Ediție: RO România MD Republica MoldovaR. Moldova
Informație oficială despre medicamente și farmacii — într-un singur loc.
📄 Prospecte și text oficial 💳 Prețuri și compensare ⚖️ Interacțiuni 👶 Doze la copii 📍 Farmacii

Hipertensiune arterială

Actualizat:

Despre boală

Hipertensiunea arterială (tensiunea arterială mare) este foarte frecventă, în special la persoanele în vârstă, și de obicei nu provoacă simptome, așa că multe persoane nu știu că o au. Singura modalitate de a afla este măsurarea tensiunii arteriale. Netratată, poate crește riscul unor afecțiuni grave, precum boli de inimă, infarct, accident vascular cerebral sau boli de rinichi. Poate fi redusă prin schimbarea stilului de viață și, dacă este nevoie, prin medicamente.

Simptome

Hipertensiunea arterială nu provoacă, de obicei, niciun simptom.

Multe persoane o au fără să-și dea seama.

Rareori, hipertensiunea arterială poate provoca simptome precum:

  • dureri de cap
  • vedere încețoșată
  • durere în piept

Însă singura modalitate de a afla dacă aveți hipertensiune arterială este să vă măsurați tensiunea arterială.

Cauze și factori de risc

Verificați dacă prezentați risc de hipertensiune arterială

Hipertensiunea arterială este foarte frecventă, în special la persoanele în vârstă. De obicei nu există simptome, așa că este posibil să nu știți că o aveți.

Printre factorii care vă cresc șansele de a avea hipertensiune arterială se numără:

  • vârsta dumneavoastră – este mai probabil să faceți hipertensiune arterială pe măsură ce înaintați în vârstă
  • existența unor rude apropiate cu hipertensiune arterială
  • o alimentație nesănătoasă – în special o alimentație bogată în sare
  • excesul de greutate
  • fumatul
  • consumul excesiv de alcool
  • starea de stres pe o perioadă îndelungată

Riscurile hipertensiunii arteriale

Dacă tensiunea dumneavoastră arterială este prea mare, vasele de sânge, inima și alte organe, precum creierul, rinichii și ochii, sunt supuse unui efort suplimentar.

Dacă nu este tratată, poate crește riscul de afecțiuni grave, cum ar fi:

  • boli de inimă
  • infarct miocardic
  • accidente vasculare cerebrale
  • insuficiență cardiacă
  • boli de rinichi
  • demență vasculară

Chiar și o scădere mică a tensiunii arteriale poate contribui la reducerea riscului de apariție a acestor probleme.

Diagnostic și analize

Un test de tensiune arterială constă în umflarea unei benzi (manșetă) în jurul brațului dumneavoastră și măsurarea presiunii din vasele de sânge.

Dacă testul arată că ați putea avea tensiune arterială crescută, vi se poate cere:

  • să folosiți un aparat de măsurare a tensiunii arteriale acasă, pentru a vă verifica tensiunea în mod regulat în următoarele zile
  • să reveniți la cabinetul medicului de familie după câteva zile sau săptămâni, pentru a vi se verifica din nou tensiunea arterială
  • să purtați un monitor portabil care efectuează măsurători regulate timp de 24 de ore

Astfel se poate confirma dacă aveți tensiune arterială crescută.

Ce înseamnă valoarea tensiunii dumneavoastră arteriale?

Valorile tensiunii arteriale sunt exprimate prin 2 numere, primul număr fiind mai mare decât al doilea (de exemplu, 130/80).

În general, se consideră că aveți tensiune arterială crescută dacă valoarea este:

  • 140/90 sau mai mare, când este măsurată de un profesionist din domeniul sănătății
  • 135/85 sau mai mare, când este măsurată acasă

Analize și investigații

Măsurarea tensiunii arteriale · Testul reninei · Măsurarea tensiunii arteriale

Măsurarea tensiunii arteriale

De ce se face o măsurare a tensiunii arteriale

O măsurare a tensiunii arteriale poate verifica dacă tensiunea dumneavoastră este prea mare sau prea mică.

Tensiunea arterială mare (hipertensiunea) poate cauza probleme grave, cum ar fi accidentul vascular cerebral sau bolile de inimă, dar de obicei nu are simptome. Singura modalitate de a afla dacă aveți tensiune arterială mare este să o măsurați.

Tensiunea arterială mică (hipotensiunea) poate cauza simptome precum amețeli sau leșin.

Vi se poate măsura tensiunea arterială:

  • dacă medicul consideră că ați putea avea tensiune arterială mare sau mică
  • ca parte a unui control general de sănătate
  • pentru a verifica dacă tensiunea arterială mare este legată de alte afecțiuni pe care le aveți
  • dacă luați medicamente pentru o afecțiune cronică
  • dacă sunteți în spital, pentru a vă verifica starea de sănătate
  • dacă sunteți însărcinată, ca parte a îngrijirii prenatale

Este deosebit de important să vă măsurați tensiunea arterială dacă aveți un risc mai mare de tensiune arterială mare, de exemplu dacă:

  • aveți 40 de ani sau mai mult
  • aveți rude apropiate care au tensiune arterială mare
  • fumați, consumați prea mult alcool sau cofeină ori mâncați prea multă sare
  • sunteți obez(ă)

Unde puteți face o măsurătoare a tensiunii arteriale

Vă puteți verifica tensiunea arterială la:

  • majoritatea farmaciilor
  • cabinetul medicului de familie
  • unele locuri de muncă

Unele farmacii pot percepe o taxă pentru măsurarea tensiunii arteriale.

Ce se întâmplă când vi se măsoară tensiunea arterială

Măsurarea tensiunii arteriale durează de obicei câteva minute. Vi se va cere să:

  1. Vă așezați și să vă suflecați mâneca sau să vă scoateți orice haină cu mânecă lungă.
  2. Întindeți brațul, să îl sprijiniți pe o masă și să vă relaxați.
  3. Vi se va înfășura o manșetă gonflabilă în jurul părții superioare a brațului.
  4. Rămâneți în această poziție în timp ce manșeta se umflă cu aer – acest lucru poate fi inconfortabil pentru câteva secunde, până când aerul este eliberat.

Aparatele pot fi diferite, dar manșeta este de obicei conectată la un dispozitiv mic care afișează valorile tensiunii arteriale.

Măsurarea poate fi repetată de câteva ori pentru a vă asigura că rezultatul este corect.

Măsurarea tensiunii arteriale acasă

Dacă medicul sau asistenta consideră că trebuie să vă măsurați tensiunea arterială acasă, vă vor arăta cum să folosiți un tensiometru.

De asemenea, puteți cumpăra propriul tensiometru pentru a-l folosi acasă. Aparatele pot fi ușor diferite, așa că urmați instrucțiunile de utilizare pentru a vă înregistra tensiunea arterială.

Măsurați-vă tensiunea arterială, notați valorile, apoi așteptați 1 minut înainte de a repeta măsurarea. De obicei, se fac 2 măsurători, o dată dimineața și o dată seara. Medicul dumneavoastră sau asistenta vă va spune câte zile trebuie să faceți acest lucru.

Dacă tensiunea arterială trebuie monitorizată timp de 24 de ore, este posibil să primiți un dispozitiv de monitorizare pe care să îl purtați acasă. Va trebui să mergeți la cabinetul medicului de familie, la un centru medical sau la spital pentru a vi-l monta și pentru a-l returna a doua zi. Purtarea acestuia acasă nu vă va afecta activitățile zilnice.

Ce înseamnă rezultatul tensiunii dumneavoastră arteriale

Valorile tensiunii arteriale sunt exprimate prin 2 numere, primul fiind mai mare decât al doilea (de exemplu, 130/80).

Primul număr măsoară presiunea sistolică. Acesta este nivelul maxim pe care îl atinge tensiunea arterială atunci când inima pompează sângele în corp.

Al doilea număr măsoară presiunea diastolică. Acesta este nivelul minim pe care îl atinge tensiunea arterială atunci când inima se relaxează între bătăi.

Tensiunea arterială este de obicei considerată ridicată dacă este:

  • 140/90 sau mai mare atunci când este măsurată de un cadru medical
  • 135/85 sau mai mare atunci când este măsurată acasă

Puteți reduce tensiunea arterială ridicată făcând schimbări sănătoase în stilul de viață, cum ar fi o alimentație sănătoasă, exerciții fizice regulate și reducerea consumului de alcool.

Multe persoane au nevoie și de medicamente pentru a-și controla tensiunea arterială. Dacă este necesar, medicul vă va recomanda cel mai potrivit tratament.

Testul reninei

Ce este testul reninei?

Acest test măsoară nivelul reninei din sângele dumneavoastră. Renina este o enzimă, o proteină care accelerează anumite reacții chimice din organism. Este produsă de rinichi. Atunci când tensiunea arterială sau nivelul de sodiu scade, rinichii eliberează renină. Acest lucru se întâmplă deoarece renina acționează și ca un hormon (un mesager chimic din sânge care controlează acțiunile anumitor celule sau organe) pentru a ajuta la controlul tensiunii arteriale.

Renina controlează producerea unui alt hormon numit aldosteron, care este produs în glandele suprarenale. Acestea sunt două glande mici situate deasupra rinichilor. Aldosteronul ajută la menținerea stabilă a tensiunii arteriale. Face acest lucru ajutând la echilibrarea nivelurilor a doi electroliți din sânge: potasiu și sodiu.

De obicei, dacă renina crește sau scade, aldosteronul face același lucru. Aceste niveluri sunt cele mai ridicate dimineața și se modifică pe parcursul zilei. Poziția dumneavoastră (așezat, în picioare etc.), nivelul de stres și anumite medicamente pot afecta nivelurile de renină și aldosteron.

Dacă nivelurile de renină și/sau aldosteron nu sunt normale, poate fi un semn al unei tulburări a glandei suprarenale. Deoarece cei doi hormoni lucrează împreună, un test de aldosteron este adesea efectuat în același timp cu testul reninei.

Alte denumiri: test de sânge pentru renină, activitatea reninei plasmatice (ARP), raportul aldosteron-renină (RAR)

Pentru ce este folosit?

Testul de renină (sau testul de renină și aldosteron) este folosit pentru a afla dacă glandele suprarenale produc prea mult sau prea puțin aldosteron.

Testul este util în special pentru diagnosticarea aldosteronismului primar (AP), o boală cauzată de producerea în exces de aldosteron. AP, cunoscut și sub numele de hiperaldosteronism primar sau sindrom Conn, cauzează tensiune arterială mare. Dacă nu este tratată, tensiunea arterială mare poate crește riscul de accident vascular cerebral, infarct miocardic și insuficiență renală.

De ce am nevoie de un test al reninei?

Este posibil să aveți nevoie de un test al reninei dacă ați fost diagnosticat(ă) cu tensiune arterială mare, mai ales dacă aceasta nu răspunde bine la medicamentele standard pentru tensiune. Testul poate arăta dacă aldosteronismul primar (AP) cauzează această afecțiune.

Uneori, aldosteronismul primar cauzează niveluri scăzute de potasiu, astfel că este posibil să aveți nevoie de acest test și dacă aveți simptome ale potasiului scăzut. Simptomele dumneavoastră pot varia, în funcție de cauză și de cât de scăzut este nivelul de potasiu. Simptomele pot include:

  • Crampe musculare
  • Slăbiciune musculară
  • Sete excesivă
  • Oboseală
  • Durere de cap
  • Constipație
  • Bătăi accelerate ale inimii

Ce se întâmplă în timpul unui test de renină?

Un cadru medical vă va recolta o probă de sânge dintr-o venă a brațului, folosind un ac mic. După introducerea acului, se va colecta o cantitate mică de sânge într-o eprubetă sau într-un flacon. Este posibil să simțiți o ușoară înțepătură când acul intră sau iese. De obicei, acest lucru durează mai puțin de cinci minute.

Va trebui să mă pregătesc pentru acest test?

Este posibil să vi se ceară să opriți administrarea anumitor medicamente înainte de test, așa că spuneți medicului dumneavoastră despre tot ce luați. Nu opriți însă administrarea niciunui medicament decât dacă medicul vă spune acest lucru. Unele medicamente care pot afecta rezultatele testului pot include:

  • Pilule contraceptive
  • Medicamente pentru tensiunea arterială
  • Diuretice (pastile pentru eliminarea apei)

De asemenea, este posibil să vi se ceară să limitați cantitatea de sare pe care o consumați zilnic înainte de test. Medicul dumneavoastră vă va explica cum să faceți acest lucru și pentru cât timp.

Există riscuri la această analiză?

Analiza de sânge prezintă un risc foarte mic. Este posibil să simțiți o ușoară durere sau să apară o vânătaie în locul unde a fost introdus acul, dar majoritatea simptomelor dispar rapid.

Ce înseamnă rezultatele?

Dacă rezultatele dumneavoastră arată o cantitate de renină mai mare decât normalul, aceasta poate fi un semn al:

  • bolii Addison (numită și insuficiență suprarenală), o afecțiune în care glandele suprarenale nu produc suficienți anumiți hormoni
  • cirozei, cicatrizarea ficatului
  • deshidratării

Dacă rezultatele dumneavoastră arată o cantitate de renină mai mică decât normalul, aceasta poate fi un semn al:

  • aldosteronismului primar (AP)
  • bolilor de rinichi

Cel mai adesea, rezultatele testului de renină vor fi comparate cu rezultatele testului de aldosteron. Aceste rezultate pot indica una dintre următoarele:

  • Renină mai mică decât normalul/Aldosteron mai mic decât normalul. Aceasta poate însemna că aveți sindromul Cushing, o tulburare în care glandele suprarenale produc prea mult dintr-un hormon numit cortizol.
  • Renină mai mică decât normalul/Aldosteron mai mare decât normalul. Aceasta poate însemna că aveți AP.
  • Renină mai mare decât normalul/Aldosteron mai mic decât normalul. Aceasta poate însemna că aveți boala Addison.
  • Renină mai mare decât normalul/Aldosteron mai mare decât normalul. Aceasta poate însemna că aveți aldosteronism secundar. În această tulburare, glandele suprarenale sunt sănătoase, dar o altă afecțiune medicală le determină să producă prea mult aldosteron. Aceste afecțiuni pot include boli de inimă, de ficat și de rinichi.

În funcție de rezultatele dumneavoastră, medicul vă poate recomanda medicamente și/sau modificări ale dietei și ale stilului de viață pentru a trata afecțiunea.

Dacă aveți întrebări despre rezultatele dumneavoastră, discutați cu medicul.

Mai trebuie să știu ceva despre testul reninei?

Nu trebuie să consumați lemn dulce natural cu cel puțin două săptămâni înainte de test, deoarece poate influența rezultatele. Înainte de a consuma lemn dulce, verificați eticheta cu ingrediente pentru a fi sigur.

Tratament

Medicul de familie va prescrie de obicei medicamente pentru tensiunea arterială mare dacă:

  • tensiunea dumneavoastră arterială este foarte mare
  • aveți un risc mai mare de probleme asociate tensiunii arteriale mari, cum ar fi infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral
  • tensiunea dumneavoastră arterială rămâne mare după ce ați făcut schimbări sănătoase ale stilului de viață

Există multe medicamente diferite pentru tensiunea arterială mare. Medicamentul recomandat în cazul dumneavoastră depinde de factori precum cât de mare este tensiunea arterială, vârsta dumneavoastră și alte afecțiuni pe care le aveți.

Majoritatea medicamentelor pentru tensiunea arterială se iau sub formă de comprimate, o dată pe zi. Este posibil să fie nevoie să luați mai multe medicamente pentru a vă menține tensiunea arterială sub control.

Ce puteți face

  • Pentru persoanele cu tensiune arterială crescută și risc cardiovascular înalt, tratamentul medicamentos este recomandat dacă tensiunea rămâne peste 130/80 mmHg după 3 luni de măsuri de stil de viață.

Prevenție

Schimbările sănătoase ale stilului de viață pot ajuta la scăderea tensiunii arteriale.

Ce să faceți

  • adoptați o alimentație sănătoasă și echilibrată

  • faceți mișcare în mod regulat – încercați să faceți cel puțin 150 de minute de exerciții fizice pe săptămână

  • slăbiți dacă aveți exces de greutate

Ce să nu faceți

  • nu consumați prea multă sare – evitați alimentele sărate sau adăugarea de sare în mâncare

  • nu consumați prea mult alcool

  • nu consumați prea multă cofeină – băuturile bogate în cofeină includ cafeaua, ceaiul și băuturile de tip cola

  • nu fumați

Când să mergeți la medic

Verificați-vă tensiunea arterială la farmacie sau la cabinetul medicului de familie dacă:

  • credeți că este posibil să aveți tensiune arterială mare sau să fiți expus riscului de a avea tensiune arterială mare
  • aveți 40 de ani sau mai mult și nu v-ați verificat tensiunea arterială în ultimul an

Cereți ajutorul medicului de familie dacă:

  • aveți frecvent dureri de cap sau vedere încețoșată
  • aveți dureri în piept care apar și dispar
  • aveți alte simptome despre care vă îngrijorează că ar putea fi cauzate de tensiunea arterială crescută

Sunați la 112 dacă:

  • aveți brusc durere sau disconfort în piept care nu dispare – durerea poate fi resimțită ca o strângere sau o presiune în piept, ca o arsură sau ca indigestie
  • aveți o durere care se extinde spre brațul stâng sau drept, ori spre gât, maxilar, stomac sau spate
  • aveți dureri în piept și transpirați, aveți greață, amețeală sau dificultăți de respirație

Este posibil să faceți un infarct. Sunați imediat la 112, deoarece aveți nevoie de tratament imediat în spital.

Nu conduceți singur până la urgențe.

Persoana cu care vorbiți la 112 vă va oferi sfaturi despre ce trebuie să faceți.

Medicamente folosite pentru hipertensiune arterială

Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.

Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.

Inhibitori ai enzimei de conversie (IECA) · ATC C09A · 77

IECA: relaxează vasele de sânge, scad tensiunea și protejează inima și rinichii.

IECA în asocieri · ATC C09B · 72

IECA în asociere cu alte medicamente pentru tensiune, într-un singur comprimat.

Beta-blocante · ATC C07A · 67

Beta-blocante: încetinesc ritmul inimii și scad tensiunea arterială.

Sartani în asocieri · ATC C09D · 44

Sartani în asociere cu alte medicamente, într-un singur comprimat: pentru tensiune sau, în cazul sacubitril/valsartan, pentru insuficiența cardiacă.

Sartani (blocanți ai receptorilor angiotensinei II) · ATC C09C · 34

Sartani: relaxează vasele de sânge, scad tensiunea și protejează inima și rinichii.

Blocante ale canalelor de calciu cu efect vascular · ATC C08C · 31

Blocante ale canalelor de calciu: dilată vasele și scad tensiunea arterială.

Diuretice care economisesc potasiul · ATC C03D · 17

Diuretice care păstrează potasiul; folosite în insuficiența cardiacă și în unele forme de hipertensiune.

Combinații de hipolipemiante · ATC C10B · 17

Asocieri într-un singur comprimat: un medicament pentru colesterol, uneori împreună cu unul pentru tensiune.

Diuretice tiazid-like · ATC C03B · 13

Diuretice: elimină apa și sarea prin urină și scad tensiunea.

Antihipertensive cu acțiune centrală · ATC C02A · 8

Scad tensiunea arterială acționând asupra creierului.

Blocante ale canalelor de calciu cu efect cardiac · ATC C08D · 6

Blocante ale canalelor de calciu care încetinesc și ritmul inimii.

Beta-blocante cu tiazide · ATC C07B · 3

Beta-blocant asociat cu un diuretic, pentru tensiune arterială.

Antihipertensive cu acțiune periferică (alfa-blocante) · ATC C02C · 2

Scad tensiunea arterială prin dilatarea vaselor (alfa-blocante).

Blocante ale canalelor de calciu cu diuretice · ATC C08G · 2

Blocant al canalelor de calciu asociat cu un diuretic, pentru tensiune arterială.

Alte medicamente · 2

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0), MedlinePlus (NLM), ghidul ESC 2024.