Sindromul vezicii dureroase (BPS)

Puteți fi trimis(ă) la o ecografie pentru a:

• investiga simptomele pe care le-ați avut, cum ar fi durerea sau un nodul
• monitoriza o afecțiune, cum ar fi o problemă cu tiroida
• ajuta un profesionist din domeniul sănătății să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri, cum ar fi injectarea unui steroid într-o articulație
• verifica dezvoltarea bebelușului în timpul sarcinii

Spitalul sau clinica ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de a efectua o ecografie.

De exemplu, cu puțin timp înainte de test, s-ar putea să fie nevoie să:

• beți câteva pahare de apă, fără să mergeți la toaletă, astfel încât să aveți vezica plină
• scoateți bijuteriile sau piercingurile din zona examinată

Spuneți medicului care efectuează ecografia dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Aceasta poate fi o persoană cunoscută sau un membru al personalului.

Este posibil să primiți rezultatele ecografiei la sfârșitul programării sau poate dura câteva săptămâni, în funcție de motivul pentru care ați făcut investigația.

Rezultatul va fi trimis medicului care v-a recomandat ecografia. Este posibil să aveți nevoie de o programare de control la medicul dumneavoastră pentru a discuta rezultatele.

Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte investigații, în funcție de motivul pentru care ați făcut ecografia.

Discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.

Undele sonore folosite în ecografii sunt sigure. Ecografiile nu utilizează radiații, spre deosebire de radiografii sau tomografii computerizate.

Sonda folosită pentru o ecografie externă de obicei nu provoacă durere atunci când este deplasată pe piele. Dar poate fi inconfortabilă dacă este apăsată pe o zonă deja dureroasă, cum ar fi o articulație umflată.

Sondele interne pot fi inconfortabile atunci când sunt introduse în corp sau mutate în timpul examinării. Spuneți medicului care efectuează ecografia dacă simțiți durere și vă va ajuta să vă simțiți mai confortabil.

Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.

O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:

• verifica starea generală de sănătate
• afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
• afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
• afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune

Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.

De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:

• nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
• întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)

O analiză de sânge se face de obicei la cabinetul medicului de familie sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.

Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).

Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.

Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.

După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.

Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.

Dacă vă este teamă de ace

Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.

De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.

Rezultatele analizelor de sânge sunt gata, de obicei, în câteva zile; pentru unele analize poate dura mai mult.

Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.

Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.

O cistoscopie poate fi efectuată pentru a verifica ce cauzează simptomele vezicii urinare, pentru a trata unele afecțiuni ale vezicii urinare sau pentru a ajuta la diagnosticarea și tratarea cancerului de vezică urinară.

Verificarea simptomelor vezicii urinare

O cistoscopie poate fi folosită pentru a verifica ce cauzează simptomele vezicii urinare, cum ar fi:

• sânge în urină
• infecții ale tractului urinar (ITU)
• incontinență urinară
• durere în partea inferioară a burții (durere pelvină) care nu dispare
• simptome care afectează urinarea, cum ar fi durerea la urinare, urinarea mai frecventă decât în mod normal sau senzația că nu ați golit complet vezica după urinare

Tratarea afecțiunilor vezicii urinare

Este posibil să vi se efectueze o cistoscopie și pentru a trata anumite afecțiuni ale vezicii urinare.

Un cistoscop poate fi folosit pentru a:

• îndepărta pietrele la vezica urinară
• ajuta la micșorarea prostatei dacă aveți hipertrofie de prostată
• injecta medicamente direct în vezică, cum ar fi toxina botulinică pentru vezica hiperactivă
• repara leziuni ale vezicii urinare
• preleva o mostră de celule pentru testare (o biopsie)

Verificarea și tratarea cancerului de vezică urinară

O biopsie poate fi folosită pentru a verifica orice modificări ale vezicii urinare, care ar putea fi cancer de vezică urinară.

Cancerul de vezică urinară poate fi dificil de diagnosticat, așa că este posibil să vi se efectueze și alte teste.

Dacă ați fost diagnosticat(ă) cu cancer de vezică urinară, o cistoscopie poate fi folosită pentru a:

• îndepărta o tumoare din vezica urinară
• verifica cât de bine funcționează tratamentul, cum ar fi chimioterapia

Modul de pregătire pentru o cistoscopie diferă în funcție de tipul de cistoscopie pe care îl veți avea.

Tipuri de cistoscopie

Există 2 tipuri de cistoscopie:

• cistoscopia flexibilă – care folosește un tub subțire și flexibil cu o cameră și este adesea folosită pentru a verifica simptomele vezicii urinare
• cistoscopia rigidă – folosește un tub drept, rigid, cu o cameră în interior și este adesea folosită pentru a trata afecțiunile vezicii urinare

Ar trebui să vi se spună ce tip de cistoscopie veți avea și dacă există ceva ce trebuie să faceți pentru a vă pregăti.

Dacă nu știți, contactați medicul care v-a recomandat cistoscopia pentru recomandări.

Pregătirea pentru o cistoscopie flexibilă

O cistoscopie flexibilă se efectuează de obicei cu anestezie locală pentru a amorți zona din jurul uretrei (tubul prin care iese urina).

Ar trebui să puteți mânca și bea normal în ziua cistoscopiei flexibile.

Pregătirea pentru o cistoscopie rigidă

O cistoscopie rigidă poate fi efectuată cu:

• anestezie generală, în care dormiți în timpul procedurii
• anestezie administrată în coloană (anestezie spinală), care amorțește jumătatea inferioară a corpului în timpul procedurii

Dacă veți avea anestezie generală, vi se poate cere să veniți la o consultație de evaluare cu aproximativ o săptămână înainte de cistoscopie. Aceasta implică de obicei o asistentă care vă ia câteva măsurători, cum ar fi tensiunea arterială. Acest lucru ajută la planificarea utilizării în siguranță a anesteziei.

De obicei, vi se va spune să evitați să mâncați sau să beți (să țineți post) cu câteva ore înainte de o cistoscopie rigidă. Vi se vor oferi informații mai detaliate despre acest lucru.

De asemenea, veți avea nevoie de cineva care să vă ducă acasă după o cistoscopie rigidă și să rămână cu dumneavoastră timp de 24 de ore după aceea.

Probabil vi se va cere să mergeți la un spital sau o clinică locală pentru a vi se efectua cistoscopia.

Înainte de procedură, vi se va cere să vă goliți vezica urinară prin urinare. În același timp, vi se poate cere să oferiți o probă de urină pentru a verifica eventualele infecții. Dacă aveți o infecție, cistoscopia poate fi reprogramată.

Efectuarea unei cistoscopii flexibile

1. Vi se va cere să vă dezbrăcați, în spatele unui paravan, de la talie în jos. Vi se va da un halat pe care să îl purtați.
2. Vi se va cere să vă întindeți pe o masă de examinare sau pe un pat.
3. Se va folosi un gel anestezic local pentru a amorți zona din jurul uretrei (tubul care transportă urina din vezică în afara corpului).
4. Un tub subțire și flexibil, cu o cameră în interior (cistoscop), este introdus ușor în uretră și avansat prin aceasta până în vezică.
5. O soluție salină este pompată în vezică pentru a o umfla. Acest lucru face mai ușoară vizualizarea interiorului.
6. Cistoscopul este mișcat în interiorul vezicii pentru a o examina. Imaginile sunt transmise pe un ecran pe care îl puteți urmări, dacă doriți.
7. Prin cistoscop pot fi folosite instrumente pentru a preleva o mică mostră de celule pentru testare (biopsie).
8. După finalizarea testului, cistoscopul este îndepărtat ușor din vezică.

O cistoscopie flexibilă durează de obicei aproximativ 10 până la 15 minute.

Efectuarea unei cistoscopii rigide

1. Vi se va administra fie o anestezie generală (astfel încât să dormiți în timpul procedurii), fie vi se va amorți jumătatea inferioară a corpului cu anestezic administrat în coloană (anestezie spinală).
2. Un tub cu o cameră în interior (cistoscop) este introdus ușor în uretră și avansat prin aceasta până în vezică.
3. O soluție salină este pompată în vezică pentru a o umfla. Acest lucru face mai ușoară vizualizarea interiorului și efectuarea oricărui tratament.
4. Prin cistoscop pot fi folosite instrumente pentru a preleva o mică mostră de celule pentru testare (biopsie) sau pentru a trata anumite afecțiuni.
5. Eventualele incizii făcute în timpul testării sau tratamentului sunt închise, iar cistoscopul este îndepărtat ușor din vezică.

O cistoscopie rigidă durează de obicei aproximativ 30 de minute.

Dacă ați făcut o cistoscopie flexibilă, puteți pleca acasă imediat ce procedura s-a încheiat. Vă puteți relua munca și activitățile obișnuite de îndată ce vă simțiți în stare.

Dacă ați făcut o cistoscopie rigidă, de obicei puteți pleca acasă după ce vă reveniți din efectele anestezicului și puteți urina.

Pentru majoritatea persoanelor, acest lucru durează câteva ore.

Dacă ați avut anestezie spinală sau generală, cineva trebuie să vă ducă acasă și să rămână cu dumneavoastră timp de 24 de ore.

În această perioadă de 24 de ore, nu:

• consumați alcool
• conduceți
• folosiți utilaje grele sau complexe

Este posibil să aveți o cantitate mică de sânge în urină timp de câteva zile după cistoscopie. De asemenea, urinarea poate fi dureroasă.

Aceste simptome ar trebui să treacă în câteva zile și, de obicei, nu sunt motive de îngrijorare. Paracetamolul sau ibuprofenul pot ajuta la tratarea durerii. Discutați cu medicul de familie dacă simptomele nu dispar după câteva zile.

După cistoscopie, medicul sau asistenta vă poate spune dacă a observat modificări la nivelul vezicii urinare.

Ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează, inclusiv dacă veți avea nevoie de mai multe analize sau tratament.

Este posibil să aveți nevoie de o programare de control pentru a discuta despre rezultate și pașii următori.

Dacă a fost prelevată o mostră de celule pentru analiză (biopsie), de obicei durează 1 până la 2 săptămâni pentru a obține rezultatele.

Dacă rezultatele arată că aveți cancer, veți fi îndrumat(ă) către o echipă specializată în îngrijirea cancerului.

Cistoscopia este o procedură frecventă, iar complicațiile grave sunt rare. Medicul sau asistenta vă vor explica toate riscurile posibile.

Infecție de tract urinar

Există un risc mic de a face o infecție de tract urinar după o cistoscopie.

Infecția poate afecta vezica urinară, rinichii și tuburile care le leagă.

De obicei, veți avea nevoie de antibiotice pentru a trata o infecție de tract urinar.

Probleme la golirea vezicii urinare

Veți fi verificat(ă) pentru a vedea dacă puteți urina înainte de a fi trimis(ă) acasă. Dar, uneori, umflarea vezicii urinare și a uretrei poate face să nu puteți urina odată ajuns(ă) acasă. Acest lucru poate cauza umflare sau durere în burtă.

Este posibil să fie nevoie să vi se introducă un tub în uretră pentru a drena urina din vezică (cateter urinar) până când puteți urina din nou.

Lezarea vezicii urinare

Foarte rar, vezica urinară poate fi lezată în timpul cistoscopiei. Acest lucru poate cauza sânge în urină, care poate fi abundent sau poate continua timp de câteva zile.

Poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru a repara acest lucru, dacă sângerarea nu se oprește.

Recomandare non-urgentă: consultați medicul dacă:

• aveți durere sau senzație de arsură când urinați, care nu dispare după câteva zile
• simțiți nevoia să urinați mai des sau mai urgent decât de obicei
• urina dumneavoastră arată tulbure

Anunțați medicul că ați făcut o cistoscopie.

Recomandare urgentă: cereți o programare urgentă la medicul de familie dacă:

• credeți că aveți o infecție de tract urinar și aveți febră (sau vă este foarte cald ori frig sau aveți frisoane) sau aveți o temperatură foarte scăzută, sub 36°C
• aveți durere în partea de jos a burții sau durere în spate, chiar sub coaste
• aveți sânge în urină care este abundent sau nu dispare după câteva zile

Dacă nu puteți ajunge la medicul de familie sau simptomele se agravează, mergeți la urgențe.

Anunțați medicul sau serviciul de urgență că ați făcut o cistoscopie.

Acțiune imediată: sunați la 112 sau mergeți la urgențe dacă:

• nu puteți urina și burta dumneavoastră este umflată și dureroasă