Ediție: RO România MD Republica MoldovaR. Moldova
Informație oficială despre medicamente și farmacii — într-un singur loc.
📄 Prospecte și text oficial 💳 Prețuri și compensare ⚖️ Interacțiuni 👶 Doze la copii 📍 Farmacii

Cancer colorectal

Actualizat: · Cod ICD-10: C18-C20

Despre boală

  • Cancerul colorectal este cancerul care se găsește oriunde în intestinul gros, care include colonul și rectul.
  • Intestinul gros face parte din sistemul dumneavoastră digestiv. Ajută la absorbția apei din alimente și elimină resturile alimentare din corpul dumneavoastră.
  • Gravitatea cancerului colorectal depinde de dimensiunea cancerului, de faptul că s-a extins sau nu și de starea dumneavoastră generală de sănătate.
  • Screeningul pentru cancerul colorectal poate depista cancerul colorectal într-un stadiu incipient, ceea ce poate însemna că este mai ușor de tratat.

Simptome

Simptomele cancerului colorectal pot include:

  • modificări ale scaunului, cum ar fi scaune mai moi, diaree sau constipație care nu sunt obișnuite pentru dumneavoastră
  • nevoia de a merge la toaletă mai des sau mai rar decât este normal pentru dumneavoastră
  • sânge în scaun, care poate arăta roșu sau negru
  • sângerare anală
  • senzația frecventă că trebuie să mergeți la toaletă, chiar dacă tocmai ați fost
  • durere abdominală
  • o formațiune (o masă palpabilă) la nivelul abdomenului
  • balonare
  • scădere în greutate fără motiv
  • senzație de oboseală extremă sau lipsă de aer – acestea sunt semne de anemie, care poate fi cauzată de cancerul colorectal

Cauze și factori de risc

Cine are mai multe șanse să se îmbolnăvească de cancer colorectal

Nu se cunoaște întotdeauna cauza cancerului colorectal, dar acesta poate fi provocat de modificări genetice, de stilul de viață și de factori de mediu.

Anumite afecțiuni vă pot face, de asemenea, mai predispus(ă) să faceți cancer colorectal.

Este posibil să aveți mai multe șanse să faceți cancer colorectal dacă:

  • aveți peste 50 de ani
  • fumați
  • aveți exces de greutate
  • o rudă apropiată a avut cancer colorectal
  • aveți boală inflamatorie intestinală, care include boala Crohn și colita ulcerativă
  • aveți mici excrescențe în intestin, numite polipi intestinali
  • aveți sindrom Lynch sau polipoză adenomatoasă familială (PAF)

Cum vă puteți reduce riscul de cancer colorectal

Nu puteți preveni întotdeauna cancerul colorectal, dar există lucruri pe care le puteți face pentru a reduce șansa de a face această boală.

Recomandări

  • urmați o dietă sănătoasă, care să includă cel puțin 5 porții de fructe și legume pe zi

  • rămâneți activ(ă) și faceți mișcare în mod regulat

  • slăbiți dacă aveți exces de greutate

  • renunțați la fumat

  • consumați mai puțin alcool

  • consumați mai puțină carne roșie și procesată

Diagnostic și analize

Ce se întâmplă la consultația la medicul de familie

Medicul vă va întreba mai multe despre simptomele dumneavoastră, starea generală de sănătate, istoricul medical și dacă cineva din familia dumneavoastră a avut cancer colorectal.

În funcție de simptomele dumneavoastră, medicul vă poate palpa abdomenul și poate efectua un examen rectal. Aceasta înseamnă că introduce un deget înmănușat în anus pentru a verifica dacă există vreo formațiune.

Vi se va cere să vă dezbrăcați de la brâu în jos pentru examenul rectal.

Puteți cere ca o altă persoană să fie în cameră împreună cu dumneavoastră în timpul examenului rectal.

Vi se poate cere o probă de scaun pentru analize sau vi se poate da un kit de testare la domiciliu pentru screeningul cancerului colorectal, numit test imunochimic fecal (FIT), pentru a recolta o cantitate mică de scaun și a o trimite la laborator. Aceste teste verifică dacă sângerați la nivelul intestinului, ceea ce poate fi un semn de cancer colorectal.

Vi se poate cere, de asemenea, să faceți o analiză de sânge.

Trimiterea către un specialist

Medicul vă poate trimite la un specialist pentru investigații suplimentare. Aceasta nu înseamnă neapărat că aveți cancer.

Principalele teste pentru cancerul colorectal

Dacă medicul consideră că ați putea avea cancer colorectal, vi se vor face teste pentru a verifica dacă aveți cancer.

Principalul test pentru cancerul colorectal este colonoscopia. În cadrul acesteia, un tub subțire și flexibil, prevăzut cu o cameră, este folosit pentru a privi în interiorul intestinului dumneavoastră.

Colonoscopia poate fi inconfortabilă, dar nu ar trebui să fie dureroasă. Vi se vor oferi un sedativ și analgezice pentru a vă ajuta să vă simțiți mai confortabil.

În timpul colonoscopiei, poate fi recoltată o mică probă din mucoasa intestinului dumneavoastră pentru analize (numită biopsie).

Primirea rezultatelor

Este posibil să primiți unele rezultate în aceeași zi în care faceți colonoscopia sau după câteva zile ori săptămâni.

Puteți întreba la spital sau la medicul de familie dacă sunteți îngrijorat(ă), iar aceștia vă pot oferi informații actualizate dacă rezultatele sunt gata.

Dacă vi se spune că aveți cancer colorectal

Faptul că vi se spune că aveți cancer colorectal poate fi copleșitor. Este posibil să vă simțiți neliniștit(ă) în legătură cu ceea ce se va întâmpla.

Veți fi ajutat(ă) pe parcursul diagnosticului și al tratamentului de o echipă de specialiști.

Puteți adresa orice întrebări aveți echipei medicale.

Pașii următori

Dacă vi s-a spus că aveți cancer colorectal, este posibil să aveți nevoie de teste suplimentare. Acestea pot include:

  • o tomografie computerizată (CT)
  • o imagistică prin rezonanță magnetică (RMN)
  • o tomografie cu emisie de pozitroni (PET)
  • analize de sânge
  • teste genetice

Rezultatele acestor teste pot arăta cât de mult s-a extins cancerul și dacă cancerul a fost cauzat de anumite modificări ale genelor dumneavoastră.

Acest lucru va ajuta echipa de specialiști să decidă de ce tratament aveți nevoie.

Analize și investigații

Hemoragiile oculte în scaun · Colonoscopia · Rezonanța magnetică (RMN) · Tomografia computerizată (CT) · Biopsia · Analizele de sânge · Cum să recoltați o probă de scaun · Tomografie cu emisie de pozitroni (PET) · Examinare rectală

Testul de sânge ocult în scaun (FOBT)

Ce este testul de sânge ocult în scaun?

Testul de sânge ocult în scaun (FOBT) verifică prezența sângelui într-o probă din scaunul dumneavoastră. Se numește sânge ocult (ascuns) pentru că nu poate fi văzut cu ochiul liber.

Sângele în scaun indică o sângerare la nivelul tractului digestiv. Sângerarea poate fi cauzată de diverse afecțiuni, printre care:

  • Polipi, excrescențe anormale pe mucoasa colonului sau rectului
  • Hemoroizi, vene umflate la nivelul anusului sau rectului
  • Diverticuloză, o afecțiune în care apar mici pungi pe peretele interior al colonului
  • Ulcerații, leziuni ale mucoasei tractului digestiv
  • Colită ulcerativă, un tip de boală inflamatorie intestinală
  • Cancer colorectal, un tip de cancer care debutează la nivelul colonului sau rectului

Cancerul colorectal este unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer. Testul de sânge ocult în scaun poate fi folosit pentru screeningul cancerului colorectal, pentru a depista boala într-un stadiu incipient, când tratamentul poate fi cel mai eficient.

Alte denumiri: FOBT, sânge ocult în scaun, test de sânge ocult, test cu guaiac, gFOBT, FOBT imunochimic, iFOBT, FIT

Pentru ce se folosește?

Testul de sânge ocult în scaun este folosit frecvent ca test de screening pentru a ajuta la depistarea cancerului colorectal înainte de apariția simptomelor. Testul poate fi folosit și pentru a verifica alte afecțiuni care pot cauza sângerări gastrointestinale (GI).

În anumite cazuri, testul este folosit pentru a ajuta la identificarea cauzei anemiei. De asemenea, poate ajuta la diferențierea dintre sindromul de colon iritabil, care de obicei nu cauzează sângerări, și boala inflamatorie intestinală, care cauzează frecvent sângerări.

Dar testul de sânge ocult în scaun singur nu poate diagnostica nicio afecțiune. Dacă rezultatele testului arată sânge în scaun, veți avea probabil nevoie de alte teste pentru a găsi cauza exactă.

De ce am nevoie de un test de sânge ocult în scaun?

Medicul dumneavoastră vă poate recomanda un test de sânge ocult în scaun dacă aveți simptome ale unei afecțiuni care ar putea implica sângerare în tractul digestiv. Sau puteți face testul pentru screeningul cancerului colorectal atunci când nu aveți niciun simptom.

Testele regulate de screening pentru cancerul colorectal pot detecta polipi de colon și cancer colorectal. Dacă aveți un risc crescut, este posibil să fie nevoie să începeți screeningul pentru cancer colorectal mai devreme decât de obicei. Discutați cu medicul despre momentul începerii, cât de des să faceți screeningul și ce tip de test ar trebui să faceți.

Testul de sânge ocult în scaun este unul dintre mai multe tipuri de teste de screening colorectal. Alte teste includ:

  • Un test ADN din scaun (test FIT-ADN). Acest test verifică modificările genetice din scaun care pot fi semne ale polipilor colorectali sau ale cancerului.
  • Colonoscopie sau sigmoidoscopie. Ambele teste folosesc un tub subțire cu o cameră pentru a examina interiorul colonului. Colonoscopia permite medicului să vadă întregul colon. Sigmoidoscopia arată doar partea inferioară a colonului.
  • Colonografie CT, numită și „colonoscopie virtuală”. Pentru acest test, de obicei beți un lichid care conține substanță de contrast înainte de a face o scanare CT. Scanarea CT folosește raze X pentru a realiza imagini tridimensionale detaliate ale întregului colon și rect. Substanța de contrast face ca colonul și rectul să apară mai clar pe radiografii.

Fiecare tip de test are avantaje și dezavantaje. Medicul vă poate ajuta să decideți care test este potrivit pentru dumneavoastră.

Ce se întâmplă în timpul unui test de sânge ocult în scaun?

De obicei, medicul dumneavoastră vă va da un kit pentru a recolta acasă probe din scaun. Kitul va include instrucțiuni despre cum să faceți testul.

Există două tipuri principale de teste de sânge ocult în scaun:

  • Testul guaiac de sânge ocult în scaun (gFOBT) folosește o substanță chimică (guaiac) pentru a depista sângele în scaun. De obicei, necesită probe de scaun din două sau trei scaune separate.
  • Testul imunochimic fecal (iFOBT sau FIT) folosește un anticorp, un tip de proteină care se leagă de hemoglobina (sângele) din scaun. FIT este considerat mai bun decât testul gFOBT în depistarea sângelui în scaun. Un test FIT necesită probe de scaun din unul până la trei scaune separate, în funcție de marca testului.

Diferitele kituri de testare au instrucțiuni diferite, așa că este foarte important să urmați instrucțiunile specifice care vin cu kitul dumneavoastră. Procesul tipic de recoltare a unei probe de scaun include, de obicei, acești pași generali:

  • Recoltarea scaunului. Kitul dumneavoastră poate include hârtie specială pe care să o puneți peste toaletă pentru a prinde scaunul. Puteți folosi, de asemenea, folie de plastic sau un recipient curat și uscat. Dacă faceți un test guaiac, aveți grijă să nu se amestece urina cu scaunul.
  • Prelevarea unei probe din scaun. Kitul dumneavoastră va include un bețișor de lemn sau o perie aplicatoare pentru a răzui proba din scaun. Urmați instrucțiunile pentru a ști de unde să recoltați proba din scaun.
  • Pregătirea probei de scaun. Fie veți întinde scaunul pe un card special de testare, fie veți introduce aplicatorul cu proba de scaun într-un tub care a venit cu kitul.
  • Etichetarea și sigilarea probei conform instrucțiunilor.
  • Repetarea testului la următorul scaun, conform instrucțiunilor, dacă este nevoie de mai mult de o probă.
  • Returnarea probelor conform instrucțiunilor. Acest lucru poate însemna ducerea lor la cabinetul medicului dumneavoastră sau la un laborator.

Va trebui să fac ceva pentru a mă pregăti pentru test?

Pentru multe teste de sânge ocult în scaun nu este nevoie de pregătiri speciale. Însă, pentru unele teste guaiac de sânge ocult în scaun (gFOBT), anumite alimente, suplimente și medicamente pot afecta rezultatele testului. Dacă urmează să faceți unul dintre aceste teste, medicul dumneavoastră vă va spune ce trebuie să evitați și pentru cât timp. De exemplu, este posibil să fie nevoie să evitați:

  • Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), cum ar fi ibuprofenul, naproxenul și aspirina. Dacă luați aspirină pentru probleme de inimă, discutați cu medicul dumneavoastră înainte de a întrerupe tratamentul. Este posibil să puteți lua paracetamol în această perioadă, dar consultați medicul înainte de a-l lua.
  • Vitamina C în cantități mai mari de 250 mg pe zi. Aceasta include vitamina C din suplimente, sucuri de fructe sau fructe.
  • Carnea roșie, cum ar fi carnea de vită, miel și ficatul. Urmele de sânge din aceste cărnuri pot apărea în scaun.
  • Anumite fructe și legume crude.

Există riscuri la acest test?

Nu există niciun risc cunoscut la efectuarea testului de sânge ocult în scaun.

Ce înseamnă rezultatele?

Dacă rezultatele unui test de sânge ocult în scaun arată că aveți sânge în scaun, înseamnă că probabil aveți o sângerare undeva în tractul digestiv. Dar asta nu înseamnă întotdeauna că aveți cancer. Alte afecțiuni care pot cauza sânge în scaun includ ulcere, hemoroizi, polipi și tumori benigne (necanceroase).

Dacă aveți sânge în scaun, medicul dumneavoastră vă va recomanda probabil mai multe teste pentru a afla locul exact și cauza sângerării. Cel mai frecvent test de urmărire este colonoscopia. Dacă aveți întrebări despre rezultatele testului, discutați cu medicul dumneavoastră.

Mai trebuie să știu ceva despre testul de sânge ocult în scaun?

Testele regulate de screening pentru cancerul colorectal, cum ar fi testele de sânge ocult în scaun, sunt un instrument important în lupta împotriva cancerului. Studiile arată că testele de screening pot ajuta la depistarea precoce a cancerului și pot reduce numărul deceselor cauzate de această boală.

Ce este o colonoscopie?

Important

  • Colonoscopia este o investigație pentru a examina interiorul intestinelor dumneavoastră.
  • Această investigație poate ajuta la identificarea cauzei simptomelor intestinale.
  • Un tub lung, subțire și flexibil, cu o cameră mică la capăt, este introdus prin anus.
  • Vi se va administra un laxativ pentru ca intestinele să fie goale în timpul investigației.

De obicei, sunteți treaz(ă) în timpul colonoscopiei. Vi se va oferi un medicament pentru a vă simți mai confortabil și pentru a ușura investigația.

De ce se face o colonoscopie

O colonoscopie poate fi efectuată pentru a căuta mai multe lucruri.

Pentru a verifica cauza simptomelor dumneavoastră intestinale

O colonoscopie este adesea efectuată pentru a verifica ce cauzează simptomele dumneavoastră intestinale, cum ar fi:

  • sângerare din zona anală sau sânge în scaun
  • diaree sau constipație care nu dispare
  • pierdere în greutate sau senzație de oboseală extremă fără motiv

De cele mai multe ori nu se va găsi nimic îngrijorător.

Dar uneori se poate găsi ceva care necesită o examinare mai atentă sau teste suplimentare.

Pentru a verifica prezența unor excrescențe în intestine (polipi)

Multe persoane au excrescențe în intestine (polipi intestinali), iar de cele mai multe ori sunt inofensive. Dar uneori pot deveni cancer, așa că, dacă sunt găsiți, trebuie verificați.

Pot fi îndepărtați în timpul colonoscopiei și testați.

Rezultatele vă vor spune dacă aveți nevoie de alte teste sau tratamente.

Pentru a căuta semne ale unor afecțiuni intestinale

Unele afecțiuni intestinale, cum ar fi boala inflamatorie intestinală, pot fi dificil de diagnosticat, așa că este posibil să vi se efectueze și alte teste.

RMN (imagistică prin rezonanță magnetică)

De ce se face un RMN

RMN-ul poate fi folosit pentru a:

  • afla ce cauzează simptomele pe care le aveți
  • verifica oasele și organele dumneavoastră
  • vedea cât de bine funcționează un tratament, de exemplu verificarea dimensiunii unei tumori în timpul și după tratamentul cancerului

Pregătirea pentru un RMN

Spitalul unde veți face RMN-ul vă va spune dacă trebuie să faceți ceva înainte de scanare.

Vi se poate cere să:

  • nu purtați nimic ce conține metal, cum ar fi bijuterii, sutien, agrafe de păr sau aparate auditive
  • scoateți monedele sau cheile din buzunare
  • vă schimbați într-un halat de spital dacă hainele au părți metalice, cum ar fi fermoare
  • nu vă machiați

Vi se va cere să completați un formular în care să precizați dacă:

  • sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
  • alăptați
  • ați avut intervenții chirurgicale anterior
  • aveți probleme cu rinichii
  • aveți părți metalice în corp, cum ar fi cleme chirurgicale, stimulator cardiac, plombe sau punți dentare
  • aveți alergii, inclusiv la o substanță numită mediu de contrast folosită la unele scanări
Informații:

Discutați cu un profesionist din domeniul sănătății de la spital înainte de programare dacă vă simțiți anxios/anxioasă în legătură cu efectuarea unui RMN sau dacă aveți teamă de spații mici (claustrofobie). Vi se poate administra un medicament care să vă ajute să vă relaxați.

De asemenea, puteți întreba dacă puteți aduce pe cineva care să vă susțină în timpul scanării.

Ce se întâmplă în timpul unui RMN

Un RMN se face în spital de către asistentul de radiologie.

De obicei durează între 15 minute și 1 oră, dar poate dura mai mult.

Înainte de RMN

Înainte de scanare, vi se poate administra o injecție cu o substanță de contrast (colorant) pentru a evidenția mai multe detalii în imaginile RMN.

În timpul RMN-ului

În timpul RMN-ului:

  1. Vi se va cere să vă întindeți pe spate pe un pat.
  2. Vi se vor da dopuri de urechi sau căști pentru a vă proteja auzul, deoarece aparatele RMN produc zgomote puternice și clicuri în timp ce fac imaginile.
  3. Asistentul de radiologie va controla aparatul dintr-o altă cameră. Va putea să vă audă și să vă vorbească în timpul scanării.
  4. Va trebui să stați nemișcat(ă) pentru ca aparatul să poată capta imagini clare.
  5. Vi se poate cere să vă țineți respirația în anumite momente ale scanării.
După RMN

După scanare, asistentul de radiologie va reveni în cameră pentru a coborî patul, astfel încât să vă puteți ridica.

Dacă vi s-a administrat substanță de contrast, vi se poate cere să așteptați în spital până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la aceasta.

Dacă ați primit un medicament pentru a vă relaxa în timpul RMN-ului, este posibil să puteți pleca acasă în câteva ore. Cineva va trebui să vină să vă ia din spital și să vă ducă acasă cu mașina sau taxiul, deoarece nu trebuie să conduceți timp de 24 de ore.

Veți putea mânca și bea normal după scanare.

Obținerea rezultatelor scanării RMN

Imaginile trebuie analizate de un specialist numit radiolog.

Acesta va scrie medicului care v-a recomandat scanarea. Este posibil să aveți nevoie de o programare de control pentru a discuta despre rezultatele scanării RMN.

Medicul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează. Spuneți-i dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.

Posibile complicații ale unui RMN

RMN-ul este o procedură frecventă. Complicațiile grave sunt rare.

Dacă vi s-a administrat o injecție cu substanță de contrast (colorant), este posibil să apară o mică vânătaie în zona unde ați făcut injecția.

Substanța de contrast poate provoca reacții adverse, dar acestea sunt de obicei ușoare și nu ar trebui să dureze mult. Reacțiile adverse pot include:

  • greață sau vărsături
  • o erupție pe piele
  • o durere de cap
  • un gust metalic în gură
  • amețeală

Reacțiile alergice la substanța de contrast sunt rare, dar pot include:

  • tuse, respirație șuierătoare sau strănut
  • leșin
  • dificultăți de respirație sau la înghițire
  • erupție cutanată, urticarie sau piele roșie cu mâncărime

Majoritatea reacțiilor apar imediat după sau în prima oră de la administrarea substanței de contrast. Spuneți-i asistentului de radiologie dacă începeți să vă simțiți rău în timpul sau după scanare.

Vi se va cere să așteptați în spital aproximativ 30 de minute după scanare pentru a verifica dacă apare vreo reacție la substanța de contrast.

Tomografie computerizată (CT)

De ce se face o scanare CT

Puteți fi trimis(ă) la o scanare CT pentru a:

  • verifica oasele sau organele interne după un accident
  • afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de o afecțiune, cum ar fi cancerul
  • vedea cât de bine funcționează un tratament, de exemplu verificarea dimensiunii unei tumori în timpul și după tratamentul cancerului
  • ajuta medicii să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri, cum ar fi prelevarea unei probe de celule (biopsie) sau drenarea unui abces

Pregătirea pentru o scanare CT

Spitalul unde veți face scanarea CT vă va spune dacă trebuie să faceți ceva înainte.

De exemplu, vi se poate cere să:

  • urmați o dietă specială
  • luați anumite medicamente
  • nu mâncați sau beți nimic timp de câteva ore înainte de scanare (post)
  • nu purtați nimic care conține metal, cum ar fi bijuterii, haine cu fermoare sau capse sau agrafe de păr

Spuneți spitalului dacă:

  • sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
  • alăptați
  • luați orice medicamente
  • aveți astm
  • aveți probleme cu rinichii sau tiroida
  • aveți diabet
  • aveți orice alergie sau ați avut o reacție alergică la un colorant numit substanță de contrast în trecut
Informații:

Discutați cu medicul de familie sau cu un medic din spital dacă vă simțiți anxios/anxioasă în legătură cu efectuarea unei scanări CT sau dacă aveți teamă de spații mici (claustrofobie). Vă pot oferi un medicament care să vă ajute să vă relaxați.

De asemenea, puteți întreba dacă puteți aduce pe cineva care să vă susțină în timpul scanării CT.

Ce se întâmplă în timpul unui examen CT

Un examen CT se face de obicei în spital de către asistentul de radiologie. De regulă durează între 10 și 20 de minute.

Înainte de examenul CT

În funcție de motivul pentru care faceți examenul CT, vi se poate administra o substanță de contrast pentru a evidenția mai bine detaliile din imaginile CT. Substanța se numește mediu de contrast.

Poate fi administrată sub formă de băutură, injectată într-o venă sau introdusă pe cale rectală. Va fi eliminată din organism prin urină.

Dacă mediul de contrast este injectat în corp, este posibil să simțiți:

  • senzație de căldură și înroșire a feței
  • un gust metalic în gură
  • senzația că urinați, deși nu se întâmplă acest lucru

Aceste senzații trec de obicei repede.

În timpul examenului CT
  1. Vi se va cere să vă întindeți pe un pat plat.
  2. Asistentul de radiologie va controla aparatul din altă cameră. Va putea să vă audă și să vă vorbească în timpul scanării.
  3. Va trebui să stați nemișcat(ă), astfel încât aparatul să se poată deplasa deasupra dumneavoastră pentru a obține imagini clare.
  4. Este posibil să vi se ceară să inspirați, să expirați sau să vă țineți respirația în anumite momente ale scanării.
După examenul CT

Dacă faceți scanarea ca pacient ambulatoriu, veți putea pleca acasă la scurt timp după terminarea acesteia.

Dacă vi s-a administrat mediu de contrast, este posibil să vi se ceară să așteptați în spital până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la acesta.

Obținerea rezultatelor tomografiei computerizate

De obicei, durează între 1 și 2 săptămâni până când primiți rezultatele tomografiei computerizate, dar poate dura până la 4 săptămâni, în funcție de urgența investigației.

Imaginile trebuie analizate de un specialist numit radiolog.

Radiologul îi va scrie medicului care v-a recomandat investigația. Este posibil să aveți nevoie de o programare ulterioară pentru a discuta despre rezultatele tomografiei computerizate.

Medicul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte investigații, în funcție de motivul pentru care ați făcut tomografia computerizată.

Solicitați să discutați cu un cadru medical dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.

Posibile complicații ale unui CT

Complicațiile unui CT sunt rare. Unele persoane pot avea o reacție alergică la substanța de contrast (colorant). Aceasta poate cauza slăbiciune, transpirații și dificultăți de respirație.

Dacă vi s-a administrat substanță de contrast, vi se va cere să așteptați în spital până la 30 de minute după scanare înainte de a pleca acasă.

Spuneți asistentului de radiologie dacă nu vă simțiți bine după scanare.

Dacă faceți multe scanări CT, există o șansă foarte mică ca radiațiile de la razele X să cauzeze cancer. Medicii vor cântări riscurile înainte de a vă recomanda o scanare și vor discuta acest lucru cu dumneavoastră.

Biopsie

De ce se face o biopsie

Există câteva motive pentru care ați putea avea nevoie de o biopsie.

O biopsie poate fi folosită:

  • pentru a afla ce cauzează simptomele dumneavoastră
  • ca test de control după o analiză de sânge sau o scanare
  • pentru a monitoriza o afecțiune de lungă durată

De obicei, veți fi trimis de medicul de familie sau de un medic specialist pentru o biopsie.

Uneori, o biopsie se face ca parte a unei proceduri precum o endoscopie sau o operație.

Pregătirea pentru biopsie

Medicul sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de biopsie. De asemenea, îl puteți întreba despre orice nelămurire sau întrebare aveți.

De exemplu, poate fi necesar să opriți administrarea anumitor medicamente pentru o scurtă perioadă înainte de biopsie.

Dacă vi se face anestezie generală (adică veți dormi în timpul procedurii), este important să nu mâncați sau să beți înainte.

Cum se efectuează o biopsie

O biopsie se face de obicei în spital.

Implică prelevarea unei mostre de celule sau țesut. Modul în care se efectuează depinde de partea corpului din care se prelevează mostra.

De obicei, vi se va administra un anestezic local pentru a amorți zona. Asta înseamnă că veți fi treaz(ă), dar nu veți simți nicio durere. Vi se poate administra și un medicament pentru a vă ajuta să vă relaxați (sedare).

Unele biopsii se fac sub anestezie generală, ceea ce înseamnă că veți dormi în timpul procedurii.

O biopsie poate fi efectuată prin:

  • îndepărtarea totală sau parțială a zonei afectate
  • folosirea unui ac pentru a preleva o mostră de celule sau țesut din zona afectată – de exemplu, dintr-un organ sau de sub piele
  • folosirea unui tub lung și subțire cu o cameră mică în interior (endoscop)

Durata procedurii depinde de tipul de biopsie. Unele durează mai puțin de 30 de minute, în timp ce altele pot dura mai mult. Ulterior, mostrele sunt trimise la un laborator pentru analiză.

După biopsie

De obicei, puteți merge acasă în aceeași zi după efectuarea unei biopsii.

Dacă aveți fire de sutură sau un pansament, echipa medicală vă va spune cum să îngrijiți rana acasă. De asemenea, vă vor oferi sfaturi despre administrarea de analgezice, cum ar fi paracetamolul.

Dacă ați primit sedare (medicamente pentru relaxare) sau anestezie generală (când sunteți adormit(ă) în timpul procedurii), este posibil să fie nevoie să fiți monitorizat(ă) o perioadă înainte de a pleca acasă.

Un medic sau o asistentă vă va spune cum și când veți primi rezultatele.

Posibile complicații ale unei biopsii

Biopsia este o procedură frecventă și foarte sigură.

Este posibil să aveți dureri sau disconfort după aceasta, iar administrarea de analgezice precum paracetamolul poate fi de ajutor.

Uneori, este posibil să apară o infecție la locul biopsiei.

Dacă vi s-a prelevat o biopsie din uter sau col uterin, este posibil să aveți crampe sau o ușoară sângerare vaginală.

În cazul unor tipuri de biopsie, poate exista și riscul unei sângerări interne. În acest caz, echipa medicală vă va spune la ce semne să fiți atent(ă) și ce să faceți.

Recomandare urgentă: contactați imediat echipa medicală dacă:
  • aveți dureri după biopsie, iar analgezicele nu au avut efect sau durerea se agravează
  • aveți febră (temperatură ridicată)
  • sângele sau lichidul se prelinge din locul unde s-a efectuat biopsia
  • zona unde s-a efectuat biopsia este umflată sau roșie – roșeața poate fi mai greu de observat pe pielea brună sau neagră

Obținerea rezultatelor biopsiei

După o biopsie, poate dura câteva săptămâni sau mai mult până când primiți rezultatele.

Timpii de așteptare variază între spitale și pot depinde și de motivul pentru care ați avut nevoie de biopsie.

Este posibil să aveți nevoie de o programare de control pentru a discuta rezultatele. Un medic sau o asistentă ar trebui să vă vorbească despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Uneori este posibil să aveți nevoie de o altă biopsie sau de alte teste.

Analize de sânge

De ce se face o analiză de sânge

Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.

O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:

  • verifica starea generală de sănătate
  • afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
  • afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
  • afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune

Pregătirea pentru o analiză de sânge

Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.

De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:

  • nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
  • întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)

Ce se întâmplă la o analiză de sânge

O analiză de sânge se face de obicei la cabinetul medicului de familie sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.

Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).

Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.

Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.

După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.

Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.

Dacă vă este teamă de ace

Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.

De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.

Obținerea rezultatelor analizelor de sânge

De obicei, primiți rezultatele analizelor de sânge în câteva zile, dar unele pot dura câteva săptămâni.

Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.

Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.

Cum să recoltați o probă de scaun

De ce este necesară o probă de scaun

Un medic vă poate cere să recoltați o probă de scaun dacă aveți simptome care trebuie investigate. Acestea includ:

  • sânge în scaun
  • diaree
  • constipație
  • durere sau disconfort abdominal

Recoltarea unei probe de scaun

Vi se va da un recipient mic de plastic în care să puneți proba de scaun. Scrieți numele, data nașterii și data pe recipient.

Dacă trebuie să urinați, faceți acest lucru înainte de a recolta proba de scaun, pentru ca urina să nu se amestece cu scaunul.

Pentru a recolta o probă de scaun:

  1. Puneți ceva în toaletă pentru a prinde scaunul, cum ar fi un recipient curat de unică folosință, sau întindeți ziar ori folie alimentară peste marginea toaletei.
  2. Eliminați scaunul. Asigurați-vă că acesta nu atinge interiorul toaletei sau apa.
  3. Folosiți o lingură de unică folosință pentru a pune puțin scaun în recipient – uneori recipientul vine cu o lingură. Includeți orice parte de scaun care este apoasă sau conține sânge ori mucus.
  4. Umpleți recipientul puțin sub jumătate cu scaun, apoi înșurubați bine capacul.
  5. Trageți apa pentru restul de scaun din toaletă. Puneți tot ce ați folosit pentru a recolta scaunul într-o pungă de plastic, legați-o și aruncați-o la coșul de gunoi.
  6. Spălați-vă mâinile cu apă caldă curentă și săpun.

Predarea probei de scaun

Medicul vă va spune când și cum să returnați proba de scaun.

De obicei, vi se va cere să o predați laboratorului cât mai curând posibil. Este important ca proba de scaun să fie testată cât mai repede după recoltare.

Dacă nu puteți preda proba de scaun în termen de 24 de ore, întrebați medicul ce să faceți.

Pentru ce se testează o probă de scaun

Analiza scaunului poate ajuta la depistarea afecțiunilor care vă afectează sistemul digestiv.

O probă de scaun poate fi testată pentru a ajuta la diagnosticarea unor probleme precum:

  • cauza diareei
  • boala Crohn
  • colita ulcerativă
  • cancerul de colon

Tomografie cu emisie de pozitroni (PET)

De ce se face un PET scan

Este posibil să fiți trimis(ă) pentru un PET scan pentru a:

  • afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de afecțiuni precum cancerul sau demența
  • ajuta medicii să planifice tratamentul pentru afecțiuni precum cancerul sau epilepsia, sau după un infarct miocardic
  • verifica dimensiunea cancerului și cât de mult s-a extins (stadiul)

O tomografie PET poate fi combinată cu o tomografie computerizată (PET-CT) sau cu un RMN (PET-RMN) dacă medicii au nevoie de imagini mai detaliate.

Pregătirea pentru o scanare PET

Spitalul unde veți face scanarea PET vă va spune ce trebuie să faceți înainte de scanare.

De exemplu, de obicei vi se va cere să:

  • nu mai mâncați cu 6 ore înainte de scanare și să beți doar apă
  • nu faceți exerciții fizice intense cu până la 24 de ore înainte de scanare
  • nu purtați nimic ce conține metal, cum ar fi bijuterii, haine cu fermoare sau capse, sutiene sau agrafe de păr

Spuneți spitalului dacă:

  • sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
  • alăptați
  • luați orice medicamente
  • a nu mânca timp de câteva ore este o problemă pentru dumneavoastră, de exemplu dacă aveți diabet
  • aveți orice afecțiuni care vă vor îngreuna să stați nemișcat(ă) în timpul scanării
Informații:

Discutați cu medicul de familie sau cu un medic de la spital dacă vă simțiți anxios/anxioasă în legătură cu efectuarea unei scanări PET sau dacă aveți teamă de spații mici (claustrofobie).

Un scaner PET este deschis la ambele capete, dar unele persoane îl pot considera totuși claustrofobic. Este posibil să puteți primi medicamente care să vă ajute să vă relaxați.

Ce se întâmplă în timpul unei scanări PET

Scanarea PET se face într-un spital specializat, de către asistentul de radiologie.

Scanarea durează de obicei în jur de 30 până la 60 de minute.

Înainte de scanarea PET

Va trebui să scoateți orice bijuterii și alte obiecte care conțin metal. Vi se poate cere, de asemenea, să vă schimbați într-un halat de spital.

Cu aproximativ o oră înainte de scanare, vi se va face o injecție cu o cantitate mică de lichid radioactiv (trasor) într-o venă din braț. Acest lucru le permite medicilor să depisteze orice posibile probleme din interiorul corpului dumneavoastră.

Va trebui să vă întindeți și să vă odihniți, pentru ca trasorul să acționeze corect.

În timpul scanării PET
  1. Vi se va cere să vă întindeți pe un pat plat. Vi se poate cere să țineți brațele deasupra capului sau pe lângă corp.
  2. Asistentul de radiologie va controla scanerul dintr-o altă cameră. Va putea să vă audă și să vă vorbească în timpul scanării.
  3. Patul se deplasează înainte și înapoi prin scaner. Va trebui să stați nemișcat(ă), pentru ca imaginile să fie clare.
După scanarea PET

De obicei, veți putea pleca acasă la scurt timp după scanare. Puteți mânca și bea imediat.

Radiația provenită de la trasor scade rapid la un nivel sigur și va fi eliminată din corp în câteva ore. Consumul de multe lichide va ajuta la eliminarea acesteia din organism.

Pentru siguranță, după scanare va trebui să evitați să petreceți mult timp sau să aveți contact apropiat cu copiii mici sau cu orice persoană însărcinată. Personalul spitalului vă va spune cât timp trebuie să faceți acest lucru, de exemplu pentru restul zilei.

Obținerea rezultatelor scanării PET

De obicei, durează 1 sau 2 săptămâni până primiți rezultatele scanării PET. Imaginile trebuie analizate de un specialist numit radiolog.

Radiologul va trimite rezultatele scanării PET medicului care v-a recomandat investigația. Este posibil să aveți nevoie de o programare de control pentru a discuta despre rezultate.

Dacă nu ați primit nicio informație după câteva săptămâni, contactați medicul care v-a recomandat investigația.

Medicul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Solicitați să discutați cu un cadru medical dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.

Posibile complicații ale tomografiei PET

Atunci când vi se efectuează o tomografie PET, trasorul injectat conține o cantitate mică de substanță radioactivă.

Investigația este de obicei sigură, deoarece cantitatea este foarte mică și este eliminată rapid din organism. Totuși, orice radiație poate crește foarte puțin riscul de a dezvolta cancer în viitor.

Dacă vi se efectuează o tomografie PET-CT, veți fi expus(ă) și la radiațiile tomografiei computerizate, dar cantitatea va fi tot mică.

Discutați cu medicul dumneavoastră dacă aveți întrebări sau îngrijorări legate de această investigație.

Dacă alăptați, personalul spitalului vă va spune ce să faceți pentru siguranța copilului dumneavoastră, de exemplu să vă extrageți laptele cu pompa înainte de investigație și să nu alăptați câteva ore după aceea.

Este posibilă și o reacție alergică la trasorul injectat, dar aceasta este foarte rară. Spuneți imediat asistentului de radiologie dacă începeți să vă simțiți rău în timpul investigației.

Examinare rectală

De ce se face un tușeu rectal

Este posibil să aveți nevoie de un tușeu rectal pentru a:

  • ajuta la identificarea cauzei unor simptome precum sângerare din zona anală, durere, constipație sau probleme la urinare
  • verifica afecțiuni care afectează zona anală, cum ar fi hemoroizii
  • verifica prezența unor umflături sau tumefacții la nivelul anusului sau rectului, care ar putea fi semnul unor afecțiuni, cum ar fi cancerul
  • verifica starea de sănătate a prostatei (o glandă mică situată sub vezica urinară la bărbați)

Ce se întâmplă în timpul unui tușeu rectal

Tușeul rectal poate fi efectuat la cabinetul medicului de familie, în spital sau într-o clinică.

Durează doar câteva minute. Poate fi inconfortabil, dar de obicei nu este dureros.

Puteți solicita un medic sau o asistentă de sex masculin sau feminin, dacă este disponibil(ă). Puteți avea alături un prieten, un membru al familiei sau un alt membru al personalului, dacă doriți.

Principalii pași sunt:

  1. Vi se va cere să vă dezbrăcați de la talie în jos, în spatele unui paravan.
  2. De obicei, vi se va cere să vă întindeți pe partea stângă, cu genunchii aduși spre piept. Uneori, medicul sau asistenta vă va cere să adoptați o altă poziție care vă este confortabilă.
  3. Medicul sau asistenta vă va depărta ușor fesele și va verifica exteriorul anusului.
  4. Va introduce ușor un deget în anus. Va purta mănuși și va aplica un gel lubrifiant pe deget.
  5. Vi se poate cere să strângeți mușchiul din jurul anusului pentru a verifica cât de bine funcționează.
  6. Va palpa cu atenție interiorul anusului și al rectului.
Informații:

Vă puteți simți jenat sau anxios, dar medicul sau asistenta sunt obișnuiți să efectueze tușee rectale și vor încerca să vă ajute să vă simțiți mai relaxat(ă).

Obținerea rezultatelor examenului rectal

După un examen rectal, medicul sau asistenta vă vor spune imediat dacă au găsit ceva și ce ar putea însemna acest lucru.

Este posibil să fie nevoie să vă trimită pentru mai multe analize.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

De reținut

  • În cancerul rectal, RMN-ul zonei pelvine arată cât de mult s-a extins tumora și dacă sunt afectați ganglionii limfatici sau vasele de sânge din jur.
  • În cancerul colorectal extins (metastatic), diagnosticul se confirmă prin biopsie, iar pe proba de țesut se verifică anumite caracteristici ale tumorii (MSI-H/dMMR), care arată dacă imunoterapia poate ajuta.

Tratament

Principalele tratamente pentru cancerul colorectal

Tratamentul pe care îl veți primi pentru cancerul colorectal depinde de:

  • dimensiunea cancerului
  • dacă cancerul se află la nivelul colonului sau al rectului, sau în ambele
  • dacă s-a extins în alte părți ale corpului dumneavoastră
  • dacă cancerul prezintă anumite modificări genetice
  • vârsta și starea dumneavoastră generală de sănătate

Vi se poate propune o combinație de tratamente, inclusiv intervenție chirurgicală, chimioterapie, radioterapie și medicamente țintite.

Echipa dumneavoastră de specialiști va:

  • vă explica tratamentele, beneficiile și efectele secundare
  • colabora cu dumneavoastră pentru a stabili cel mai potrivit plan de tratament pentru dumneavoastră
  • vă ajuta să gestionați efectele secundare ale tratamentului

Dacă aveți întrebări sau îngrijorări, puteți discuta cu echipa dumneavoastră de specialiști.

Intervenția chirurgicală

Intervenția chirurgicală poate fi efectuată pentru a îndepărta cancerul de la nivelul intestinului. Poate fi necesar să se îndepărteze, de asemenea, o parte sau întregul intestin din jurul cancerului.

Pentru a vă ajuta recuperarea, este posibil să aveți nevoie de o colostomie sau de o ileostomie, care pot fi temporare sau permanente.

Veți fi sprijinit pe parcursul intervenției chirurgicale și al recuperării de echipa dumneavoastră de specialiști care se ocupă de tratament.

Chimioterapia

Chimioterapia utilizează medicamente care distrug celulele canceroase.

Este posibil să faceți chimioterapie pentru cancerul colorectal:

  • înainte de operație, pentru a micșora cancerul și a-l face mai ușor de îndepărtat
  • după operație, pentru a încerca să se prevină reapariția cancerului
  • dacă nu puteți fi operat(ă)
  • dacă cancerul s-a răspândit în alte părți ale corpului dumneavoastră

Radioterapia

Radioterapia folosește radiații pentru a distruge celulele canceroase. Se folosește un aparat pentru a direcționa fascicule de radiații direct asupra tumorilor.

Este posibil să faceți radioterapie pentru cancerul colorectal dacă:

  • aveți cancer la nivelul rectului
  • cancerul s-a extins în alte părți ale corpului dumneavoastră

Medicamente țintite și imunoterapie

Medicamentele țintite împotriva cancerului au rolul de a opri creșterea cancerului sau de a o încetini.

Imunoterapia presupune utilizarea unor medicamente care ajută sistemul dumneavoastră imunitar să distrugă celulele canceroase.

Medicamentele țintite sau imunoterapia sunt uneori folosite pentru tratarea cancerului colorectal avansat, care s-a extins în alte părți ale corpului.

Ce se întâmplă dacă vi s-a spus că cancerul dumneavoastră nu poate fi vindecat

Dacă ați fost diagnosticat(ă) cu cancer colorectal în stadiu avansat, este posibil ca acesta să fie greu de tratat și să nu poată fi vindecat.

Scopul tratamentului va fi încetinirea creșterii și răspândirii cancerului, ameliorarea simptomelor și prelungirea vieții.

Aflarea faptului că cancerul nu poate fi vindecat poate fi o veste foarte greu de acceptat.

Veți fi trimis către o echipă de medici și asistenți medicali numită echipă de îngrijiri paliative.

Aceștia vă vor ajuta să vă gestionați simptomele și să vă simțiți mai confortabil.

Echipa de îngrijiri paliative îi poate ajuta, de asemenea, pe dumneavoastră și pe cei dragi să primiți orice alt sprijin de care aveți nevoie.

Ce puteți face

  • Este important ca pacienții să fie informați despre opțiunile de tratament și să participe activ la decizii.

Când să mergeți la medic

Dacă aveți simptome de cancer colorectal, este important să vă faceți un control. Dacă este vorba despre cancer colorectal, depistarea lui precoce poate face tratamentul mai ușor.

Mergeți la medic dacă:

  • aveți oricare dintre simptomele cancerului colorectal

Încercați să nu vă fie rușine. Medicul sau asistenta sunt obișnuiți să discute despre aceste simptome.

Recomandare urgentă: cereți o programare urgentă la medicul de familie dacă:

  • scaunul dumneavoastră este negru sau roșu închis
  • aveți diaree cu sânge

Acțiune imediată: sunați la 112 sau mergeți la urgențe dacă:

  • sângerați continuu din anus
  • există o cantitate mare de sânge sau observați cheaguri mari de sânge când aveți scaun

Nu conduceți până la urgențe. Rugați pe cineva să vă ducă sau sunați la 112 și cereți o ambulanță.

Luați cu dumneavoastră toate medicamentele pe care le folosiți.

Semne de urgență

  • Dacă aveți cancer și apare brusc o durere severă, mergeți la urgențe sau sunați la 112.

Medicamente folosite pentru cancer colorectal

Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.

Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.

Anticorpi monoclonali · ATC L01F · 14

Anticorpi monoclonali: țintesc celulele canceroase sau ajută sistemul imunitar să le recunoască.

Alcaloizi din plante și alte produse naturale · ATC L01C · 4

Chimioterapice de origine vegetală care opresc diviziunea celulelor canceroase.

Alte antineoplazice · ATC L01X · 4

Alte medicamente împotriva cancerului, cu mecanisme diferite.

Antimetaboliți · ATC L01B · 3

Chimioterapice care opresc înmulțirea celulelor canceroase.

Inhibitori de protein-kinază · ATC L01E · 3

Terapii țintite: blochează semnalele care fac celulele canceroase să crească.

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0), MedlinePlus (NLM), ghidul ESMO 2025, protocoalele CNAS 2025, protocoalele CNAS 2026.