Amitriptylin 25 mg, comprimate filmate

Ce este și pentru ce se utilizează

Amitriptylin aparţine unui grup de medicamente numite antidepresive triciclice. Acest medicament este utilizat pentru:

• tratamentul depresiei la adulţi (episoadele depresive majore)
• tratamentul durerii de tip neuropatic la adulţi
• profilaxia durerii de cap persistente de tip tensional la adulţi
• profilaxia migrenei la adulţi
• tratamentul enurezisului (pierdere involuntară de urină) din timpul nopţii la copii şi

adolescenţi cu vârsta de 6 ani şi peste, doar atunci când au fost excluse cauze organice, cum sunt spina bifida şi alte afecţiuni înrudite şi nu s-a obţinut un răspuns cu alte tratamente nemedicamentoase sau medicamentoase, inclusiv medicamente relaxante ale musculaturii şi desmopresină. Acest medicament trebuie prescris doar de medici cu experienţă în tratamentul pacienţilor cu enurezis persistent.

Ce trebuie să știți înainte de utilizare

să luaţi Amitriptylin Nu luaţi Amitriptylin

dacă sunteţi alergic la amitriptilină sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6).

dacă aţi avut recent un atac de cord (infarct miocardic)

dacă aveţi probleme la nivelul inimii cum sunt tulburări ale ritmului inimii care sunt evidenţiate pe electrocardiogramă, bloc cardiac sau boală a arterelor coronare.

dacă luaţi medicamente cunoscute sub numele de inhibitori de monoamin oxidază (IMAO)

dacă aţi luat tratament cu IMAO în ultimele 14 zile

dacă aţi luat moclobemidă cu o zi înainte de începerea tratamentului

dacă aveţi o boală severă a ficatului. 1 Dacă sunteţi tratat cu medicamentul Amitriptylin trebuie să opriţi utilizarea acestuia şi să aşteptaţi 14 zile înainte să începeţi tratamentul cu IMAO. Acest medicament nu trebuie utilizat la copiii cu vârsta sub 6 ani. Atenţionări şi precauţii Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul înainte să luaţi Amitriptylin. Pot apărea tulburări ale ritmului inimii sau tensiune arterială mică dacă utilizaţi o doză mare de amitriptilină. Acestea se pot întâmpla şi dacă luaţi doze obişnuite, dar aveţi o boală de inimă preexistentă. Interval QT prelungit În cazul utilizării de Amitriptylin au fost raportate o problemă la nivelul inimii numită interval „QT prelungit” (care se evidenţiază pe electrocardiogramă, ECG) şi tulburări ale ritmului inimii. Spuneţi medicului dumneavoastră dacă:

• aveţi bătăi rare ale inimii,
• aveţi sau aţi avut o problemă în care inima dumneavoastră nu reuşeşte să pompeze sângele în

întregul organism aşa cum ar trebui (afecţiune numită insuficienţă cardiacă),

• luaţi orice alte medicamente care pot cauza probleme la nivelul inimii, sau
• aveţi o problemă care determină apariţia unei cantităţi scăzute de potasiu sau magneziu sau a

unei cantităţi crescute de potasiu în sânge,

• urmează să vi se efectueze o intervenţie chirurgicală, deoarece poate fi necesar să opriţi

tratamentul cu amitriptilină înainte să vi se administreze anestezia. În caz de intervenţie chirurgicală de urgenţă, medicul anestezist trebuie informat despre tratamentul cu amitriptilină,

• aveţi o activitate crescută a glandei tiroide sau luaţi tratament pentru glanda tiroidă.

Gânduri de sinucidere şi agravarea stării dumneavoastră de depresie Depresia pe care o aveţi vă poate provoca uneori idei de auto-vătămare sau sinucidere. Acestea se pot accentua la începerea tratamentului cu medicamente antidepresive, deoarece acţiunea acestor medicamente se instalează în timp, de obicei în aproximativ două săptămâni, câteodată şi mai mult. Puteţi fi mai predispus la apariţia unor astfel de idei dacă:

• aţi avut anterior gânduri de sinucidere sau auto-vătămare.
• sunteţi un adult tânăr.

Informaţiile din studiile clinice au arătat o creştere a riscului de

comportament suicidar la adulţii tineri (cu vârsta sub 25 de ani), care au o afecţiune psihică şi sunt trataţi cu un antidepresiv. În cazul în care aveţi gânduri de auto-vătămare sau sinucidere, indiferent de moment, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră sau mergeţi fără întârziere la spital. Poate fi util să vă adresaţi unei rude sau unui prieten apropiat, căruia să-i spuneţi că vă simţiţi deprimat şi pe care să-l rugaţi să citească acest prospect. Puteţi ruga persoana respectivă să vă spună dacă suspectează că starea dumneavoastră de depresie s-a agravat sau dacă se îngrijorează cu privire la modificări apărute în comportamentul dumneavoastră. Episoade de manie Unii pacienţi cu boală maniaco-depresivă pot intra într-o fază maniacală. Aceasta este caracterizată prin idei exagerate şi care se schimbă rapid, veselie exagerată şi activitate fizică excesivă. În această 2 situaţie este important să vă adresaţi medicului dumneavoastră, care este posibil să vă schimbe tratamentul. Spuneţi medicului dumneavoastră dacă aveţi sau aţi avut în trecut orice problemă de sănătate, în special dacă aveţi:

• glaucom cu unghi îngust (pierdere a vederii din cauza unei tensiuni anormal de ridicate în

interiorul ochiului)

• epilepsie, antecedente de convulsii sau crize
• dificultate la urinare
• prostată mărită
• boală a tiroidei
• boală bipolară
• schizofrenie
• boală severă a ficatului
• boală severă a inimii
• stenoză pilorică (îngustare a căii de evacuare a stomacului) şi ileus paralitic (blocaj al

intestinului). Dacă luaţi antidepresive cum sunt inhibitori selectivi a recaptării de serotonină, medicul dumneavoastră poate lua în calcul modificarea dozei tratamentului dumneavoastră (vezi şi pct.2 Amitriptylin împreună cu alte medicamente şi pct.3). Pacienţii vârstnici sunt mai predispuşi la apariţia anumitor reacţii adverse cum sunt ameţelile la ridicarea în picioare din cauza tensiunii arteriale mici (vezi şi pct.4 reacţii adverse posibile). Reacții adverse grave la nivelul pielii, inclusiv reacții la medicament cu eozinofilie și simptome sistemice (DRESS) au fost raportate în asociere cu tratamentul cu <medicament>. Opriți utilizarea <medicament> și solicitați imediat asistență medicală dacă observați oricare dintre simptomele legate de aceste reacții grave la nivelul pielii descrise în secțiunea 4. Copii şi adolescenţi Depresia, durerea de tip neuropatic, profilaxia migrenei şi a durerii de cap persistente de tip tensional Acest medicament nu se va administra copiilor şi adolescenţilor cu vârsta sub 18 ani pentru aceste indicaţii, deoarece siguranţa pe termen lung şi eficacitatea acestui medicament nu au fost stabilite la această grupă de vârstă. Enurezis (pierdere involuntară de urină) din timpul nopţii

• Trebuie efectuată o ECG înainte de iniţierea tratamentului cu amitriptilină pentru a exclude

un sindrom de QT prelungit.

• Acest medicament nu trebuie administrat în acelaşi timp cu un medicament anticolinergic

(vezi şi pct.2 Amitriptylin împreună cu alte medicamente).

• Gândurile şi comportamentul suicidar pot apărea, de asemenea, la începutul tratamentului cu

antidepresive utilizate pentru alte indicaţii decât depresia; aceleaşi precauţii care sunt respectate atunci când sunt trataţi pacienţi cu depresie trebuie urmate şi în cazul pacienţilor cu enurezis. Amitriptylin împreună cu alte medicamente Unele medicamente pot afecta acțiunea altor medicamente, iar acest lucru poate provoca uneori reacții adverse grave. 3 Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente, cum sunt:

• inhibitori ai monoamin oxidazei (IMAO), de exemplu fenelzină, iproniazidă, izocarboxazidă,

nialamidă sau tranilcipromină (utilizate în tratamentul depresiei) sau selegilină (utilizat în tratamentul bolii Parkinson). Acestea nu trebuie utilizate în acelaşi timp cu Amitriptylin (vezi pct.2 Nu luaţi Amitriptylin)

• adrenalină, efedrină, izoprenalină, noradrenalină, fenilefrină şi fenilpropanolamină (aceste

substanţe pot fi prezente în medicamente pentru tuse sau răceală şi în unele anestezice)

• medicamente utilizate în tratamentul tensiunii arteriale mari, cum sunt blocante ale canalelor

de calciu (de exemplu diltiazem şi verapamil), guanetidină, betanidină, clonidină, rezerpină şi metildopa

• medicamente anticolinergice cum sunt anumite medicamente utilizate în tratamentul bolii

Parkinson şi a unor tulburări gastrointestinale (de exemplu atropină, hiosciamină)

• tioridazină (medicament utilizat în tratamentul schizofreniei)
• tramadol (medicament utilizat în tratamentul durerii)
• medicamente utilizate pentru tratamentul infecţiilor fungice (cu ciuperci) (de exemplu

fluconazol, terbinafină, ketoconazol şi itraconazol)

• sedative (de exemplu barbiturice)
• medicamente antidepresive [de exemplu inhibitori ai recaptării selective de serotonină

(fluoxetină, paroxetină, fluvoxamină), duloxetină şi bupropion]

• acid valproic
• medicamente utilizate pentru tratamentul anumitor boli ale inimii (de exemplu beta blocante

şi antiaritmice)

• cimetidină (medicament utilizat pentru tratamentul ulcerelor stomacului)
• metilfenidat (medicament utilizat in tratamentul ADHD)
• ritonavir (medicament utilizat în tratamentul HIV)
• contraceptive orale
• rifampicină (medicament utilizat în tratamentul infecţiilor)
• sunătoare (Hypericum perforatum) – remediu pe bază de plante utilizat în tratamentul

depresiei

• medicamente utilizate în tratamentul bolilor tiroidiene.

Trebuie să spuneţi, de asemenea, medicului dumneavoastră dacă luaţi sau aţi luat recent medicamente care pot afecta ritmul inimi, de exemplu:

• medicamente utilizate în tratamentul bătăilor neregulate (de exemplu chinidină şi sotalol)
• astemizol şi terfenadină (medicamente utilizate în tratamentul alergiilor şi a febrei fânului)
• medicamente utilizate în tratamentul unor boli mintale (de exemplu pimozidă şi sertindol)
• cisapridă (medicament utilizat în tratamentul anumitor tipuri de indigestie)
• halofantrină (medicament utilizat în tratamentul malariei)
• metadonă (medicament utilizat în tratamentul durerii şi în dezintoxicare)
• diuretice (medicamente care elimină apa, de exemplu furosemid).

Dacă urmează sa vi se efectueze o intervenţie chirurgicală şi vi se va face anestezie generală sau locală, trebuie să spuneţi medicului dumneavoastră că luaţi acest medicament. De asemenea, trebuie sa îi spuneţi medicului dumneavoastră dentist că luaţi acest medicament dacă urmează să vi se facă o anestezie locală. 4 Amitriptylin împreună cu alimente, băuturi și alcool Nu consumaţi băuturi alcoolice în timpul tratamentului cu acest medicament, deoarece acest fapt poate creşte efectul sedativ al acestuia. Sarcina, alăptarea și fertilitatea Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament. Utilizarea amitriptilinei nu este recomandată în timpul sarcinii decât dacă medicul dumneavoastră consideră că este absolut necesar şi numai după o analiză atentă a beneficiilor şi a riscurilor. Dacă aţi luat acest medicament în ultima parte a sarcinii, nou-născutul poate avea simptome ale sindromului de întrerupere cum sunt iritabilitate, tensiune musculară crescută, tremurături, respiraţie neregulată, hrănire deficitară, plâns zgomotos, retenţie de urină şi constipaţie. Medicul dumneavoastră vă va sfătui dacă sa începeţi/continuaţi/opriţi alăptatul sau dacă să opriţi utilizarea acestui medicament luând în considerare beneficiul alăptării pentru copil şi beneficiul tratamentului pentru dumneavoastră. Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor Acest medicament poate cauza somnolenţă şi ameţeli, în special la începutul tratamentului. Nu conduceţi vehicule şi nu lucraţi cu unelte sau maşini dacă sunteţi afectat. Amitriptylin conţine lactoză Acest medicament conţine glucidul din lapte numit lactoză. Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat că aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a lua acest medicament.

Cum se utilizează

Amitriptylin Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur. Nu toate schemele de tratament pot fi realizate cu orice formă farmaceutică/concentraţie. Trebuie aleasă forma farmaceutică/concentraţia potrivită pentru doza necesară iniţierii tratamentului, precum şi pentru creşterile ulterioare de doză. Depresie Adulţi Doza de început recomandată este de 50 mg administrată seara. În funcţie de răspunsul dumneavoastră la tratament, medicul dumneavoastră vă poate creşte doza treptat până la 150 mg administrată seara. Vârstnici (cu vârsta peste 65 de ani) şi pacienţi cu boli cardiovasculare Doza de început recomandată este de 25 mg administrată seara. În funcţie de răspunsul dumneavoastră la tratament, medicul dumneavoastră vă poate creşte doza până la 100 mg. Dacă utilizaţi doze cuprinse între 100 mg şi 150 mg administrate seara, este posibil ca medicul dumneavoastră să vă cheme la controale mai frecvente. Utilizare la copii şi adolescenţi Acest medicament nu trebuie utilizat ca tratament pentru depresie la copii şi adolescenţi. Pentru informaţii suplimentare vezi pct.2. 5 Durerea de tip neuropatic, profilaxia durerii de cap persistente de tip tensional şi a migrenei Medicul dumneavoastră va ajusta dozele tratamentului în funcţie de simptomele dumneavoastră şi de răspunsul dumneavoastră la tratament. Adulţi Cel mai probabil medicul dumneavoastră va alege să vă înceapă tratamentul cu Saroten comprimate filmate înainte de iniţierea tratamentului cu Amitriptylin. Doza de început trebuie să fie cuprinsă între 10 mg şi 25 mg, administrată seara. Dozele recomandate sunt cuprinse între 25 mg şi 75 mg, administrate seara. În funcţie de răspunsul dumneavoastră la tratament, medicul dumneavoastră poate creşte treptat doza. Dacă utilizaţi doze zilnice mai mari de 100 mg, este posibil ca medicul dumneavoastră să vă cheme la controale mai frecvente. Vârstnici (cu vârsta peste 65 de ani) şi pacienţi cu boli cardiovasculare Se recomandă o doză de început cuprinsă între 10 mg şi 25 mg, administrată seara. În funcţie de răspunsul dumneavoastră la tratament, medicul dumneavoastră poate creşte treptat doza. Dacă utilizaţi doze zilnice mai mari de 75 mg, este posibil ca medicul dumneavoastră să vă cheme la controale mai frecvente. Utilizare la copii şi adolescenţi Acest medicament nu trebuie administrat copiilor şi adolescenţilor pentru tratamentul durerii de tip neuropatic, profilaxia durerii de cap persistente de tip tensional şi profilaxia migrenei. Pentru informaţii suplimentare vezi pct.2. Enurezisul (pierdere involuntară de urină) din timpul nopţii Utilizare la copii şi adolescenţi Dozele recomandate la copii şi adolescenţi:

• cu vârsta sub 6 ani: vezi pct.2 Nu luaţi Amitriptylin
• cu vârsta cuprinsă între 6 şi 10 ani: 10 mg - 20 mg zilnic. Pentru această grupă de vârstă

trebuie utilizată o formă farmaceutică mai potrivită.

• cu vârsta de 11 ani şi peste: 25 mg - 50 mg.

Doza trebuie crescută treptat. Luaţi acest medicament cu o oră, o oră şi jumătate înainte de culcare. Înainte de începerea tratamentului, medicul dumneavoastră va face o ECG pentru a verifica dacă există semne ale unor bătăi anormale ale inimii. Medicul dumneavoastră vă va reevalua tratamentul peste 3 luni şi, dacă este nevoie, va face o nouă ECG. Nu opriţi tratamentul fără să vă sfătuiţi cu medicul dumneavoastră mai întâi. Pacienţi cu riscuri deosebite Pacienţii cu boli ale ficatului sau persoanele cunoscute ca „metabolizatori lenţi”, utilizează, de obicei, doze mai mici. Este posibil ca medicul dumneavoastră să facă analize ale sângelui dumneavoastră pentru a determina cantitatea de amitriptilină (vezi şi pct.2). Cum şi când să luaţi Amitriptylin Acest medicament se ia în fiecare seară, ca doză unică zilnică. Medicamentul poate fi luat cu sau fără alimente. 6 Durata tratamentului Nu schimbaţi doza medicamentului sau să opriţi administrarea lui fără să discutaţi mai întâi cu medicul dumneavoastră. Depresie La fel ca şi în cazul altor medicamente utilizate în tratamentul depresiei, poate dura câteva săptămâni până să simţiţi vreo ameliorare. În tratamentul depresiei durata tratamentului este individuală şi durează, de obicei, cel puţin 6 luni. Durata tratamentului este stabilită de către medicul dumneavoastră. Continuaţi să luaţi acest medicament atât cât vă recomandă medicul dumneavoastră. Afecţiunea poate persista timp îndelungat. Dacă opriţi tratamentul prea devreme, pot reapărea simptomele. Durerea de tip neuropatic, profilaxia durerii de cap persistente de tip tensional şi profilaxia migrenei Poate dura câteva săptămâni până să observaţi o ameliorare a durerii. Discutaţi cu medicul dumneavoastră despre durata tratamentului şi continuaţi să luaţi acest medicament atât timp cât vă recomandă medicul dumneavoastră. Enurezisul (pierdere involuntară de urină) din timpul nopţii Medicul dumneavoastră va evalua dacă tratamentul trebuie continuat după o perioadă de 3 luni. Dacă luaţi mai mult Amitriptylin decât trebuie Adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră sau camerei de gardă a celui mai apropiat spital. Faceţi acest lucru chiar dacă nu prezentaţi semne de disconfort sau intoxicaţie. Dacă mergeţi la medic sau la spital luaţi ambalajul acestui medicament cu dumneavoastră. Simptomele supradozajului includ:

• pupile dilatate
• bătăi ale inimii rapide sau neregulate
• dificultăţi la urinare
• gură şi limbă uscate
• blocaj al intestinelor
• crize convulsive
• febră
• agitaţie
• confuzie
• halucinaţii
• mişcări necontrolate
• tensiune arterială mică, bătăi slabe ale inimii, paloare
• dificultăţi ale respiraţiei
• colorare albăstruie a pielii
• bătăi rare ale inimii
• somnolenţă
• pierdere a cunoştinţei
• comă

7

diverse simptome la nivelul inimii, cum sunt bloc cardiac, insuficienţă cardiacă, tensiune arterială mică, şoc cardiogen, acidoză metabolică, hipopotasemie Supradozajul cu amitriptilină la copii ar putea avea consecințe grave. Copiii sunt, în mod special sensibili la comă, simptome cardiace, dificultăți de respirație, crize convulsive, nivel scăzut al sodiului în sânge, letargie, somnolență, greață, vărsături și nivel crescut al glicemiei în sânge. Dacă uitaţi să luaţi Amitriptylin Luaţi doza următoare la ora obişnuită. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată. Dacă încetaţi să luaţi Amitriptylin Medicul dumneavoastră va decide când şi cum să opriţi tratamentul astfel încât să evitaţi orice manifestări neplăcute care pot apărea dacă tratamentul este oprit brusc (de exemplu durere de cap, stare generală de rău, insomnii şi iritabilitate). Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

Reacții adverse posibile

Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele. Opriți utilizarea Amitriptylin și solicitați imediat asistență medicală dacă observați oricare dintre următoarele simptome: Erupție generalizată pe piele, temperatură crescută a corpului și ganglioni limfatici măriți (DRESS sau sindrom de hipersensibilitate la medicament). Dacă aveţi oricare dintre următoarele simptome adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră.

• Atacuri de înceţoşare intermitentă a vederii, vedere în culorile curcubeului şi durere la nivelul

ochiului. Trebuie să vi se efectueze imediat o examinare a ochilor, înainte să puteţi continua tratamentul cu acest medicament. Acestea pot fi semne ale unui atac acut de glaucom. Reacţie adversă rară, poate afecta mai mult de 1 din 1000 de persoane.

• Problemă la nivelul inimii numită „prelungirea intervalului QT” (care apare pe

electrocardiogramă, ECG). Reacţie adversă frecventă, poate afecta până la 1 din 10 persoane.

• Constipaţie severă, balonare a stomacului, febră şi vărsături.

Aceste simptome pot fi cauzate de o paralizie a unor parţi ale intestinului. Reacţie adversă rară, poate afecta până la 1 din 1000 de persoane.

• Orice îngălbenire a pielii şi a albului ochilor (icter).

Ficatul dumneavoastră poate fi afectat. Reacţie adversă rară, poate afecta până la 1 din 1000 de persoane.

• Vânătăi, sângerări, paloare sau durere persistentă în gât şi febră.

Aceste simptome pot fi primele semne că sângele si măduva dumneavoastră osoasă pot fi afectate. Efectele asupra sângelui pot fi o scădere a numărului de celule roşii (care transportă oxigenul la nivelul organismului), de celule albe (care ajută la lupta împotriva infecţiilor) şi de trombocite (care ajută la formarea cheagurilor de sânge). Reacţie adversă rară, poate afecta până la 1 din 1000 de persoane.

• Gânduri de sinucidere sau comportament suicidar. Reacţie adversă rară, poate afecta până la

1 din 1000 de persoane. 8 Reacţiile adverse enumerate mai jos au fost raportate cu următoarele frecvenţe: Foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane):

• somnolenţă/letargie
• tremurături ale mâinilor sau ale altor părţi ale corpului
• ameţeli
• durere de cap
• bătăi neregulate, puternice sau rapide ale inimii
• ameţeli la ridicarea în picioare din cauza tensiunii arteriale mici (hipotensiune arterială

ortostatică)

• gură uscată
• constipaţie
• greaţă
• transpiraţii excesive
• creştere în greutate
• vorbire neclară sau greoaie
• agresivitate
• nas înfundat.

Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane):

• confuzie
• tulburări sexuale (scădere dorinţei sexuale, probleme de erecţie)
• tulburări ale atenţiei
• modificări ale gustului
• amorţeală sau furnicături la nivelul mâinilor sau picioarelor
• coordonare deficitară
• pupile dilatate
• bloc cardiac
• oboseală
• concentraţii scăzute ale sodiului în sânge
• agitaţie
• tulburări la urinare
• senzaţie de sete.

Mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 de persoane):

• agitaţie, anxietate, tulburări ale somnului, coşmaruri
• convulsii
• ţiuituri în urechi
• tensiune arterială mare
• diaree, vărsături
• erupţii trecătoare pe piele, urticarie, umflare a feţei şi a limbii
• dificultăţi la urinare
• creştere a producţiei de lapte matern sau secreţie de lapte matern în afara perioadelor de

alăptare

• creştere a tensiunii din interiorul ochilor
• condiţii de colaps
• agravare a insuficienţei cardiace
• afectare a funcţiei ficatului (de exemplu colestază hepatică).

9 Rare (pot afecta până la 1 din 1000 de persoane)

• scădere a poftei de mâncare
• delir (în special la pacienţi în vârstă), halucinaţii
• anomalii ale ritmului inimii sau ale felului în care bate inima
• umflare a glandelor salivare
• cădere a părului
• creştere a sensibilităţii la expunerea la soare
• mărire a sânilor la bărbaţi
• febră
• scădere în greutate
• rezultate anormale ale testelor funcţiei ficatului.

Foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 de persoane):

• boală a muşchiului inimii
• sentiment de nelinişte interioară şi o nevoie crescută de a fi în continuă mişcare
• tulburări ale nervilor periferici
• creştere acută a tensiunii din interiorul ochiului
• forme deosebite de anomalii ale ritmului inimii (aşa numita torsada vârfurilor)
• inflamaţie de natură alergică a alveolelor pulmonare şi a ţesutului de la nivelul plămânilor.

Cu frecvenţă necunoscută (frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile):

• absenţă a poftei de mâncare
• creştere sau scădere a valorilor zahărului din sânge
• paranoia
• tulburări de mişcare (mişcări involuntare sau scădere a mobilităţii)
• inflamaţie de hipersensibilitate a muşchiului inimii
• hepatită
• bufeuri
• uscăciune a ochilor.

La pacienţii care au luat acest tip de medicamente, a fost observat un risc crescut de fracturi osoase. Raportarea reacţiilor adverse Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale: www.amdm.gov.md sau e-mail: [email protected] Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.

Cum se păstrează

Amitriptylin Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor. A se păstra la temperaturi sub 25°C. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină şi umiditate. Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective. 10 Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.