Tacrolimus 0,5 mg, capsule

Ce este și pentru ce se utilizează

Ce este Tacrolimus şi pentru ce se utilizează Tacrolimus face parte dintr-un grup de medicamente numite imunosupresoare. După un transplant de organ (ficat, rinichi, inimă), sistemul dumneavoastră imunitar va încerca să respingă noul organ. Tacrolimus este utilizat în scopul de a controla răspunsul imun, permițând organismului dumneavoastră să accepte organul transplantat. Tacrolimus este adesea utilizat în combinație cu alte medicamente imunosupresoare. Tacrolimus mai poate fi recomandat în caz de rejet al organului transplantat, ficat, rinichi, cord sau oricare alt organ, când tratamentul anterior nu a putut controla răspunsul imun după transplant.

Ce trebuie să știți înainte de utilizare

Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Tacrolimus Nu utilizaţi Tacrolimus: dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la tacrolimus sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la punctul 6). dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la oricare antibiotic macrolidic (de exemplu eritromicină, claritromicină, josamicină). Atenţionări şi precauţii Înainte să utilizaţi Tacrolimus, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Va fi nevoie să utilizaţi Tacrolimus zilnic atât timp cât aveţi nevoie de imunosupresie pentru prevenirea rejetului acut al organului transplantat. Trebuie să fiți în contact permanent cu medicul dumneavoastră. Din când în când, pe parcursul tratamentului cu Tacrolimus, este posibil ca medicul dumneavoastră să dorească să efectuaţi anumite teste (inclusiv analize de sânge, urină, de evaluare a funcţiei cardiace, examen oftalmologic şi neurologic), pentru a stabili care este doza corespunzătoare de Tacrolimus pentru dumneavoastră.

–

–

–

–

–

Trebuie evitată folosirea altor remedii cum ar fi preparatele din plante conținând sunătoare (Hypericum perforatum) sau orice alte preparate din plante, întrucât acestea pot afecta eficacitatea şi doza de Tacrolimus de care aveţi nevoie. Vă rugăm să vă consultaţi medicul înainte de a lua orice preparate sau remedii din plante. Dacă aveţi probleme hepatice sau aţi avut o afecțiune care ar fi putut să vă afecteze ficatul, vă rugăm să vă adresaţi medicului dumneavoastră, pentru că ar putea să influențeze doza de Tacrolimus pe care o primiți. Dacă simțiți o durere abdominală puternică, însoțită sau nu de alte simptome, precum frisoane, febră, greață sau vărsături. Dacă aveţi diaree de cel puţin o zi, vă rugăm să vă adresaţi medicului dumneavoastră, care ar putea considera necesară ajustarea dozei de Tacrolimus pe care o primiţi. Dacă aveți o modificare a activității electrice a inimii, denumită „interval QT prelungit”. Limitaţi-vă expunerea la razele soarelui şi lumina UV (ultravioletă) în timpul administrării de Tacrolimus prin purtarea de obiecte de îmbrăcăminte cu rol de protecţie şi prin utilizarea de creme cu factor de protecţie mare. Aceasta deoarece tratamentul cu imunosupresoare poate creşte riscul de apariţie a unor cancere de piele. Dacă este necesară efectuarea unor vaccinuri, vă rugăm să vă informaţi medicul înainte de administrarea lor. Medicul vă va sfătui ce este cel mai bine să faceţi. La pacienții tratați cu Tacrolimus a fost raportată creșterea riscului de dezvoltare a unor afecțiuni limfoproliferative (vezi pct. 4). Adresați-vă medicului dumneavoastră pentru detalii specifice privind aceste afecțiuni. Dacă aveți sau ați avut o deteriorare a vaselor mici de sânge, cunoscută sub denumirea de microangiopatie trombotică/purpură trombotică trombocitopenică/sindrom hemolitic uremic. Spuneți medicului dumneavoastră dacă aveți febră, vânătăi sub piele (care pot apărea sub formă de pete roșii), oboseală inexplicabilă, confuzie, îngălbenire a pielii sau a albului ochilor, scădere a cantității de urină, pierdere a vederii și convulsii (vezi pct. 4). Atunci când tacrolimus este luat împreună cu sirolimus sal everolimus, riscul de apariție a acestor simptome poate crește.

Precauții de manipulare: În timpul preparării trebuie evitat contactul direct cu orice parte a corpului, precum pielea sau ochii, sau inhalarea soluțiilor pentru injecție, a pulberii sau granulelor conținute de medicamentele cu tacrolimus. În cazul unui astfel de contact, spălați pielea și ochii. Tacrolimus împreună cu alte medicamente Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizaţi, aţi utilizat recent sau s-ar putea să utilizaţi orice alte medicamente. Tacrolimus nu trebuie utilizat în asociere cu ciclosporină. În cazul în care trebuie să vă consulte un alt medic, în afara medicului specialist în transplant, spuneți medicului respectiv că luați tacrolimus. Poate fi necesar ca medicul curant să se consulte cu medicul dumneavoastră specialist în transplant, în cazul în care trebuie să luați un alt medicament care poate să crească sau să scadă concentrația de tacrolimus din sânge. Concentraţiile Tacrolimus din sânge pot fi modificate de celelalte medicamente pe care le luaţi, iar concentrațiile din sânge ale acelor medicamente pot fi influențate de Tacrolimus, fiind necesară întreruperea, creşterea sau scăderea dozei de Tacrolimus. La unii pacienți s-a înregistrat creșterea concentrației de tacrolimus din sânge în timpul administrării altor medicamente. Acest lucru poate avea reacții adverse grave, precum probleme cu rinichii, probleme ale sistemului nervos și tulburări ale ritmului cardiac (vezi pct. 4).

Efectul asupra concentrației de Tacrolimus din sânge poate apărea foarte repede după începerea utilizării unui alt medicament, prin urmare, este necesară monitorizarea continuă frecventă a concentrației de Tacrolimus din sânge în primele zile de la începerea tratamentului cu un alt medicament și monitorizarea frecventă pe parcursului tratamentului cu medicamentul respectiv. Alte medicamente pot cauza scăderea concentrațiilor de tacrolimus din sânge, ceea ce ar putea crește riscul de respingere a organului transplantat. Vă rugăm să vă adresați medicului în mod special dacă luaţi sau aţi luat recent medicamente având următoarele substanţe active: – medicamente antifungice și antibiotice, în special cele cunoscute sub denumirea de antibiotice macrolide, utilizate în tratamentul infecțiilor, de exemplu, ketoconazol, fluconazol, itraconazol, posaconazol, voriconazol, clotrimazol, isavuconazol, miconazol, caspofungină, telitromicină, eritromicină, claritromicină, josamicină, azitromicină, rifampicină, rifabutină, izoniazidă și flucloxacilină – letermovir, utilizat pentru a preveni boala cauzată de CMV (citomegalovirus uman) – inhibitori de protează HIV (de exemplu, ritonavir, nelfinavir, saquinavir), medicamentul potențator cobicistat și comprimatele în combinație sau inhibitorii nucleozidici de reverstranscriptază (efavirenz, etravirină, nevirapină), utilizați în tratamentul infecției HIV – inhibitori de protează a virusului hepatitic C (de exemplu, telaprevir, boceprevir și asocierea ombitasvir/paritaprevir/ritonavir cu sau fără dasabuvir elbasvir/grazoprevir și glecaprevir/pibrentasvir) utilizaţi în tratamentul hepatitei C – nilotinib și imatinib, idelalisib, ceritinib, crizotinib, apalutamidă, enzalutamidă sau mitotan (utilizați în tratamentul anumitor tipuri de cancer) – acid micofenolic, utilizat pentru a suprima sistemul imunitar pentru a preveni respingerea transplantului – medicamente utilizate pentru tratamentul ulcerului gastric sau refluxului gastric acid (de exemplu, omeprazol, lansoprazol sau cimetidină) – medicamente antiemetice, utilizate pentru tratamentul simptomelor de greață și vărsături (de exemplu, metoclopramid) – hidroxid de magneziu și aluminiu (antiacid), utilizat pentru tratamentul arsurilor gastrice – tratamente hormonale cu etinilestradiol (de exemplu, contraceptive orale) sau danazol – medicamente pentru tratamentul tensiunii arteriale crescute sau afecțiunilor cardiace, cum sunt nifedipină, nicardipină, diltiazem şi verapamil – medicamente anti-aritmice (amiodaronă) utilizate pentru controlul aritmiilor (bătăi neregulate ale inimii) – medicamente cunoscute sub denumirea de “statine”, utilizate în tratamentul valorilor crescute ale colesterolului şi trigliceridelor – carbamazepină, fenitoină sau fenobarbital, folosite pentru tratamentul epilepsiei – metamizol, folosit pentru tratamentul durerii și febrei – corticosteroizi precum prednisolon şi metilprednisolon – antidepresivul nefazodonă – preparate din plante conținând sunătoare (Hypericum perforatum) sau extracte din Schisandra sphenanthera – canabidiol (utilizările includ, printre altele, tratamentul crizelor convulsive). Spuneți medicului dumneavoastră dacă sunteți tratat pentru hepatita C. Medicamentul folosit pentru hepatita C poate modifica funcția ficatului și poate afecta concentrațiile de tacrolimus din sânge. Concentrația de tacrolimus din sânge poate scădea sau crește în timpul administrării medicamentelor prescrise pentru hepatita C. Poate fi necesar ca medicul dumneavoastră să monitorizeze îndeaproape concentrația de tacrolimus din sânge și să ajusteze în mod corespunzător doza de Tacrolimus după începerea tratamentului pentru hepatita C. Spuneţi medicului dumneavoastră dacă utilizaţi sau dacă este nevoie să utilizaţi ibuprofen (administrat pentru tratamentul febrei, inflamației și durerii), antibiotice (cotrimoxazol, vancomicină,

antibiotice aminoglicozidice cum ar fi gentamicină), amfotericină B (utilizată pentru tratamentul infecțiilor fungice) sau antivirale (utilizate pentru tratamentul infecțiilor virale, de exemplu aciclovir, ganciclovir, cidofovir, foscarnet). Acestea pot agrava problemele renale sau nervoase dacă sunt administrate împreună cu Tacrolimus. Spuneți medicului dumneavoastră dacă luați sirolimus sau everolimus. Atunci când tacrolimus este administrat în asociere cu sirolimus sau everolimus, poate crește riscul apariției microangiopatiei trombotice, purpurei trombotice trombocitopenice și sindromului hemolitic uremic (vezi pct. 4). De asemenea, trebuie să îl informaţi pe medicul dumneavoastră dacă în timpul tratamentului cu Tacrolimus luaţi suplimente de potasiu sau anumite diuretice care economisesc potasiu (de exemplu, amilorid, triamteren sau spironolactonă) sau antibioticele trimetoprim sau cotrimoxazol care pot crește valorile potasiului din sânge, antiinflamatoare nesteroidiene (denumite AINS, de exemplu, ibuprofen), anticoagulante sau antidiabetice orale. Dacă este necesară efectuarea unor vaccinuri, vă rugăm să informaţi medicul înainte de administrarea lor. Tacrolimus împreună cu alimente şi băuturi În general, trebuie să luaţi Tacrolimus pe stomacul gol, cu cel puţin 1 oră înainte sau la 2-3 ore după masă. Trebuie evitat consumul de grepfrut şi suc de grepfrut în timpul tratamentului cu Tacrolimus. Fertilitatea, sarcina și alăptarea Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenționați să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament. Tacrolimus se excretă în laptele matern. De aceea, nu trebuie să alăptaţi în timpul tratamentului cu Tacrolimus. Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor Nu conduceți vehicule şi nu folosiţi utilaje sau mașini dacă vă simțiți amețit sau somnolent sau dacă aveţi tulburări de vedere după administrarea Tacrolimus. Aceste efecte sunt mult mai frecvente în cazul consumului de băuturi alcoolice în timpul tratamentului cu Tacrolimus. Tacrolimus conţine lactoză și sodiu Tacrolimus conţine lactoză. Dacă medicul dumneavoastră v-a spus că aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, adresaţi-vă medicului dumneavoastră înainte de a lua acest medicament. Acest medicament conține sodiu mai puțin de 1 mmol (23 mg) per capsulă, adică practic "nu conține sodiu".

Cum se utilizează

Cum să utilizaţi Tacrolimus Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur. Asigurați-vă ca primiţi acelaşi medicament pe bază de tacrolimus de fiecare dată când vă ridicați medicamentul prescris pe rețetă, cu excepția cazurilor în care medicul specialist în transplant a acceptat modificarea formei comerciale de tacrolimus recomandate. Acest medicament trebuie administrat de două ori pe zi. Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului imediat ce constatați că aspectul medicamentului nu este acelaşi cu cel cu care sunteţi obișnuit sau dacă recomandările de administrare a dozelor s-au modificat, pentru a vă asigura că aţi primit medicația corectă.

Doza iniţială pentru prevenirea rejetului organului transplantat va fi determinată de medic în funcție de greutatea corporală. În general, doza iniţială imediat după transplant va fi cuprinsă în intervalul 0,075 mg – 0,30 mg pe kg greutate corporală şi zi în funcţie de organul transplantat. Doza depinde de starea generală şi de celelalte medicamente imunosupresoare administrate concomitent. Va fi necesară efectuarea periodică a analizelor de sânge pentru stabilirea dozei corecte şi pentru ajustarea acesteia din când în când. Medicul va reduce, de obicei, doza de Tacrolimus după stabilizarea stării clinice. Medicul vă va explica exact câte capsule să luaţi şi cât de des. Tacrolimus se administrează oral de două ori pe zi, de obicei dimineața şi seara. În general, Tacrolimus trebuie administrat pe stomacul gol, cu cel puţin 1 oră înainte sau cu 2-3 ore după masă. Capsulele trebuie înghițite întregi cu un pahar de apă. Evitați să consumați grepfrut sau suc de grepfrut în timpul tratamentului cu Tacrolimus. Dacă utilizaţi mai mult Tacrolimus decât trebuie Dacă aţi luat în mod accidental o cantitate prea mare de Tacrolimus, contactați imediat medicul dumneavoastră sau cea mai apropiată unitate de primiri urgente. Dacă uitați să utilizaţi Tacrolimus Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată. Dacă aţi uitat să luaţi capsulele de Tacrolimus, așteptați până în momentul administrării dozei următoare, apoi continuați ca şi înainte. Dacă încetaţi să utilizaţi Tacrolimus Întreruperea tratamentului cu Tacrolimus poate creşte riscul rejetului organului transplantat. Nu întrerupeți tratamentul decât dacă medicul v-a recomandat aşa. Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

Reacții adverse posibile

Reacţii adverse posibile Ca toate medicamentele, Tacrolimus poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele. Tacrolimus reduce mecanismele proprii de apărare ale organismului pentru a vă opri să respingeţi organul transplantat. Prin urmare, organismul dumneavoastră nu va mai lupta la fel de bine împotriva infecțiilor ca în mod normal. De aceea, pe durata tratamentului cu Tacrolimus puteți fi mai predispus la infecții decât în mod obișnuit, cum ar fi infecții la nivelul pielii, cavității bucale, stomacului sau intestinelor, plămânilor şi tractului urinar. Unele infecții ar putea fi grave sau letale și pot include infecții cauzate de bacterii, virusuri, fungi, paraziți sau alte infecții. Spuneți imediat medicului dumneavoastră dacă apar semne ale unei infecții care includ: Febră, tuse, dureri în gât, senzație de slăbiciune sau stare generală de rău Pierderi de memorie, dificultăți de gândire, dificultăți la mers sau pierdere a vederii – acestea pot fi determinate de o infecție gravă, foarte rară, la nivelul creierului, care poate fi letală (leucoencefalopatie multifocală progresivă sau LMP) Pot apărea reacţii adverse severe, inclusiv cele prezentate mai jos.

Spuneți medicului dumneavoastră imediat dacă aveți sau suspectați că aveți oricare dintre următoarele reacții adverse grave: Reacții adverse grave frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane): Perforație gastro-intestinală: dureri abdominale puternice însoțite sau nu de alte simptome, cum ar fi frisoane, febră, greață sau vărsături. Insuficiență a organului transplantat. Vedere încețoșată. Reacții adverse grave mai puțin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 de persoane): Microangiopatie trombotică (deteriorare a vaselor mici de sânge) incluzând sindrom hemolitic uremic, o afecțiune cu următoarele simptome: scădere a cantității de urină eliminate sau lipsa eliminării urinei (insuficiență renală acută), oboseală extremă, îngălbenire a pielii sau a albului ochilor (icter) și vânătăi sau sângerări anormale și semne de infecție. Reacții adverse grave rare (pot afecta până la 1 din 1000 de persoane): Purpură trombotică trombocitopenică: o afecțiune care implică o deteriorare a vaselor mici de sânge și este caracterizată prin febră și vânătăi sub piele, care pot apărea sub forma unor puncte roșii, cu sau fără senzație inexplicabilă de oboseală extremă, confuzie, îngălbenire a pielii sau a albului ochilor (icter), cu simptome de insuficiență renală acută (urinare redusă sau absentă), pierdere a vederii și convulsii Necroliză epidermică toxică: eroziuni și vezicule la nivelul pielii sau mucoaselor, umflături roșii pe piele, care se pot desprinde de pe părți mari de corp. Orbire. Reacții adverse grave foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 de persoane): Sindrom Stevens-Johnson: senzație dureroasă la nivelul pielii pe tot corpul, care nu poate fi explicată, umflare a feței, afectare severă cu apariția de vezicule (bășici) pe piele, în gură, la nivelul ochilor, organelor genitale, urticarie, umflare a limbii, erupție pe piele de culoare roșie sau violacee, care se răspândește, exfoliere a pielii. Torsada vârfurilor: modificarea frecvenței bătăilor inimii, însoțită sau nu de simptome, cum sunt durere în piept (angină), leșin, vertij sau greață, palpitații (senzația de bătăi neregulate ale inimii) și dificultăți la respirație. Reacții adverse grave – cu frecvență necunoscută (nu poate fi estimată din datele disponibile) Infecții oportuniste (bacteriene, fungice, virale și protozoarice): diaree prelungită, febră și dureri în gât. Au fost raportate tumori benigne și maligne în urma tratamentului, ca urmare a imunosupresiei. Au fost raportate cazuri de aplazie eritrocitară pură (scăderea foarte marcată a numărului de celule roșii în sânge), anemie hemolitică (scădere a numărului de celule roșii în sânge, din cauza faptului că sunt distruse mai repede decât în mod normal, însoțită de senzație de oboseală) și neutropenie febrilă (scădere a numărului unui anumit tip de celule albe din sânge care luptă împotriva infecțiilor, însoțită de febră). Nu se cunoaște cu exactitate cât de des apar aceste reacții adverse. Este posibil să nu aveți niciun simptom, dar în funcție de severitatea afecțiunii, puteți prezenta: oboseală, apatie, paloare anormală a pielii, greutate la respirație, amețeli, durere de cap, durere în piept și senzație de rece la nivelul mâinilor și picioarelor. Cazuri de agranulocitoză (scădere importantă a numărului de celule albe în sânge, însoțită de apariția de ulcerații în gură, febră și infecții). Este posibil să nu aveți niciun simptom, dar puteți prezenta febră apărută brusc, frisoane și durere în gât. Reacții alergice și anafilactice cu următoarele simptome: erupție și prurit (mâncărimi) apărute brusc (urticarie), umflare a mâinilor, picioarelor, gleznelor, feței, buzelor, gurii sau gâtului (ceea ce ar putea cauza dificultăți la respirație sau înghițire) și puteți avea o senzație de leșin

–

–

Sindrom de encefalopatie posterioară reversibilă (SEPR): durere de cap, confuzie, tulburări de dispoziție, convulsii și tulburări de vedere. Acestea ar putea fi simptome ale unei boli cunoscute sub denumirea de sindrom de encefalopatie posterioară reversibilă, care a fost raportată la unii dintre pacienții tratați cu tacrolimus Neuropatie optică (anomalie a nervului optic): probleme cu vederea, cum ar fi vederea încețoșată, modificări ale percepției culorilor, dificultăți în a vedea detaliile sau restricționarea câmpului vizual.

De asemenea, după administrarea Tacrolimus, pot să apară următoarele reacții adverse și pot fi grave: Reacţii adverse foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane ): Creștere a concentrației de glucoză din sânge, diabet zaharat, creștere a concentrației de potasiu din sânge Dificultăți la adormire Tremurături, dureri de cap Creștere a tensiunii arteriale Valori anormale ale testelor funcției ficatului Diaree, greață Probleme cu rinichii Reacţii adverse frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane ): Reducere a numărului de celule din sânge (trombocite, celule roșii sau albe din sânge), creștere a numărului de globule albe din sânge, modificări ale numărului de globule roșii (observate în analizele de sânge) Scădere a concentrației de magneziu, fosfat, potasiu, calciu sau sodiu din sânge, încărcare lichidiană, creștere a concentrației de acid uric sau de lipide în sânge, scădere a poftei de mâncare, creștere a acidității sanguine, alte modificări ale sărurilor sanguine Simptome de anxietate, confuzie şi dezorientare, depresie, tulburări de dispoziție, coșmaruri, halucinații şi tulburări mintale Convulsii, tulburări ale stării de conștientă, furnicături şi amorțeli (uneori dureroase) la nivelul mâinilor şi picioarelor, amețeli, afectare a capacității de a scrie, tulburări ale sistemului nervos Creștere a sensibilității la lumină, afecţiuni ale ochilor Ţiuituri în urechi Reducere a fluxului de sânge în vasele de la nivelul inimii, bătăi mai rapide ale inimii Sângerare, astupare parțială sau completă a vaselor de sânge, reducerea tensiunii arteriale Scurtare a respirației, modificări ale țesutului din plămâni, colectarea de lichid în jurul plămânilor, inflamare a faringelui, tuse, simptome asemănătoare gripei Inflamaţii sau ulcere care determină dureri abdominale sau diaree, sângerare la nivelul stomacului, inflamaţii sau ulcere la nivelul gurii, acumulare de lichid la nivelul abdomenului, vărsături, dureri abdominale, indigestie, constipație, flatulență, balonare, scaune moi, probleme la nivelul stomacului Modificări ale enzimelor și funcției ficatului, îngălbenire a pielii determinată de probleme ale ficatului, leziuni la nivelul țesutului hepatic şi inflamație a ficatului Mâncărime, erupții trecătoare pe piele, cădere a părului, acnee, transpirație abundentă Dureri articulare, dureri la nivelul membrelor sau dureri de spate, spasme musculare Diminuare a funcţiei rinichilor, reducere a producției de urină, urinare dificilă sau dureroasă Slăbiciune generală, febră, acumularea de lichide în organismul dumneavoastră, dureri şi disconfort, creștere a concentraţiei enzimei fosfatază alcalină în sângele dumneavoastră, creștere în greutate, perturbare a percepției asupra temperaturii Reacţii adverse mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 de persoane ): Modificări ale coagulării sângelui, scădere a numărului tuturor tipurilor de celule sanguine

–

–

Deshidratare Concentrație redusă a proteinelor sau a glucozei în sânge, creşterea concentraţiei fosfatului în sânge Comă, sângerări cerebrale, accident vascular cerebral, paralizie și pareză, tulburări cerebrale, tulburări ale limbajului şi vorbirii, probleme de memorie Opacifiere a cristalinului Afectare a auzului Bătăi neregulate ale inimii, oprire a bătăilor inimii, scăderea performanței inimii, afectarea muşchiului inimii, mărire a muşchiului inimii, bătăi mai puternice ale inimii, modificări pe ECG, frecvență a bătăilor inimii şi puls anormale Apariția de cheaguri de sânge în venele membrelor, șoc Dificultăți la respirație, afecţiuni de tract respirator, astm bronșic Ocluzie intestinală, creşterea concentraţiei amilazelor în sânge, refluxul conținutului gastric în gât, întârzierea golirii stomacului Inflamația pielii, senzaţie de arsură la expunerea la lumina soarelui Afectarea articulațiilor Imposibilitatea de a urina, menstruație dureroasă şi sângerare menstruală anormală Insuficienţă anumitor organe, simptome asemănătoare gripei, creşterea sensibilității la căldură şi la frig, senzaţie de apăsare la nivelul pieptului dumneavoastră, nervozitate sau sentiment de anormalitate, creşterea concentraţiei enzimei lactat dehidrogenază în sângele dumneavoastră, scădere în greutate

Reacţii adverse rare (pot afecta până la 1 din 1000 de persoane ): Mici sângerări la nivelul pielii dumneavoastră din cauza prezenței cheagurilor de sânge Creștere a rigidității musculare Surditate Acumulare de lichid în jurul inimii Blocarea bruscă a respirației Formare de chisturi în pancreasul dumneavoastră Probleme ale circulației sângelui la nivelul ficatului Creștere a pilozității Sete, leșin, senzaţie de apăsare la nivelul pieptului dumneavoastră, scăderea mobilității, ulcer Reacţii adverse foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 de persoane ): Slăbiciune musculară Ecocardiografie anormală Insuficienţă hepatică, îngustarea canalului biliar Durere la urinare şi prezența de sânge în urină Creștere a țesutului gras Raportarea reacțiilor adverse Dacă manifestați orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice reacţii adverse nemenționate în acest prospect. De asemenea, puteți raporta reacțiile adverse prin intermediul sistemului național de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenției Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale www.amdm.gov.md sau e-mail: [email protected]. Raportând reacțiile adverse, puteți contribui la furnizarea de informații suplimentare privind siguranța acestui medicament.

Cum se păstrează

Cum se păstrează Tacrolimus Nu lăsați acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.

Luaţi capsulele imediat după scoaterea lor din blister. Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie şi pe blister după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective. A se păstra la temperaturi sub 25ºC. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate. Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.