Cancer gastric
Actualizat: · Cod ICD-10: C16
Despre boală
Cancerul de stomac este o boală în care celulele din stomac cresc anormal. Poate provoca simptome digestive precum arsuri la stomac, dificultăți la înghițire, greață, senzație de sațietate rapidă, pierderea poftei de mâncare, scădere în greutate, dureri abdominale și scaun închis la culoare. Tratamentul depinde de stadiul bolii și poate include intervenție chirurgicală, chimioterapie, radioterapie, medicamente țintite și imunoterapie.
Simptome
Important: nu amânați consultul medical
Este important să mergeți cât mai curând la medic dacă aveți simptome de cancer gastric.
Principalele simptome ale cancerului de stomac
Există multe posibile simptome ale cancerului de stomac, dar pot fi greu de observat.
Acestea vă pot afecta digestia, cum ar fi:
- arsuri la stomac sau reflux acid
- dificultăți la înghițire (disfagie)
- greață sau vărsături
- simptome de indigestie, cum ar fi eructații frecvente
- senzația de sațietate foarte rapidă în timpul mesei
Alte simptome includ:
- pierderea poftei de mâncare sau scădere în greutate fără să vă doriți
- o umflătură în partea superioară a burții
- durere în partea superioară a burții
- senzație de oboseală sau lipsă de energie
- scaun mai închis la culoare decât de obicei
Dacă aveți o altă afecțiune, cum ar fi boala de reflux gastro-esofagian, este posibil să aveți astfel de simptome în mod regulat.
S-ar putea să vă obișnuiți cu ele. Dar este important să fiți consultat(ă) de medicul de familie dacă simptomele se schimbă, se agravează sau nu vi se par normale.
Cauze și factori de risc
Cine este mai predispus să facă cancer de stomac
Oricine poate face cancer de stomac. Nu este întotdeauna clar ce îl cauzează.
Ați putea fi mai predispus(ă) să îl faceți dacă:
- aveți peste 50 de ani
- sunteți bărbat
- aveți antecedente de infecție cu Helicobacter pylori (H. pylori)
- aveți anumite afecțiuni ale stomacului, cum ar fi refluxul acid sever, de lungă durată, gastrita sau o afecțiune numită anemie pernicioasă, care vă afectează sistemul imunitar
- aveți un frate, o soră sau un părinte care a avut cancer de stomac
Multe cancere de stomac sunt, de asemenea, legate de stilul de viață.
Cum să reduceți riscul de a face cancer de stomac
Ce să faceți
-
încercați să renunțați la fumat
-
încercați să slăbiți dacă sunteți supraponderal(ă)
-
reduceți cantitatea de sare pe care o consumați
-
încercați să reduceți consumul de alcool
-
încercați să mâncați cel puțin 5 porții de fructe și legume variate în fiecare zi
-
purtați îmbrăcăminte de protecție și măști dacă lucrați într-un domeniu în care sunteți expus(ă) la substanțe chimice nocive
Diagnostic și analize
Ce se întâmplă la consultația la medicul de familie
Medicul de familie vă poate palpa burta (abdomenul).
Vă poate cere să dați o probă de scaun sau de urină ori să faceți o analiză de sânge.
Trimiterea la un specialist
Puteți primi o trimitere urgentă pentru mai multe analize sau pentru a consulta un specialist în spital dacă medicul de familie consideră că aveți simptome care ar putea indica un cancer. Aceasta nu înseamnă neapărat că aveți cancer.
Test cu cameră pentru cancerul de stomac
Medicul de familie sau un specialist vă va recomanda probabil o investigație pentru a vedea interiorul stomacului dumneavoastră.
Această investigație se numește gastroscopie (un tip de endoscopie). Aceasta caută orice probleme la nivelul stomacului, inclusiv cancerul de stomac.
În timpul unei gastroscopii:
- Un tub lung, subțire și flexibil, cu o cameră mică în interior (numit endoscop), va fi introdus în gură, pe gât și în stomac.
- Un specialist va folosi camera din endoscop pentru a căuta orice probleme.
- O mică mostră de celule (numită biopsie) poate fi recoltată în timpul procedurii. Aceste celule vor fi trimise la un laborator pentru a verifica dacă există cancer.
Investigația ar trebui să dureze aproximativ 10 până la 15 minute.
Nu ar trebui să fie dureroasă, dar s-ar putea să o simțiți inconfortabilă.
Vi se pot oferi măsuri pentru a vă face mai confortabil și pentru a ușura investigația, cum ar fi:
- spray anestezic local pentru a amorți partea din spate a gâtului
- sedare – medicament administrat printr-un tub mic în braț pentru a vă ajuta să vă relaxați
Gastroscopia poate ajuta, de asemenea, la depistarea problemelor din alte organe din apropiere, cum ar fi esofagul și prima parte a intestinului subțire (duodenul).
Obținerea rezultatelor
Ar trebui să primiți rezultatele gastroscopiei și biopsiei în termen de 2 săptămâni.
Încercați să nu vă îngrijorați dacă rezultatele întârzie să ajungă la dumneavoastră. Acest lucru nu înseamnă neapărat că ceva este în neregulă.
Puteți întreba la spital sau la medicul de familie dacă sunteți îngrijorat(ă). Ar trebui să vă poată oferi informații actualizate.
Un specialist vă va explica ce înseamnă rezultatele și ce se va întâmpla în continuare. Poate doriți să veniți cu cineva pentru sprijin.
Dacă vi s-a spus că aveți cancer de stomac
Faptul că vi s-a spus că aveți cancer de stomac poate fi copleșitor. Este posibil să vă simțiți anxios/anxioasă în legătură cu ce se va întâmpla în continuare.
Vă poate ajuta să veniți însoțit(ă) la orice programare aveți.
O echipă de specialiști vă va îngriji pe tot parcursul diagnosticului, tratamentului și recuperării.
Medicul curant va fi principalul dumneavoastră punct de contact în timpul și după tratament.
Îi puteți adresa orice întrebare aveți.
Pași următori
Odată ce ați fost diagnosticat(ă) cu cancer de stomac, veți avea nevoie de mai multe investigații. Acestea îi vor ajuta pe specialiști să determine dimensiunea cancerului și cât de mult s-a extins (acest lucru se numește stadializare).
Este posibil să aveți nevoie de:
- investigații imagistice, cum ar fi o ecografie (uneori efectuată din interiorul corpului cu ajutorul unui endoscop), o tomografie computerizată (CT) sau o tomografie cu emisie de pozitroni (PET)
- o intervenție chirurgicală minoră pentru a examina interiorul abdomenului, numită laparoscopie (chirurgie laparoscopică)
Este posibil să nu vi se efectueze toate aceste investigații.
Specialiștii vor folosi rezultatele acestor investigații și vor colabora cu dumneavoastră pentru a stabili cel mai bun plan de tratament.
Analize și investigații
Tomografia computerizată (CT) · Ecografia · Gastroscopia · Biopsia · Analizele de sânge · Endoscopia · Tomografie cu emisie de pozitroni (PET) · Laparoscopie (chirurgie laparoscopică)
Tomografie computerizată (CT)
De ce se face o scanare CT
Puteți fi trimis(ă) la o scanare CT pentru a:
- verifica oasele sau organele interne după un accident
- afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de o afecțiune, cum ar fi cancerul
- vedea cât de bine funcționează un tratament, de exemplu verificarea dimensiunii unei tumori în timpul și după tratamentul cancerului
- ajuta medicii să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri, cum ar fi prelevarea unei probe de celule (biopsie) sau drenarea unui abces
Pregătirea pentru o scanare CT
Spitalul unde veți face scanarea CT vă va spune dacă trebuie să faceți ceva înainte.
De exemplu, vi se poate cere să:
- urmați o dietă specială
- luați anumite medicamente
- nu mâncați sau beți nimic timp de câteva ore înainte de scanare (post)
- nu purtați nimic care conține metal, cum ar fi bijuterii, haine cu fermoare sau capse sau agrafe de păr
Spuneți spitalului dacă:
- sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
- alăptați
- luați orice medicamente
- aveți astm
- aveți probleme cu rinichii sau tiroida
- aveți diabet
- aveți orice alergie sau ați avut o reacție alergică la un colorant numit substanță de contrast în trecut
Discutați cu medicul de familie sau cu un medic din spital dacă vă simțiți anxios/anxioasă în legătură cu efectuarea unei scanări CT sau dacă aveți teamă de spații mici (claustrofobie). Vă pot oferi un medicament care să vă ajute să vă relaxați.
De asemenea, puteți întreba dacă puteți aduce pe cineva care să vă susțină în timpul scanării CT.
Ce se întâmplă în timpul unui examen CT
Un examen CT se face de obicei în spital de către asistentul de radiologie. De regulă durează între 10 și 20 de minute.
Înainte de examenul CT
În funcție de motivul pentru care faceți examenul CT, vi se poate administra o substanță de contrast pentru a evidenția mai bine detaliile din imaginile CT. Substanța se numește mediu de contrast.
Poate fi administrată sub formă de băutură, injectată într-o venă sau introdusă pe cale rectală. Va fi eliminată din organism prin urină.
Dacă mediul de contrast este injectat în corp, este posibil să simțiți:
- senzație de căldură și înroșire a feței
- un gust metalic în gură
- senzația că urinați, deși nu se întâmplă acest lucru
Aceste senzații trec de obicei repede.
În timpul examenului CT
- Vi se va cere să vă întindeți pe un pat plat.
- Asistentul de radiologie va controla aparatul din altă cameră. Va putea să vă audă și să vă vorbească în timpul scanării.
- Va trebui să stați nemișcat(ă), astfel încât aparatul să se poată deplasa deasupra dumneavoastră pentru a obține imagini clare.
- Este posibil să vi se ceară să inspirați, să expirați sau să vă țineți respirația în anumite momente ale scanării.
După examenul CT
Dacă faceți scanarea ca pacient ambulatoriu, veți putea pleca acasă la scurt timp după terminarea acesteia.
Dacă vi s-a administrat mediu de contrast, este posibil să vi se ceară să așteptați în spital până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la acesta.
Obținerea rezultatelor tomografiei computerizate
De obicei, durează între 1 și 2 săptămâni până când primiți rezultatele tomografiei computerizate, dar poate dura până la 4 săptămâni, în funcție de urgența investigației și de locul în care locuiți.
Imaginile trebuie analizate de un specialist numit radiolog.
Radiologul îi va scrie medicului care v-a recomandat investigația. Este posibil să aveți nevoie de o programare ulterioară pentru a discuta despre rezultatele tomografiei computerizate.
Medicul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.
Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte investigații, în funcție de motivul pentru care ați făcut tomografia computerizată.
Solicitați să discutați cu un cadru medical dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.
Posibile complicații ale unui CT
Complicațiile unui CT sunt rare. Unele persoane pot avea o reacție alergică la substanța de contrast (colorant). Aceasta poate cauza slăbiciune, transpirații și dificultăți de respirație.
Dacă vi s-a administrat substanță de contrast, vi se va cere să așteptați în spital până la 30 de minute după scanare înainte de a pleca acasă.
Spuneți asistentului de radiologie dacă nu vă simțiți bine după scanare.
Dacă faceți multe scanări CT, există o șansă foarte mică ca radiațiile de la razele X să cauzeze cancer. Medicii vor cântări riscurile înainte de a vă recomanda o scanare și vor discuta acest lucru cu dumneavoastră.
Ecografie
De ce se face o ecografie
Puteți fi trimis(ă) la o ecografie pentru a:
- investiga simptomele pe care le-ați avut, cum ar fi durerea sau un nodul
- monitoriza o afecțiune, cum ar fi o problemă cu tiroida
- ajuta un profesionist din domeniul sănătății să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri, cum ar fi injectarea unui steroid într-o articulație
- verifica dezvoltarea bebelușului în timpul sarcinii
Pregătirea pentru o ecografie
Spitalul sau clinica ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de a efectua o ecografie.
De exemplu, cu puțin timp înainte de test, s-ar putea să fie nevoie să:
- beți câteva pahare de apă, fără să mergeți la toaletă, astfel încât să aveți vezica plină
- scoateți bijuteriile sau piercingurile din zona examinată
Spuneți medicului care efectuează ecografia dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Aceasta poate fi o persoană cunoscută sau un membru al personalului.
Obținerea rezultatelor ecografiei
Este posibil să primiți rezultatele ecografiei la sfârșitul programării sau poate dura câteva săptămâni, în funcție de motivul pentru care ați făcut investigația.
Rezultatul va fi trimis medicului care v-a recomandat ecografia. Este posibil să aveți nevoie de o programare de control la medicul dumneavoastră pentru a discuta rezultatele.
Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte investigații, în funcție de motivul pentru care ați făcut ecografia.
Discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.
Efecte secundare ale ecografiilor
Undele sonore folosite în ecografii sunt sigure. Ecografiile nu utilizează radiații, spre deosebire de radiografii sau tomografii computerizate.
Sonda folosită pentru o ecografie externă de obicei nu provoacă durere atunci când este deplasată pe piele. Dar poate fi inconfortabilă dacă este apăsată pe o zonă deja dureroasă, cum ar fi o articulație umflată.
Sondele interne pot fi inconfortabile atunci când sunt introduse în corp sau mutate în timpul examinării. Spuneți medicului care efectuează ecografia dacă simțiți durere și vă va ajuta să vă simțiți mai confortabil.
Gastroscopie
De ce se face o gastroscopie
Ați putea fi trimis(ă) pentru o gastroscopie pentru a:
- verifica ce cauzează orice simptome digestive, cum ar fi indigestia, dificultatea la înghițire, durerea de stomac, scaunul negru și lipicios sau vărsăturile cu sânge
- trata probleme ale sistemului digestiv, de exemplu lărgirea esofagului, îndepărtarea unor excrescențe sau oprirea sângerării
- verifica anumite tipuri de cancer, cum ar fi cancerul de stomac sau cancerul esofagian
Pregătirea pentru gastroscopie
Înainte de gastroscopie, spitalul vă va spune:
- când și unde veți avea procedura
- când trebuie să încetați să mâncați și să beți înainte de test
- despre unele medicamente care vi se pot oferi înainte de test
- cât de mult este posibil să așteptați pentru rezultate
Anunțați spitalul dacă sunteți însărcinată.
În ziua gastroscopiei, va trebui să încetați să mâncați cu cel puțin 6 ore înainte de test, dar este posibil să puteți bea înghițituri mici de apă.
Aduceți detaliile oricăror medicamente pe care le luați și urmați orice instrucțiuni pe care vi le dă spitalul cu privire la administrarea medicamentelor dumneavoastră.
Ce se întâmplă în timpul unei gastroscopii
Înainte de gastroscopie
Veți discuta cu o asistentă medicală despre ce urmează să se întâmple. Aceasta vă va adresa câteva întrebări despre sănătatea dumneavoastră și istoricul medical.
Vi se va oferi ceva care să vă ajute să vă simțiți mai bine și să ușureze investigația, cum ar fi:
- spray cu anestezic local – pentru a amorți partea din spate a gurii și interiorul gâtului
- sedare – medicament administrat printr-un tub subțire în braț, pentru a vă ajuta să vă relaxați
În timpul gastroscopiei
În timpul acestei proceduri:
- Un tub subțire și flexibil, cu o cameră mică în interior, este introdus prin gură sau prin nas și coboară pe gât până în stomac.
- Este posibil să aveți senzația de greață. Aceasta ar trebui să înceteze odată ce tubul ajunge în stomac, iar sedarea poate ajuta la prevenirea acestei senzații.
- Se pompează aer pentru a umfla stomacul – este posibil să vă simțiți balonat(ă) și să eructați de câteva ori.
- Se poate preleva o mostră de celule pentru a verifica dacă există cancer (biopsie) – nu veți simți nimic dacă se întâmplă acest lucru.
Gastroscopia nu ar trebui să fie dureroasă. Dar puteți cere oricând oprirea procedurii.
Gastroscopia ar trebui să dureze între 15 și 45 de minute.
Dar este posibil să rămâneți în spital aproximativ 4 ore, din momentul în care ajungeți până când plecați acasă.
După o gastroscopie
După terminarea gastroscopiei, veți fi mutat(ă) într-o cameră de recuperare.
Ar trebui să puteți merge acasă imediat ce vă simțiți suficient de bine. Pentru majoritatea oamenilor, acest lucru se întâmplă în câteva ore.
Dacă ați primit sedare, veți avea nevoie de cineva care să vă ducă acasă și să rămână cu dumneavoastră timp de 24 de ore.
De asemenea, ar trebui să evitați oricare dintre următoarele timp de 24 de ore după sedare:
- consumul de alcool
- condusul
- folosirea utilajelor
- semnarea documentelor importante
Dacă ați primit un spray anestezic local, ar trebui să așteptați o oră înainte de a mânca sau bea.
Este posibil să aveți unele dureri de stomac și de gât după o gastroscopie. Acest lucru este normal și ar trebui să treacă în câteva ore.
Posibile complicații ale gastroscopiei
Gastroscopia este o procedură frecventă și simplă. Complicațiile sunt rare, dar pot include:
- o reacție la sedare
- sângerare la nivelul stomacului
- infecție
Recomandare urgentă: cereți o programare urgentă la medicul de familie dacă:
După gastroscopie, aveți oricare dintre următoarele:
- febră (temperatură ridicată) sau vă este cald ori frig sau aveți frisoane
- scaun închis la culoare sau negru, ca smoala
Acțiune imediată: sunați la 112 sau mergeți la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe dacă:
- vărsați în mod repetat
- vărsați sânge
- aveți dificultăți de respirație
Nu conduceți până la urgențe. Rugați pe cineva să vă ducă sau sunați la 112 și cereți o ambulanță.
Aduceți cu dumneavoastră orice medicamente pe care le luați.
Obținerea rezultatelor gastroscopiei
Un medic sau o asistentă vă poate explica rezultatele gastroscopiei înainte de a părăsi spitalul. Dacă vi s-a prelevat o mostră de celule (biopsie), va trebui să așteptați rezultatele.
Vi se poate programa o consultație de control pentru a discuta rezultatele și posibilele tratamente care v-ar putea ajuta.
Rezultatele biopsiei
Rezultatele unei biopsii pot dura câteva săptămâni.
Dacă rezultatele indică faptul că aveți cancer, veți fi pus(ă) în legătură cu o echipă specializată în îngrijirea cancerului.
Sprijin după o gastroscopie
Pentru multe persoane, o gastroscopie nu va descoperi nimic îngrijorător.
Dar ar putea fi util să discutați cu cineva dacă vă simțiți îngrijorat(ă) în legătură cu rezultatele.
Biopsie
De ce se face o biopsie
Există câteva motive pentru care ați putea avea nevoie de o biopsie.
O biopsie poate fi folosită:
- pentru a afla ce cauzează simptomele dumneavoastră
- ca test de control după o analiză de sânge sau o scanare
- pentru a monitoriza o afecțiune de lungă durată
De obicei, veți fi trimis de medicul de familie sau de un medic specialist pentru o biopsie.
Uneori, o biopsie se face ca parte a unei proceduri precum o endoscopie sau o operație.
Pregătirea pentru biopsie
Medicul sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de biopsie. De asemenea, îl puteți întreba despre orice nelămurire sau întrebare aveți.
De exemplu, poate fi necesar să opriți administrarea anumitor medicamente pentru o scurtă perioadă înainte de biopsie.
Dacă vi se face anestezie generală (adică veți dormi în timpul procedurii), este important să nu mâncați sau să beți înainte.
Cum se efectuează o biopsie
O biopsie se face de obicei în spital.
Implică prelevarea unei mostre de celule sau țesut. Modul în care se efectuează depinde de partea corpului din care se prelevează mostra.
De obicei, vi se va administra un anestezic local pentru a amorți zona. Asta înseamnă că veți fi treaz(ă), dar nu veți simți nicio durere. Vi se poate administra și un medicament pentru a vă ajuta să vă relaxați (sedare).
Unele biopsii se fac sub anestezie generală, ceea ce înseamnă că veți dormi în timpul procedurii.
O biopsie poate fi efectuată prin:
- îndepărtarea totală sau parțială a zonei afectate
- folosirea unui ac pentru a preleva o mostră de celule sau țesut din zona afectată – de exemplu, dintr-un organ sau de sub piele
- folosirea unui tub lung și subțire cu o cameră mică în interior (endoscop)
Durata procedurii depinde de tipul de biopsie. Unele durează mai puțin de 30 de minute, în timp ce altele pot dura mai mult. Ulterior, mostrele sunt trimise la un laborator pentru analiză.
După biopsie
De obicei, puteți merge acasă în aceeași zi după efectuarea unei biopsii.
Dacă aveți fire de sutură sau un pansament, echipa medicală vă va spune cum să îngrijiți rana acasă. De asemenea, vă vor oferi sfaturi despre administrarea de analgezice, cum ar fi paracetamolul.
Dacă ați primit sedare (medicamente pentru relaxare) sau anestezie generală (când sunteți adormit(ă) în timpul procedurii), este posibil să fie nevoie să fiți monitorizat(ă) o perioadă înainte de a pleca acasă.
Un medic sau o asistentă vă va spune cum și când veți primi rezultatele.
Posibile complicații ale unei biopsii
Biopsia este o procedură frecventă și foarte sigură.
Este posibil să aveți dureri sau disconfort după aceasta, iar administrarea de analgezice precum paracetamolul poate fi de ajutor.
Uneori, este posibil să apară o infecție la locul biopsiei.
Dacă vi s-a prelevat o biopsie din uter sau col uterin, este posibil să aveți crampe sau o ușoară sângerare vaginală.
În cazul unor tipuri de biopsie, poate exista și riscul unei sângerări interne. În acest caz, echipa medicală vă va spune la ce semne să fiți atent(ă) și ce să faceți.
Recomandare urgentă: contactați imediat echipa medicală dacă:
- aveți dureri după biopsie, iar analgezicele nu au avut efect sau durerea se agravează
- aveți febră (temperatură ridicată)
- sângele sau lichidul se prelinge din locul unde s-a efectuat biopsia
- zona unde s-a efectuat biopsia este umflată sau roșie – roșeața poate fi mai greu de observat pe pielea brună sau neagră
Obținerea rezultatelor biopsiei
După o biopsie, poate dura câteva săptămâni sau mai mult până când primiți rezultatele.
Timpii de așteptare variază între spitale și pot depinde și de motivul pentru care ați avut nevoie de biopsie.
Este posibil să aveți nevoie de o programare de control pentru a discuta rezultatele. Un medic sau o asistentă ar trebui să vă vorbească despre rezultate și să vă explice ce urmează.
Uneori este posibil să aveți nevoie de o altă biopsie sau de alte teste.
Analize de sânge
De ce se face o analiză de sânge
Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.
O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:
- verifica starea generală de sănătate
- afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
- afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
- afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune
Pregătirea pentru o analiză de sânge
Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.
De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:
- nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
- întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)
Ce se întâmplă la o analiză de sânge
O analiză de sânge se face de obicei la cabinetul medicului de familie sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.
Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).
Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.
Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.
După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.
Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.
Dacă vă este teamă de ace
Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.
De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.
Obținerea rezultatelor analizelor de sânge
Puteți primi rezultatele analizelor de sânge în câteva zile, dar uneori pot dura câteva săptămâni.
Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.
Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.
Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.
Endoscopie
De ce se face o endoscopie
Este posibil să vi se facă o endoscopie pentru a:
- afla cauza unor simptome precum durerea de stomac, indigestia, dificultatea la înghițire sau sângerarea de la stomac, vezică sau anus
- preleva o mică mostră de celule (o biopsie) pentru a o verifica pentru o afecțiune, cum ar fi cancerul
- trata probleme, cum ar fi sângerarea, sau îndepărta excrescențe mici precum polipi sau fibroame
Pregătirea pentru o endoscopie
De obicei, există câteva lucruri pe care trebuie să le faceți înainte de a avea o endoscopie.
De exemplu, poate fi necesar să:
- evitați să mâncați sau să beți cu câteva ore înainte de procedură
- luați anumite medicamente, cum ar fi laxative sau antibiotice
- întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele pentru subțierea sângelui, precum warfarina – nu opriți administrarea niciunui medicament prescris fără să discutați mai întâi cu un profesionist din domeniul sănătății
Este posibil să primiți un pliant cu informații despre ce trebuie să faceți pentru a vă pregăti pentru o endoscopie sau un membru al echipei spitalului poate discuta acest lucru cu dumneavoastră.
Ce se întâmplă în timpul unei endoscopii
Efectuarea unei endoscopii poate fi inconfortabilă.
De obicei, veți fi treaz(ă) în timpul procedurii. Vi se poate administra un anestezic local pentru a amorți zona în care este introdus endoscopul sau un sedativ pentru a vă ajuta să vă relaxați.
În timpul endoscopiei
În timpul procedurii:
- Endoscopul este introdus în corpul dumneavoastră – în funcție de partea corpului care este verificată, poate fi introdus prin gură, anus, vagin sau prin tubul care transportă urina din vezică în afara corpului (uretră).
- Endoscopul este ghidat cu atenție către partea corpului examinată, astfel încât persoana care efectuează testul să o poată observa – se poate pompa ușor aer în zonă pentru a o extinde și a o face mai ușor de văzut.
- Dacă este necesar, se pot folosi instrumente mici atașate endoscopului pentru a preleva o mostră de celule pentru testare (biopsie) sau pentru a îndepărta excrescențe precum polipi sau fibroame.
O endoscopie poate dura între 10 minute și 1 oră. Durata depinde de tipul de endoscopie efectuat și dacă este necesară o biopsie sau un tratament.
După efectuarea endoscopiei
După procedură, veți fi mutat(ă) într-o zonă de recuperare, unde de obicei va trebui să rămâneți aproximativ 1 oră.
Dacă vi s-a administrat un sedativ, nu puteți conduce timp de 24 de ore, așa că va trebui să aranjați ca cineva să vă ducă acasă. De asemenea, cineva va trebui să rămână cu dumneavoastră peste noapte și în primele 24 de ore după procedură.
Respectați orice alte sfaturi primite de la personalul spitalului cu privire la ce trebuie să faceți după o endoscopie.
Tipuri de endoscopie
Există multe tipuri diferite de endoscopie. Tipul pe care îl veți face depinde de partea corpului dumneavoastră care este verificată sau tratată.
| Tip | Cum se utilizează |
|---|---|
|
Gastroscopie |
Se introduce pe gură pentru a verifica esofagul, stomacul sau prima parte a intestinului subțire |
|
Colonoscopie |
Se introduce prin anus pentru a verifica intestinul gros |
|
Colposcopie |
Se introduce în vagin pentru a verifica colul uterin (deschiderea uterului dinspre vagin) |
|
Cistoscopie |
Se introduce prin uretră (tubul prin care urina iese din corp) pentru a verifica vezica urinară |
|
Histeroscopie |
Se introduce în vagin și se trece prin colul uterin pentru a verifica uterul |
Obținerea rezultatelor endoscopiei
După efectuarea unei endoscopii, un medic sau o asistentă vă poate explica rezultatele înainte de a părăsi spitalul.
De asemenea, vi se pot oferi informații și sfaturi despre ce să faceți când ajungeți acasă și pe cine să contactați dacă aveți probleme.
Dacă în timpul procedurii a fost prelevată o probă de celule (biopsie), ar trebui să primiți rezultatele în câteva săptămâni.
Dacă ați fost trimis(ă) pentru endoscopie de către medicul de familie, acestuia i se va trimite și o copie a rezultatelor. Medicul de familie vă poate contacta pentru a discuta rezultatele.
Tomografie cu emisie de pozitroni (PET)
De ce se face o scanare PET
Este posibil să fiți trimis(ă) la o scanare PET pentru a:
- afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de afecțiuni precum cancerul sau demența
- ajuta medicii să planifice tratamentul pentru afecțiuni precum cancerul sau epilepsia, sau după un infarct miocardic
- verifica dimensiunea cancerului și cât de mult s-a extins (stadiul)
O tomografie PET poate fi combinată cu o tomografie computerizată (PET-CT) sau cu un RMN (PET-RMN) dacă medicii au nevoie de imagini mai detaliate.
Pregătirea pentru o scanare PET
Spitalul unde veți face scanarea PET vă va spune ce trebuie să faceți înainte de scanare.
De exemplu, de obicei vi se va cere să:
- nu mai mâncați cu 6 ore înainte de scanare și să beți doar apă
- nu faceți exerciții fizice intense cu până la 24 de ore înainte de scanare
- nu purtați nimic ce conține metal, cum ar fi bijuterii, haine cu fermoare sau capse, sutiene sau agrafe de păr
Spuneți spitalului dacă:
- sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
- alăptați
- luați orice medicamente
- a nu mânca timp de câteva ore este o problemă pentru dumneavoastră, de exemplu dacă aveți diabet
- aveți orice afecțiuni care vă vor îngreuna să stați nemișcat(ă) în timpul scanării
Discutați cu medicul de familie sau cu un medic de la spital dacă vă simțiți anxios/anxioasă în legătură cu efectuarea unei scanări PET sau dacă aveți teamă de spații mici (claustrofobie).
Un scaner PET este deschis la ambele capete, dar unele persoane îl pot considera totuși claustrofobic. Este posibil să puteți primi medicamente care să vă ajute să vă relaxați.
Ce se întâmplă în timpul unei scanări PET
Scanarea PET se face într-un spital specializat, de către asistentul de radiologie.
Scanarea durează de obicei în jur de 30 până la 60 de minute.
Înainte de scanarea PET
Va trebui să scoateți orice bijuterii și alte obiecte care conțin metal. Vi se poate cere, de asemenea, să vă schimbați într-un halat de spital.
Cu aproximativ o oră înainte de scanare, vi se va face o injecție cu o cantitate mică de lichid radioactiv (trasor) într-o venă din braț. Acest lucru le permite medicilor să depisteze orice posibile probleme din interiorul corpului dumneavoastră.
Va trebui să vă întindeți și să vă odihniți, pentru ca trasorul să acționeze corect.
În timpul scanării PET
- Vi se va cere să vă întindeți pe un pat plat. Vi se poate cere să țineți brațele deasupra capului sau pe lângă corp.
- Asistentul de radiologie va controla scanerul dintr-o altă cameră. Va putea să vă audă și să vă vorbească în timpul scanării.
- Patul se deplasează înainte și înapoi prin scaner. Va trebui să stați nemișcat(ă), pentru ca imaginile să fie clare.
După scanarea PET
De obicei, veți putea pleca acasă la scurt timp după scanare. Puteți mânca și bea imediat.
Radiația provenită de la trasor scade rapid la un nivel sigur și va fi eliminată din corp în câteva ore. Consumul de multe lichide va ajuta la eliminarea acesteia din organism.
Pentru siguranță, după scanare va trebui să evitați să petreceți mult timp sau să aveți contact apropiat cu copiii mici sau cu orice persoană însărcinată. Personalul spitalului vă va spune cât timp trebuie să faceți acest lucru, de exemplu pentru restul zilei.
Obținerea rezultatelor scanării PET
De obicei, durează 1 sau 2 săptămâni până primiți rezultatele scanării PET. Imaginile trebuie analizate de un specialist numit radiolog.
Radiologul va trimite rezultatele scanării PET medicului care v-a recomandat investigația. Este posibil să aveți nevoie de o programare de control pentru a discuta despre rezultate.
Dacă nu ați primit nicio informație după câteva săptămâni, contactați medicul care v-a recomandat investigația.
Medicul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.
Solicitați să discutați cu un cadru medical dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.
Posibile complicații ale tomografiei PET
Atunci când vi se efectuează o tomografie PET, trasorul injectat conține o cantitate mică de substanță radioactivă.
Investigația este de obicei sigură, deoarece cantitatea este foarte mică și este eliminată rapid din organism. Totuși, orice radiație poate crește foarte puțin riscul de a dezvolta cancer în viitor.
Dacă vi se efectuează o tomografie PET-CT, veți fi expus(ă) și la radiațiile tomografiei computerizate, dar cantitatea va fi tot mică.
Discutați cu medicul dumneavoastră dacă aveți întrebări sau îngrijorări legate de această investigație.
Dacă alăptați, personalul spitalului vă va spune ce să faceți pentru siguranța copilului dumneavoastră, de exemplu să vă extrageți laptele înainte de investigație și să nu alăptați câteva ore după aceea.
Este posibilă și o reacție alergică la trasorul injectat, dar aceasta este foarte rară. Spuneți imediat personalului medical dacă începeți să vă simțiți rău în timpul investigației.
Laparoscopie (chirurgie laparoscopică)
De ce se face o laparoscopie
O laparoscopie poate fi folosită pentru a diagnostica afecțiuni precum apendicita, boala inflamatorie pelvină, endometrioza și unele tipuri de cancer, cum ar fi cancerul de ficat și cancerul ovarian.
Laparoscopia este folosită pentru a examina interiorul burții și pentru intervenții chirurgicale de tratare a unor afecțiuni, cum ar fi:
- îndepărtarea unor organe precum apendicele sau vezica biliară
- repararea herniilor sau a ulcerelor gastrice perforate sau sângerânde
- îndepărtarea organelor afectate de cancer, cum ar fi ovarele, prostata sau ficatul
- tratarea unei sarcini extrauterine
- îndepărtarea uterului (histerectomie) sau a fibroamelor
- chirurgia de scădere în greutate
Laparoscopia este adesea recomandată deoarece timpul de recuperare este mai scurt decât în cazul altor tipuri de intervenții chirurgicale.
Pregătirea pentru o laparoscopie
Spitalul vă va oferi informații despre cum să vă pregătiți pentru o laparoscopie.
În funcție de motivul pentru care vi se efectuează laparoscopia, vi se poate cere să faceți anumite lucruri, cum ar fi:
- să nu mâncați sau să nu beți
- să opriți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi anticoagulantele
- să renunțați la fumat
Nu puteți conduce după o laparoscopie, așa că va trebui să rugați pe cineva să vă ducă acasă.
Ce se întâmplă în timpul unei laparoscopii
Dacă vi se efectuează o laparoscopie pentru a diagnostica o afecțiune, aceasta durează de obicei între 30 și 60 de minute. Va dura mai mult dacă vi se efectuează o intervenție chirurgicală pentru a trata o afecțiune.
Laparoscopia se efectuează sub anestezie generală, astfel încât veți dormi în timpul operației și nu veți simți nicio durere.
- Chirurgul va face o mică incizie, de obicei în apropierea buricului.
- Se introduce aer în burtă prin incizie, pentru ca chirurgul să poată vedea mai ușor interiorul abdomenului.
- Un tub subțire și flexibil cu o cameră în interior (laparoscop) este apoi introdus prin incizie, astfel încât imaginile video din interiorul abdomenului să poată fi afișate pe un ecran.
- Dacă vi se efectuează o intervenție chirurgicală, este posibil să fie necesare mai multe incizii mici în burtă, prin care chirurgul să introducă instrumentele.
- Când se termină, aerul este eliminat din burtă, iar inciziile sunt închise cu fire sau agrafe și acoperite cu un pansament.
După operație
Veți petrece ceva timp în sala de recuperare și veți primi medicamente pentru a ajuta la durere și umflare.
După operație, este posibil să:
- aveți greață sau vărsături
- vă simțiți mai obosit(ă) decât în mod normal
- aveți dureri în gât
- aveți balonare, crampe sau durere și disconfort în burtă
- aveți dureri de umăr
- aveți vânătăi în jurul rănilor
Majoritatea persoanelor pot părăsi spitalul fie în aceeași zi, fie a doua zi.
Recuperarea după o laparoscopie
Durata recuperării după o laparoscopie variază.
De obicei, durează până la 10 zile dacă ați făcut-o pentru a diagnostica o afecțiune, dar poate dura până la 3 săptămâni până când vă puteți întoarce la muncă. Dacă ați avut o intervenție chirurgicală, recuperarea completă poate dura între 6 și 8 săptămâni.
Există lucruri pe care le puteți face pentru a vă ajuta în recuperare.
Ce să faceți
-
luați paracetamol sau ibuprofen pentru a calma durerea
-
asigurați-vă că beți multe lichide și aveți o alimentație sănătoasă
-
purtați ciorapi compresivi dacă vi s-au recomandat
-
mișcați-vă cât de mult puteți
-
faceți exerciții pentru picioare și glezne, cum ar fi rotirea gleznelor în cercuri, în timp ce vă odihniți
-
mențineți rana uscată în primele 24 de ore – după această perioadă puteți face duș, dar asigurați-vă că apa nu este prea fierbinte, deoarece poate provoca sângerarea rănilor
Ce să nu faceți
-
nu faceți baie în cadă în primele 2 săptămâni sau până când rana s-a vindecat
-
nu zburați cu avionul timp de 48 de ore după o laparoscopie
-
nu consumați alcool timp de 48 de ore
-
nu fumați, deoarece organismul dumneavoastră poate avea nevoie de mai mult timp pentru a se vindeca
Posibile complicații ale laparoscopiei
Laparoscopia este o procedură frecventă.
Complicațiile sunt rare, dar pot include:
- necesitatea unei intervenții chirurgicale deschise, cu o incizie mai mare
- o hernie
- leziuni ale unui organ, cum ar fi vezica urinară
- leziuni ale unui vas de sânge
- o reacție alergică gravă (anafilaxie) la anestezicul general
- cheaguri de sânge, cum ar fi TVP (tromboză venoasă profundă) sau embolie pulmonară
Acțiune imediată: sunați la 112 sau mergeți la urgențe dacă:
Ați avut recent o laparoscopie și:
Găsiți cea mai apropiată unitate de urgențeValorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.
De reținut
- Diagnosticul cancerului gastric se pune prin endoscopie digestivă superioară cu biopsie, care evidențiază tumora și confirmă diagnosticul histologic.
- În timpul tratamentului cu nivolumab, se face examen CT la interval de 8-12 săptămâni pentru evaluarea răspunsului.
- După tratamentul curativ, se face endoscopie anual în primii 5 ani și analize de sânge la 3-6 luni în primii 2 ani, apoi la 6-12 luni.
Tratament
Tratamentul cancerului de stomac
Tratamentul cancerului de stomac va depinde de:
- tipul și dimensiunea cancerului de stomac pe care îl aveți
- localizarea acestuia
- dacă s-a extins
- starea dumneavoastră generală de sănătate
De obicei, include intervenție chirurgicală și chimioterapie. Poate include, de asemenea, radioterapie și tratament cu medicamente țintite.
Echipa de specialiști care vă îngrijește va:
- explica tratamentele, beneficiile și efectele secundare
- colabora cu dumneavoastră pentru a stabili cel mai potrivit plan de tratament
- vă ajuta să gestionați orice efecte secundare, inclusiv modificări ale dietei
- vă ajuta și sprijini pe parcursul recuperării
Veți avea controale regulate în timpul și după orice tratament. De asemenea, este posibil să vi se facă analize și investigații imagistice.
Dacă aveți orice simptome sau efecte secundare care vă îngrijorează, discutați cu echipa de specialiști. Nu trebuie să așteptați până la următorul control.
Intervenția chirurgicală
Tratamentul dumneavoastră va depinde de faptul dacă cancerul poate fi îndepărtat sau nu.
Dacă cancerul nu poate fi îndepărtat, este posibil să aveți nevoie de o intervenție chirurgicală pentru a ajuta la controlul unor simptome ale cancerului de stomac.
Intervenția chirurgicală pentru îndepărtarea cancerului de stomac
Dacă cancerul de stomac este descoperit devreme, nu s-a răspândit sau nu s-a răspândit mult, este posibil să puteți beneficia de o intervenție chirurgicală pentru a-l îndepărta.
Intervenția chirurgicală va îndepărta o parte sau tot stomacul. De asemenea, este posibil să fie nevoie să se îndepărteze părți ale altor organe din jurul stomacului.
Recuperarea după intervenția chirurgicală pentru tratarea cancerului de stomac poate dura mult timp. Echipa de specialiști care vă îngrijește va discuta cu dumneavoastră toate beneficiile și efectele secundare.
Intervenția chirurgicală pentru a ajuta la controlul simptomelor cancerului de stomac
Este posibil să aveți nevoie de o intervenție chirurgicală pentru a elimina un blocaj la nivelul stomacului. Acest lucru ajută alimentele să treacă mai ușor prin stomac.
Scopul acestei intervenții este de a vă ameliora simptomele, nu de a vindeca cancerul.
Chimioterapia
Chimioterapia utilizează medicamente pentru a distruge celulele canceroase.
Este posibil să vi se administreze chimioterapie pentru cancerul de stomac:
- înainte de intervenția chirurgicală, pentru a ajuta la micșorarea cancerului
- după intervenția chirurgicală, pentru a ajuta la prevenirea revenirii cancerului
- în același timp cu alte tratamente, pentru a le face mai eficiente
- pentru a ajuta la controlul și ameliorarea simptomelor cancerului avansat sau dacă cancerul nu poate fi îndepărtat chirurgical – uneori administrată împreună cu tratamentul cu medicamente țintite
Radioterapia
Radioterapia utilizează radiații de înaltă energie pentru a distruge celulele canceroase.
Radioterapia pentru cancerul gastric poate fi administrată:
- împreună cu chimioterapia (chimioradioterapie) pentru a ajuta la prevenirea revenirii cancerului
- pentru a ajuta la controlul și ameliorarea simptomelor în cancerul avansat
Medicamente țintite și imunoterapie
Medicamentele țintite împotriva cancerului au scopul de a opri creșterea cancerului sau de a o încetini.
Imunoterapia presupune utilizarea unor medicamente care ajută sistemul dumneavoastră imunitar să distrugă celulele canceroase.
Uneori sunt administrate împreună cu chimioterapia.
Ce se întâmplă dacă vi s-a spus că boala nu poate fi vindecată
Dacă aveți cancer de stomac în stadiu avansat, poate fi foarte dificil de tratat. Este posibil să nu se poată vindeca boala.
În acest caz, scopul tratamentului va fi limitarea cancerului și a simptomelor acestuia, precum și prelungirea vieții dumneavoastră.
Aflarea faptului că boala nu poate fi vindecată poate fi o veste foarte greu de acceptat.
Veți fi îndrumat(ă) către o echipă specială de medici și asistente, numită echipa de îngrijiri paliative.
Aceștia vor colabora cu dumneavoastră pentru a vă ajuta să gestionați simptomele și să vă simțiți mai confortabil.
Medicul curant sau echipa de îngrijiri paliative vă poate ajuta, de asemenea, pe dumneavoastră și pe cei dragi să obțineți orice sprijin de care aveți nevoie.
Când să mergeți la medic
Dacă aveți simptome de cancer de stomac, trebuie să cereți sfatul unui profesionist din domeniul sănătății.
Mergeți la medicul de familie dacă aveți:
- probleme la înghițire
- o umflătură în burtă (abdomen)
- scădere în greutate care nu este cauzată de schimbarea dietei sau a obiceiurilor de exerciții fizice
- alte simptome de cancer de stomac care se agravează sau nu se ameliorează după 3 săptămâni
- o afecțiune care cauzează simptome digestive care nu se ameliorează după 3 săptămâni de utilizare a tratamentelor obișnuite
Recomandare urgentă: cereți o programare urgentă la medicul de familie dacă:
- vărsați de mai mult de 2 zile
Medicul de familie vă va spune ce să faceți.
Semne de urgență
- În timpul tratamentului cu trastuzumab deruxtecan, raportați imediat medicului tuse, dispnee, febră sau orice simptome respiratorii noi sau agravate.
- Durerea severă apărută brusc la pacienții cu cancer este o urgență medicală și trebuie evaluată și tratată fără întârziere.
Medicamente folosite pentru cancer gastric
Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.
Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.
Anticorpi monoclonali · ATC L01F · 20
Anticorpi monoclonali: țintesc celulele canceroase sau ajută sistemul imunitar să le recunoască.
Trastuzumabum — 13 produse cu rețetă
- HERCEPTIN 150mgcu rețetă
- HERCEPTIN 600mg/5mlcu rețetă
- HERZUMA 150 mgcu rețetă
- HERZUMA 420 mgcu rețetă
- KANJINTI 150 mgcu rețetă
- KANJINTI 420 mgcu rețetă
- OGIVRI 150 mgcu rețetă
- OGIVRI 420 mgcu rețetă
- TRAZIMERA 150 mgcu rețetă
- TRAZIMERA 420 mgcu rețetă
- ZERCEPAC 150 mgcu rețetă
- ZERCEPAC 420 mgcu rețetă
- ZERCEPAC 60 mgcu rețetă
Nivolumabum — 3 produse cu rețetă
- OPDIVO 10 mg/mlcu rețetă
- OPDIVO 300 mgcu rețetă
- OPDIVO 600 mgcu rețetă
Zolbetuximabum — 2 produse cu rețetă
- VYLOY 100 mgcu rețetă
- VYLOY 300 mgcu rețetă
Ramucirumabum — 1 produs cu rețetă
- CYRAMZAcu rețetă
Trastuzumabum deruxtecanum — 1 produs cu rețetă
- ENHERTU 100 mgcu rețetă
Antimetaboliți · ATC L01B · 8
Chimioterapice care opresc înmulțirea celulelor canceroase.
Capecitabinum — 4 produse cu rețetă
- CAPECITABINA DR. REDDYS 500 mgcu rețetă
- CAPECITABINE ACCORD 150 mgcu rețetă
- CAPECITABINE ACCORD 500 mgcu rețetă
- CEREX 500 mgcu rețetă
Trifluridinum + Tipiracilum — 2 produse cu rețetă
- LONSURF 15 mg/6,14 mgcu rețetă
- LONSURF 20 mg/8,19 mgcu rețetă
Fluorouracilum — 1 produs cu rețetă
- FLUOROURACIL ACCORD 50 mg/mlcu rețetă
Tegafur + Gimeracil + Oteracil — 1 produs cu rețetă
- TEYSUNO 20mg/5,8mg/15,8mgcu rețetă
Alcaloizi din plante și alte produse naturale · ATC L01C · 7
Chimioterapice de origine vegetală care opresc diviziunea celulelor canceroase.
Paclitaxelum — 7 produse cu rețetă
- BUGVI 5 mg/mlcu rețetă
- NAVERUCLIF 5 mg/mlcu rețetă
- PACLITAXEL ACCORD 6 mg/mlcu rețetă
- PACLITAXEL ALBUMINA DR. REDDY 5 mg/mlcu rețetă
- PACLITAXEL KABI 6 mg/mlcu rețetă
- PAZENIRcu rețetă
- SINDAXEL 6 mg/mlcu rețetă
Alte medicamente · 1
Fluorouracilum — 1 produs cu rețetă
- 5 - Fluorouracil Ebewe 50Mg/Mlcu rețetă
Surse: NHS (Open Government Licence v3.0), Ordinul MS 1216/2010, protocoalele CNAS 2025, protocoalele CNAS 2026.