (tubul digestiv) pentru a crea o imagine mai detaliată a inimii dumneavoastră

O ETE nu este dureroasă, dar unele persoane o pot considera inconfortabilă.

Partea din spate a gâtului dumneavoastră va fi amorțită cu un spray anestezic.

Puteți cere, de asemenea, să vi se administreze un medicament sedativ înainte de investigare.

Aceasta înseamnă că nu veți dormi, dar veți fi foarte somnoros(oasă), cu o conștientizare redusă a ceea ce se întâmplă în jurul dumneavoastră.

După o ecocardiografie

Dacă vi s-a injectat lichid pentru investigare (agent de contrast), vi se poate cere să așteptați până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la acesta.

Dacă vi s-a administrat un sedativ pentru a vă face somnoros(oasă) în timpul investigării, veți fi dus(ă) într-o cameră de recuperare pentru a vă reveni. Cineva va trebui să vă ia din spital și să vă ducă acasă cu mașina sau cu taxiul, deoarece nu trebuie să conduceți timp de 24 de ore.

Dacă ați avut o ecocardiografie transesofagiană, atunci gâtul dumneavoastră poate fi iritat, dar acest lucru ar trebui să treacă în 1 până la 2 zile.

Obținerea rezultatelor ecocardiogramei

Uneori, medicul dumneavoastră vă poate vorbi despre rezultatele ecocardiogramei în aceeași zi în care faceți investigația.

De obicei, vi se va programa o altă consultație după ecocardiografie pentru a discuta în detaliu rezultatele cu medicul dumneavoastră.

Acesta vă va explica ce a evidențiat investigația și dacă ați putea avea nevoie de alte analize sau tratamente. Puneți întrebări dacă nu sunteți sigur(ă) de ceva din ceea ce vi s-a spus.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

Tratament

Hipertensiunea pulmonară nu poate fi vindecată, dar tratamentul poate reduce simptomele și vă poate ajuta să gestionați afecțiunea.

Hipertensiunea pulmonară se agravează de obicei în timp. Netratată, poate provoca insuficiență cardiacă, care poate fi fatală, de aceea este important ca tratamentul să fie început cât mai curând posibil.

Dacă o altă afecțiune cauzează hipertensiunea pulmonară, afecțiunea de bază trebuie tratată mai întâi. Acest lucru poate preveni uneori deteriorarea permanentă a arterelor pulmonare.

Tratamentele pentru hipertensiunea pulmonară pot include medicamente anticoagulante pentru a reduce capacitatea sângelui de a forma cheaguri și diuretice pentru a elimina excesul de lichid cauzat de insuficiența cardiacă.

Vi se pot oferi, de asemenea, medicamente pentru dilatarea vaselor de sânge.

Oxigenoterapia la domiciliu poate fi, de asemenea, prescrisă dacă nivelul de oxigen din sângele dumneavoastră este scăzut.

Viața cu boala

Perspectivele în hipertensiunea pulmonară variază, în funcție de factori precum:

  • cauza acesteia
  • cât de repede este diagnosticată
  • cât de avansate sunt simptomele dumneavoastră
  • dacă aveți o altă afecțiune de bază

Medicul specialist care se ocupă de îngrijirea dumneavoastră vă va putea oferi informații mai detaliate.

Hipertensiunea pulmonară vă poate afecta capacitatea de a desfășura activitățile zilnice.

Când să mergeți la medic

Consultați medicul de familie dacă aveți orice simptome de hipertensiune pulmonară. Acesta vă poate întreba despre simptomele și istoricul dumneavoastră medical și poate efectua un examen fizic.

Sunați la 112 sau mergeți la urgențe dacă aveți dureri toracice bruște care nu cedează după câteva minute sau dacă aveți palpitații însoțite de dureri toracice, dificultăți de respirație sau senzație de leșin. Acestea ar putea fi semnul unei alte afecțiuni, cum ar fi un cheag de sânge în plămâni sau o problemă gravă de inimă.

Diagnosticarea corectă a hipertensiunii pulmonare poate dura uneori, deoarece simptomele sale sunt similare cu cele ale multor alte afecțiuni ale inimii și plămânilor.

Investigațiile pe care le puteți efectua includ un tip de scanare a inimii numit ecocardiogramă și cateterism cardiac drept, în cadrul căruia un tub subțire și flexibil este introdus în artera dumneavoastră pulmonară.

Medicamente folosite pentru hipertensiune pulmonară

Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.

Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.

Alte antihipertensive · ATC C02K · 5

Alte medicamente pentru tensiune, folosite în forme speciale, de exemplu hipertensiunea pulmonară.

Antitrombotice (anticoagulante și antiagregante) · ATC B01A · 4

Previn formarea cheagurilor de sânge (anticoagulante și antiagregante plachetare); unele dilată și vasele de sânge.

Medicamente urologice · ATC G04B · 2

Medicamente pentru vezica urinară și pentru tulburările de erecție.

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0).