Ediție: RO România MD Republica MoldovaR. Moldova
Informație oficială despre medicamente și farmacii — într-un singur loc.
📄 Prospecte și text oficial 💳 Prețuri și compensare ⚖️ Interacțiuni 👶 Doze la copii 📍 Farmacii

Faringită și amigdalită

Actualizat: · Cod ICD-10: J02-J03

Despre boală

Amigdalita este o infecție care face ca amigdalele din părțile laterale ale gâtului să fie roșii și umflate, provocând simptome precum durere în gât, dificultăți la înghițire și febră. De obicei se ameliorează de la sine după câteva zile, dar uneori poate necesita tratament cu antibiotice dacă este cauzată de bacterii.

Simptome

Amigdalita poate semăna cu o răceală puternică sau cu gripa. Amigdalele din părțile laterale ale gâtului vor fi roșii și umflate.

Simptomele la copii și adulți pot include:

  • durere în gât
  • dificultăți la înghițire
  • febră (temperatură ridicată)
  • tuse
  • durere de cap
  • greață și vărsături
  • durere de ureche
  • stare de oboseală

Uneori simptomele pot fi mai severe și includ:

  • ganglioni umflați și dureroși în gât (senzația unui nod pe partea laterală a gâtului)
  • pete pline cu puroi sau pete albe pe amigdale

Cauze și factori de risc

Amigdalita este de obicei cauzată de un virus, cum ar fi răceala, dar poate fi cauzată și de o infecție bacteriană, cum ar fi faringita streptococică.

Diagnostic și analize

De obicei, medicul poate să își dea seama dacă este vorba de amigdalită întrebându-vă despre simptome și uitându-se în gât.

Este posibil să fie nevoie și de:

  • un exsudat faringian pentru a vedea dacă amigdalita este cauzată de bacterii (se folosește un bețișor cu vată pentru a recolta o probă din spatele gâtului)
  • o analiză de sânge pentru mononucleoză infecțioasă dacă simptomele sunt severe sau nu trec

Analize și investigații

Testul pentru streptococ · Analizele de sânge

Test pentru streptococul de grup A

Ce este un test pentru streptococ de grup A?

Streptococul de grup A este un tip de bacterie care trăiește adesea în nas și gât. Provoacă faringită streptococică și alte infecții. Faringita streptococică este o infecție care afectează gâtul și amigdalele. Puteți face faringită streptococică la orice vârstă, dar este cel mai frecventă la copiii cu vârste între 5 și 15 ani.

Infecția se poate transmite de la o persoană la alta prin aer, de exemplu dacă vă aflați aproape de cineva care tușește sau strănută. Se poate transmite și atunci când atingeți ceva pe care se află bacteria și apoi vă atingeți ochii, gura sau nasul. Un alt mod prin care vă puteți infecta este dacă împărțiți un pahar, un pai sau tacâmuri cu cineva care are infecția.

Infecția se poate răspândi mai ușor printre persoanele care locuiesc împreună sau în locuri aglomerate. Unele persoane infectate cu streptococ de grup A nu au simptome sau nu par bolnave. Persoanele bolnave de faringită streptococică sunt mai contagioase decât cele care nu au simptome.

După ce ați fost expus la bacteria streptococ de grup A, de obicei durează două până la cinci zile până când începeți să vă simțiți rău.

Faringita streptococică poate fi tratată ușor cu antibiotice. Dar dacă nu este tratată, faringita streptococică poate duce la probleme grave de sănătate (complicații). Acestea includ febra reumatică, o boală care poate afecta inima și articulațiile, și glomerulonefrita, un tip de boală de rinichi.

Testele pentru streptococ de grup A verifică infecțiile cu streptococ de grup A. Există două tipuri de teste pentru streptococ de grup A:

  • Test rapid pentru streptococ. Acest test caută antigene pentru streptococul de grup A. Aceste antigene sunt substanțe din bacteria streptococ de grup A care determină sistemul imunitar să lupte împotriva bacteriei. Un test rapid pentru streptococ poate oferi rezultate în 10–20 de minute. Dacă un test rapid este negativ, dar medicul dumneavoastră consideră că dumneavoastră sau copilul dumneavoastră aveți faringită streptococică, poate recomanda o cultură din gât.
  • Cultură din gât. Acest test caută bacteria streptococ de grup A. Oferă un diagnostic mai precis decât un test rapid, dar poate dura 24–48 de ore pentru a obține rezultatele.

Alte denumiri: test pentru faringită streptococică, cultură din gât, cultură din gât pentru streptococ de grup A, test rapid pentru streptococ, Streptococcus pyogenes

Pentru ce se folosește?

Testul pentru streptococul de grup A este folosit cel mai adesea pentru a afla dacă durerea în gât și alte simptome sunt cauzate de faringita streptococică sau de o infecție virală. Faringita streptococică trebuie tratată cu antibiotice pentru a preveni complicațiile. Dar majoritatea durerilor în gât sunt cauzate de virusuri, iar antibioticele nu au efect asupra infecțiilor virale. Durerile în gât de cauză virală dispar de obicei de la sine.

De ce am nevoie de un test pentru streptococul de grup A?

Medicul dumneavoastră vă poate recomanda un test pentru streptococul de grup A dacă dumneavoastră sau copilul dumneavoastră aveți simptome de faringită streptococică. Acestea includ:

  • O durere în gât bruscă și severă
  • Durere sau dificultate la înghițire
  • Febră de 38 °C sau mai mult
  • Ganglionii limfatici umflați
  • Amigdale roșii și umflate
  • Pete albe sau dungi de puroi pe amigdale
  • Puncte roșii, mici, pe cerul gurii, numite peteșii

Unele persoane, în special copiii, pot avea și alte simptome. Alte simptome pot include:

  • Durere de cap
  • Durere de stomac
  • Greață sau vărsături

Medicul dumneavoastră vă poate recomanda, de asemenea, un test pentru streptococul de grup A dacă dumneavoastră sau copilul dumneavoastră aveți o erupție cutanată aspră, roșie, care începe pe față și se extinde pe altă parte a corpului. Acest tip de erupție este un semn de scarlatină, o boală care poate apărea la câteva zile după ce ați fost infectat(ă) cu streptococ de grup A. La fel ca faringita streptococică, scarlatina se tratează ușor cu antibiotice.

Dacă aveți simptome precum tuse sau nas care curge împreună cu durerea în gât, este mai probabil să aveți o infecție virală decât faringită streptococică.

Ce se întâmplă în timpul unui test pentru streptococ de grup A?

Pentru a afla ce tip de boală aveți, medicul vă va întreba mai întâi despre simptome și vă va face un examen fizic. Dacă medicul consideră că ați putea avea faringită streptococică, vă va recolta o probă din gât pentru a testa prezența streptococului de grup A.

Există două tipuri de teste pentru faringita streptococică: testul rapid pentru streptococ și cultura din gât. Ambele teste se fac în același mod. În timpul procedurii:

  • Vi se va cere să dați capul pe spate și să deschideți gura cât mai larg posibil
  • Medicul va folosi un apăsător de limbă pentru a vă ține limba în jos
  • Va folosi un tampon special pentru a recolta o probă din partea din spate a gâtului și de pe amigdale
  • Proba poate fi folosită pentru a face un test rapid pentru streptococ în cabinetul medicului. Uneori, proba este trimisă la laborator
  • Medicul poate recolta o a doua probă și o poate trimite la laborator pentru o cultură din gât, dacă este necesar.

Testul rapid pentru streptococ arată rapid dacă bacteria streptococ de grup A cauzează boala. Dar cultura din gât necesită timp pentru a vedea dacă bacteria streptococ de grup A crește din tampon. Deși durează mai mult, cultura din gât detectează uneori infecții pe care testul rapid le ratează. Este important să se facă o cultură din gât la copii și adolescenți, deoarece aceștia pot dezvolta febră reumatică în urma unei infecții streptococice netratate.

Va trebui să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru test?

Nu aveți nevoie de nicio pregătire specială pentru un test rapid de streptococ sau pentru o cultură din gât.

Există riscuri la acest test?

Testele cu recoltare prin tamponare nu prezintă niciun risc, dar pot provoca un ușor disconfort și/sau senzație de greață.

Ce înseamnă rezultatele?

Dacă testul rapid este pozitiv, înseamnă că dumneavoastră sau copilul dumneavoastră aveți faringită streptococică sau o altă infecție cu streptococ de grup A. Nu vor fi necesare alte teste.

Dacă testul rapid este negativ, dar medicul consideră că dumneavoastră sau copilul dumneavoastră ați putea avea faringită streptococică, poate recomanda o cultură din gât. Dacă nu ați oferit deja o probă, vi se va recolta un alt exsudat faringian.

Dacă cultura din gât este pozitivă, înseamnă că dumneavoastră sau copilul dumneavoastră aveți faringită streptococică sau altă infecție streptococică.

Dacă cultura din gât este negativă, înseamnă că simptomele dumneavoastră nu sunt cauzate de bacteria streptococ de grup A. Medicul va recomanda probabil alte teste pentru a stabili diagnosticul.

Dacă dumneavoastră sau copilul dumneavoastră sunteți diagnosticat(ă) cu faringită streptococică, va trebui să luați antibiotice. Cel mai adesea, va trebui să le luați timp de 10 zile. După o zi sau două de la administrarea medicamentului, dumneavoastră sau copilul dumneavoastră ar trebui să începeți să vă simțiți mai bine. Majoritatea persoanelor nu mai sunt contagioase după 24 de ore de la începerea antibioticelor. Dar este important să luați întregul tratament așa cum a fost prescris. Oprirea prea devreme poate duce la complicații grave, cum ar fi:

  • Reumatism articular acut
  • Un abces (acumulare de puroi) în jurul amigdalelor sau în partea din spate a gâtului
  • Ganglionii limfatici umflați la nivelul gâtului
  • Infecții ale sinusurilor
  • Infecții ale urechii

Persoanele cu faringită streptococică ar trebui să stea acasă de la serviciu, școală sau grădiniță până când nu mai au febră și au luat antibiotice timp de cel puțin 12-24 de ore.

Este important să luați antibioticele așa cum au fost prescrise și să terminați tratamentul chiar dacă începeți să vă simțiți mai bine. Dacă încetați să le luați prea devreme, unele bacterii pot supraviețui și vă pot reinfecta.

O persoană care are testul pozitiv pentru faringită streptococică, dar nu are simptome (numită „purtător”) de obicei nu are nevoie de antibiotice. Este mai puțin probabil să răspândească bacteria altora și foarte puțin probabil să aibă complicații.

Persoanele pot face faringită streptococică de mai multe ori. Faptul că ați avut faringită streptococică nu vă protejează de a o face din nou în viitor. Pentru a preveni infecțiile cu streptococ de grup A:

  • Acoperiți-vă gura și nasul cu un șervețel când tușiți sau strănutați. Aruncați șervețelul folosit la coșul de gunoi.
  • Dacă nu aveți un șervețel, tușiți sau strănutați în partea superioară a mânecii sau în cot.
  • Spălați-vă des pe mâini cu apă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde.
  • Dacă nu aveți apă și săpun, puteți folosi un dezinfectant de mâini pe bază de alcool care conține cel puțin 60% alcool.
  • Spălați paharele, tacâmurile și farfuriile după ce au fost folosite, mai ales dacă persoana care le-a folosit este bolnavă.
  • Curățați și dezinfectați regulat suprafețele și obiectele atinse frecvent.

Dacă aveți întrebări despre rezultatele dumneavoastră sau ale copilului dumneavoastră, discutați cu medicul dumneavoastră.

Mai trebuie să știu ceva despre testul pentru streptococul de grup A?

Streptococul de grup A poate provoca și alte infecții în afară de faringita streptococică. Aceste infecții sunt mai puțin frecvente decât faringita streptococică, dar sunt adesea mai grave. Printre ele se numără sindromul de șoc toxic și fasciita necrozantă, numită popular „boala bacteriilor care mănâncă carnea”.

Există și alte tipuri de bacterii streptococice. Printre acestea se numără streptococul de grup B, care poate provoca o infecție periculoasă la nou-născuți, și Streptococcus pneumoniae, care provoacă cel mai frecvent tip de pneumonie. Bacteria Streptococcus pneumoniae poate provoca, de asemenea, infecții ale urechii, sinusurilor și sângelui.

Analize de sânge

De ce se face o analiză de sânge

Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.

O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:

  • verifica starea generală de sănătate
  • afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
  • afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
  • afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune

Pregătirea pentru o analiză de sânge

Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.

De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:

  • nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
  • întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)

Ce se întâmplă la o analiză de sânge

O analiză de sânge se face de obicei la cabinetul medicului de familie sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.

Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).

Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.

Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.

După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.

Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.

Dacă vă este teamă de ace

Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.

De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.

Obținerea rezultatelor analizelor de sânge

Rezultatele analizelor de sânge sunt de obicei gata în câteva zile; pentru unele analize pot dura câteva săptămâni.

Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.

Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

Tratament

Cum să tratați singuri amigdalita

Amigdalita se ameliorează de obicei de la sine după câteva zile, dar poate dura mai mult.

Pentru a ajuta la tratarea simptomelor:

  • odihniți-vă din plin
  • beți băuturi reci pentru a calma gâtul
  • luați paracetamol sau ibuprofen (nu dați aspirină copiilor sub 16 ani)
  • faceți gargară cu apă sărată călduță (copiii nu ar trebui să facă acest lucru)
Cum să faceți gargară cu apă sărată
  1. Amestecați jumătate de linguriță de sare într-un pahar cu apă caldă până se dizolvă.
  2. Faceți gargară cu apa sărată (nu o înghițiți), apoi scuipați-o.
  3. Repetați ori de câte ori doriți.

Copiii mici nu ar trebui să facă gargară cu apă sărată.

Farmacistul vă poate ajuta cu amigdalita

Discutați cu farmacistul despre amigdalită.

Acesta vă poate oferi sfaturi și vă poate recomanda tratamente, cum ar fi:

  • pastile care conțin un anestezic local, antiseptic sau medicament antiinflamator;
  • spray-uri pentru gât (deși există puține dovezi că ajută);
  • soluții antiseptice

Tratamentul amigdalitei de la medicul de familie

Tratamentul amigdalitei depinde de cauza acesteia:

  • majoritatea copiilor și adulților fac amigdalită virală (cauzată de un virus), care se vindecă de la sine;
  • pentru amigdalita bacteriană (cauzată de bacterii), medicul de familie poate prescrie antibiotice.

De obicei, medicul de familie va aștepta rezultatele analizelor pentru a stabili ce tip aveți.

Important: Intervenția chirurgicală de îndepărtare a amigdalelor

Este foarte rar ca cineva să aibă nevoie de extirparea amigdalelor.

Aceasta se face, de regulă, doar dacă aveți amigdalită severă care revine frecvent.

Ce puteți face

  • Consumați multe lichide, între 2 și 3 litri pe zi (aproximativ 8-12 căni), cum ar fi apă, ceaiuri calde din plante, supe sau sucuri de fructe diluate, mai ales dacă aveți febră.
  • Pentru a calma durerea în gât, consumați alimente reci sau moi, evitați alcoolul și cofeina și folosiți cuburi de gheață sau pastile pentru supt (dar nu la copiii mici din cauza riscului de sufocare).

Complicații

Complicațiile amigdalitei sunt foarte rare.

Uneori poate apărea o zonă plină cu puroi (abces) între amigdale și peretele gâtului. Aceasta se numește abces periamigdalian.

Viața cu boala

Simptomele amigdalitei dispar de obicei după 3 până la 4 zile, dar pot dura mai mult.

Amigdalita nu este contagioasă, dar majoritatea infecțiilor care o cauzează sunt contagioase, de exemplu răceala și gripa.

Pentru a opri răspândirea acestor infecții:

  • Dacă dumneavoastră sau copilul dumneavoastră aveți febră sau nu vă simțiți suficient de bine pentru a vă desfășura activitățile obișnuite, încercați să rămâneți acasă și evitați contactul cu alte persoane până când vă simțiți mai bine.
  • Folosiți șervețele când tușiți sau strănutați și aruncați-le.
  • Spălați-vă pe mâini după ce tușiți sau strănutați.

Când să mergeți la medic

Recomandare non-urgentă: consultați medicul de familie dacă:

  • simptomele amigdalitei nu dispar în decurs de 1 săptămână
  • faceți frecvent infecții ale gâtului

Recomandare urgentă: cereți o programare urgentă la medicul de familie dacă:

  • aveți pete cu puroi pe amigdale
  • aveți o durere în gât atât de puternică încât vă este greu să mâncați sau să beți

Sunați la 112 sau mergeți la urgențe dacă:

  • aveți o durere severă în gât care se agravează rapid
  • aveți umflături în interiorul gurii și al gâtului
  • aveți dificultăți de vorbire
  • nu puteți înghiți
  • aveți dificultăți de respirație
  • aveți dificultăți în deschiderea gurii

Acestea sunt semne de abces periamigdalian.

Nu conduceți până la urgențe. Rugați pe cineva să vă ducă sau sunați la 112 și cereți o ambulanță.

Aduceți cu dumneavoastră orice medicamente pe care le luați.

Semne de urgență

  • Dacă aveți dificultate la respirație, voce înfundată, salivare excesivă sau agitație, solicitați imediat ajutor medical de urgență.

Medicamente folosite pentru faringită și amigdalită

Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.

Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.

Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) · ATC M01A · 74

Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS): calmează durerea și inflamația, iar unele scad și febra. Grupa cuprinde și câteva produse pentru articulații, de exemplu glucozamina.

Analgezice și antipiretice · ATC N02B · 43

Calmează durerea; unele scad și febra (paracetamol, metamizol). Grupa cuprinde și medicamente pentru durerea de nerv.

Preparate pentru gât · ATC R02A · 26

Pastile, spray-uri și soluții care calmează durerea și iritația gâtului.

Cefalosporine și alte beta-lactamine · ATC J01D · 18

Cefalosporine și alte beta-lactamine: antibiotice pentru infecții bacteriene, de la cele ușoare la cele grave, tratate în spital.

Macrolide și lincosamide · ATC J01F · 13

Macrolide și lincosamide: antibiotice folosite și la persoanele alergice la penicilină.

Peniciline · ATC J01C · 6

Peniciline: antibiotice pentru multe infecții bacteriene (gât, urechi, plămâni, piele).

Preparate stomatologice (pentru gură și gât) · ATC A01A · 3

Produse pentru gură și gât: calmează durerea și iritația locală sau combat germenii din cavitatea bucală.

Alte produse pentru aparatul respirator · ATC R07A · 2

Alte produse pentru aparatul respirator, de exemplu pastile pentru durerea în gât sau tratamente țintite pentru mucoviscidoză.

Alte medicamente · 1

  • Plante — 1 produs fără rețetă

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0), MedlinePlus (NLM), Ordinul MS 63/2024.