Ediție: RO România MD Republica MoldovaR. Moldova
Informație oficială despre medicamente și farmacii — într-un singur loc.
📄 Prospecte și text oficial 💳 Prețuri și compensare ⚖️ Interacțiuni 👶 Doze la copii 📍 Farmacii

Rahitism și osteomalacie

Actualizat: · Cod ICD-10: E55.0, M83

Simptome

Principalul simptom al rahitismului este reprezentat de picioarele arcuite. Acest lucru se întâmplă atunci când picioarele se curbează spre exterior, astfel încât există un spațiu mare între genunchi atunci când stați cu picioarele apropiate.

Simptomele rahitismului la copii și ale osteomalaciei la adulți includ, de asemenea:

  • încheieturi umflate și dureroase
  • durere la nivelul spatelui, umerilor, coastelor, pelvisului sau picioarelor
  • modificări ale modului de mers, lipsa dorinței de a merge mult sau oboseala mai ușoară la mers
  • dificultate la urcarea scărilor sau la ridicarea de pe scaun din cauza mușchilor slăbiți
  • furnicături, crampe sau spasme musculare
  • fracturi osoase mai frecvente sau după un accident minor, în special la nivelul șoldurilor, zonei lombare și picioarelor

Copiii cu rahitism pot fi mici pentru vârsta lor, iar dinții le pot apărea mai târziu decât de obicei.

Diagnostic și analize

Dacă medicul de familie consideră că dumneavoastră sau copilul dumneavoastră ați putea avea rahitism sau osteomalacie, vă va verifica nivelul de vitamina D și calciu.

Aceasta poate include analize de sânge și testarea unei probe de urină.

De asemenea, vă poate trimite la un specialist pentru mai multe investigații, cum ar fi radiografii și scintigrafii osoase.

Analize și investigații

Vitamina D · Radiografia · Analizele de sânge · Densitometrie osoasă (scanare DEXA)

Testul de vitamina D

Ce este testul de vitamina D?

Testul de vitamina D măsoară nivelul de vitamina D din sângele dumneavoastră. Vitamina D ajută organismul să absoarbă calciul pentru a construi oase și dinți sănătoși. De asemenea, ajută la funcționarea normală a mușchilor, nervilor și a sistemului imunitar. Deficitul de vitamina D (niveluri foarte scăzute de vitamina D) poate duce la afecțiuni osoase și alte probleme medicale.

Puteți obține vitamina D din trei surse:

  • Lumina soarelui. Organismul dumneavoastră produce vitamina D atunci când pielea neacoperită, fără protecție solară, este expusă la lumina soarelui în aer liber.
  • Anumite alimente. Doar câteva alimente, cum ar fi gălbenușurile de ou, ficatul și peștele gras, conțin în mod natural vitamina D. De aceea, vitamina D este adăugată în unele alimente, cum ar fi anumite cereale pentru micul dejun sau produse lactate.
  • Suplimente. Puteți lua suplimente de vitamina D sub formă de pastile sau picături lichide.

Înainte ca organismul dumneavoastră să poată folosi vitamina D, ficatul trebuie să o transforme într-o altă formă numită 25-hidroxivitamina D sau 25(OH)D. Majoritatea testelor de sânge pentru vitamina D măsoară nivelul de 25(OH)D din sânge, deoarece acesta este cel mai precis mod de a vedea dacă aveți suficientă vitamina D.

Un alt tip de test de vitamina D măsoară o formă diferită de vitamina D din sânge. Se numește „vitamina D activă”. (Poate fi numită și calcitriol sau 1,25-dihidroxivitamina D.) Acest test nu este folosit de obicei pentru a verifica dacă aveți suficientă vitamina D. Dar poate fi folosit pentru a monitoriza problemele renale sau pentru a ajuta la identificarea cauzei nivelurilor anormale de calciu din sânge.

Alte denumiri: 25-hidroxivitamina D, 25(OH)D, test de colecalciferol, test de ergocalciferol, test de calcidiol, test de vitamina D2, test de vitamina D3

Pentru ce se folosește?

Un test de vitamina D este folosit pentru a verifica nivelurile de vitamina D din sângele dumneavoastră. Testul se face de obicei dacă medicul dumneavoastră consideră că o afecțiune osoasă sau o altă problemă de sănătate pe care o aveți ar putea fi cauzată de niveluri foarte scăzute de vitamina D.

Testarea de rutină a vitaminei D nu este recomandată pentru toată lumea. Medicul dumneavoastră vă poate spune dacă un test de vitamina D este potrivit pentru dumneavoastră.

De ce am nevoie de un test de vitamina D?

Medicul dumneavoastră vă poate recomanda un test de vitamina D dacă:

  • Ați fost diagnosticat(ă) cu o afecțiune medicală care poate fi legată de deficitul de vitamina D, cum ar fi:
    • Osteomalacie, oase moi, adesea cu slăbiciune musculară
    • Densitate osoasă scăzută, osteopenie sau osteoporoză
    • Rahitism, o problemă de creștere a oaselor la copii
  • Aveți semne sau simptome ale unei afecțiuni care poate fi legată de deficitul de vitamina D, cum ar fi:
    • Dureri osoase
    • Slăbiciune sau dureri musculare
    • Oase moi sau deformate
    • Oase fragile și fracturi (oase rupte)
  • Aveți un risc crescut de a dezvolta deficit de vitamina D. Riscul dumneavoastră poate fi ridicat dacă:
    • Vă expuneți rar pielea la lumina soarelui pentru că stați în interior, vă acoperiți afară, folosiți protecție solară sau locuiți într-o zonă cu puțină lumină solară
    • Nu mâncați suficient sau aveți malnutriție
    • Ați suferit o intervenție chirurgicală de slăbire
    • Aveți o afecțiune care îngreunează absorbția nutrienților din alimente, cum ar fi boala Crohn, colita ulcerativă sau boala celiacă
    • Aveți boli de rinichi sau de ficat care vă afectează capacitatea de a transforma vitamina D într-o formă pe care corpul o poate folosi
    • Luați medicamente care afectează nivelul de vitamina D, inclusiv anumite statine pentru scăderea colesterolului, steroizi și medicamente pentru slăbit

Bebelușii și copiii pot dezvolta probleme grave de sănătate din cauza lipsei de vitamina D. Medicul poate recomanda un test de vitamina D pentru:

  • Bebelușii hrăniți în principal cu lapte matern. Laptele matern are un conținut scăzut de vitamina D. Toți bebelușii au nevoie de suplimente de vitamina D la scurt timp după naștere, indiferent dacă sunt alăptați sau hrăniți cu formulă, în doza recomandată de medic.
  • Copiii cu diete sărace în vitamina D.

Dacă luați suplimente de vitamina D pentru deficit de vitamina D, medicul vă poate recomanda un test pentru a vedea dacă nivelul de vitamina D se îmbunătățește.

Prea multă vitamina D din suplimente vă poate dăuna sănătății. Acest lucru se întâmplă rar, dar dacă luați suplimente și aveți simptome ale unui nivel ridicat de vitamina D, medicul vă poate recomanda un test. Simptomele excesului de vitamina D includ:

  • Greață și vărsături
  • Poftă de mâncare scăzută
  • Constipație
  • Slăbiciune musculară
  • Scădere în greutate

Ce se întâmplă în timpul unui test de vitamina D?

Un test de vitamina D este o analiză de sânge. În timpul unei analize de sânge, un cadru medical vă va recolta o probă de sânge dintr-o venă de la braț, folosind un ac mic. După introducerea acului, o cantitate mică de sânge va fi colectată într-un tub de recoltare sau flacon. Este posibil să simțiți o ușoară înțepătură când acul intră sau iese. De obicei, aceasta durează mai puțin de cinci minute.

Va trebui să fac ceva pentru a mă pregăti pentru test?

Nu aveți nevoie de pregătiri speciale pentru un test de vitamina D. Dar asigurați-vă că îi spuneți medicului dumneavoastră despre toate medicamentele, vitaminele și suplimentele pe care le luați, deoarece acestea pot afecta rezultatele testului. Nu opriți însă administrarea niciunui medicament decât dacă medicul dumneavoastră vă spune acest lucru.

Există riscuri la această analiză?

Riscul unei analize de sânge este foarte mic. Este posibil să simțiți o ușoară durere sau să apară o vânătaie în locul unde a fost introdus acul, dar majoritatea simptomelor dispar rapid.

Ce înseamnă rezultatele?

Rezultatele analizei dumneavoastră pot fi raportate ca „vitamina D totală” sau ca valorile vitaminei D2 și D3. Vitamina D2 și D3 acționează aproximativ la fel în organism. Dacă adunați vitamina D2 și D3, obțineți vitamina D totală. Vitamina D totală este valoarea importantă de verificat.

Rezultatele analizei descriu de obicei nivelurile de vitamina D totală ca fiind:

  • Deficitare, ceea ce înseamnă niveluri foarte scăzute de vitamina D, care pot afecta oasele și starea generală de sănătate
  • Insuficiente, ceea ce înseamnă niveluri scăzute de vitamina D, care pot slăbi oasele și afecta sănătatea, chiar dacă nu aveți simptome
  • Suficiente sau optime, ceea ce înseamnă niveluri de vitamina D adecvate pentru sănătatea oaselor și starea generală de bine la majoritatea persoanelor
  • Toxice sau posibil toxice, ceea ce înseamnă niveluri foarte ridicate de vitamina D, care pot cauza probleme de sănătate

Dacă nivelurile totale de vitamina D sunt deficitare sau insuficiente, aceasta poate însemna că:

  • Nu obțineți suficientă vitamina D din alimentație și/sau expunerea la soare
  • Aveți dificultăți în absorbția vitaminei D din alimente, ceea ce poate fi un semn al unei tulburări de malabsorbție
  • Aveți dificultăți în transformarea vitaminei D într-o formă utilizabilă de organism, ceea ce poate fi un semn de boală de rinichi sau de ficat
  • Luați un medicament care afectează nivelurile de vitamina D

Pentru a crește nivelurile de vitamina D, medicul dumneavoastră vă poate recomanda să luați suplimente de vitamina D și/sau să consumați mai multe alimente bogate în vitamina D. Acest lucru este de obicei mai sigur decât expunerea suplimentară la soare, care poate cauza cancer de piele.

Dacă nivelurile totale de vitamina D sunt ridicate sau toxice, aceasta înseamnă de obicei că primiți prea mult din suplimente. Va trebui să opriți administrarea suplimentelor pentru a reduce nivelurile de vitamina D. Acest lucru este necesar deoarece prea multă vitamina D poate cauza leziuni grave organelor și vaselor de sânge.

Pentru a afla ce înseamnă rezultatele analizei vitaminei D, discutați cu medicul dumneavoastră.

Radiografie

De ce se face o radiografie

O radiografie poate fi folosită pentru a obține imagini ale multor părți ale corpului, cum ar fi:

  • oasele
  • dinții
  • plămânii
  • sistemul digestiv

O radiografie poate fi folosită pentru a:

  • verifica dacă aveți o fractură osoasă după un accident
  • verifica dacă există probleme cu dinții dumneavoastră, cum ar fi cariile dentare
  • afla dacă simptomele pe care le aveți ar putea fi cauzate de o afecțiune, cum ar fi o infecție sau un blocaj în sistemul digestiv
  • verifica dacă copilul dumneavoastră a înghițit ceva dăunător, cum ar fi o baterie
  • ajuta medicii să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri

Tipuri de radiografii

Există diferite tipuri de radiografii pe care le puteți face.

Tipuri frecvente de radiografii
Tipul De ce se efectuează

Radiografie standard

Folosită în principal pentru a verifica oasele, precum și dinții și plămânii

Angiografie

Folosită pentru a verifica vasele de sânge – implică injectarea unui colorant special (agent de contrast) în sânge, pentru ca vasele de sânge să poată fi văzute mai clar

Densitometrie osoasă (scanare DEXA)

Folosită pentru a verifica densitatea (rezistența) oaselor

Tomografie computerizată (CT)

Folosită atunci când sunt necesare imagini mai detaliate ale interiorului corpului decât poate oferi o radiografie standard, de exemplu pentru a vedea cât de bine funcționează un tratament

Urogramă intravenoasă

Folosită pentru a verifica vezica urinară și rinichii

Tranzit baritat esofagian

Folosit pentru a verifica sistemul digestiv – implică consumul unui lichid numit bariu, pentru ca sistemul digestiv să poată fi văzut mai clar

Clismă cu bariu

Folosită pentru a diagnostica simptomele intestinale – bariul este introdus în rect cu ajutorul unui tub, pentru ca intestinul să poată fi văzut mai clar

Pregătirea pentru o radiografie

Veți fi informat(ă) înainte de radiografie dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti.

În funcție de tipul de radiografie pe care îl veți face, uneori vi se poate cere să:

  • nu purtați nimic care conține metal, cum ar fi bijuterii, haine cu fermoare sau capse sau agrafe de păr
  • nu mâncați și nu beți nimic cu câteva ore înainte de radiografie (post alimentar)
  • luați un medicament cu o zi înainte de radiografie, care vă va provoca scaun

Spuneți profesionistului din domeniul sănătății dacă:

  • sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
  • alăptați
  • luați orice medicamente
  • aveți orice alergie sau ați avut o reacție anterioară la bariu sau la un colorant numit substanță de contrast
Informații:

Spuneți persoanei care vă face radiografia dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Aceasta poate fi o persoană cunoscută sau un membru instruit al personalului.

Ce se întâmplă în timpul unei radiografii

Majoritatea radiografiilor se fac în spitale. Radiografiile dentare se fac de obicei într-un cabinet stomatologic.

Profesionistul din domeniul sănătății care efectuează radiografii în spital se numește asistent de radiologie.

În funcție de tipul de radiografie pe care îl faceți, vi se poate administra o injecție cu o substanță de contrast, o băutură cu bariu sau vi se poate introduce bariu în intestin printr-un tub introdus în anus (clismă baritată).

Substanța de contrast vă poate da o senzație de căldură și înroșire a feței și puteți simți un gust metalic în gură. Aceste senzații ar trebui să treacă rapid.

Radiografia în sine ar trebui să dureze doar câteva minute:

  1. Vi se poate cere să vă schimbați într-un halat, în funcție de partea corpului care urmează să fie radiografiată.
  2. Aparatul de radiografie va fi aliniat cu partea corpului care urmează să fie radiografiată.
  3. Persoana care efectuează radiografia (precum și orice însoțitor) se va retrage în spatele unui paravan de protecție sau va părăsi încăperea.
  4. Vi se va cere să stați foarte nemișcat(ă) timp de câteva secunde și se vor face 1 sau mai multe radiografii – nu veți simți nimic în acest timp.
  5. Vi se poate cere să vă schimbați poziția, dacă trebuie radiografiate diferite părți ale corpului.
După radiografie

De obicei, puteți pleca imediat ce radiografia este gata.

Dacă vi s-a administrat bariu sau substanță de contrast, vi se poate cere să așteptați până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la acestea.

Obținerea rezultatelor radiografiei

Ar trebui să vi se spună când veți primi rezultatele unei radiografii.

Acest lucru poate fi:

  • în aceeași zi în care o faceți
  • la o programare la câteva săptămâni după (dacă nu ați primit nicio veste după câteva săptămâni, contactați medicul care v-a trimis sau medicul de familie)

Un profesionist din domeniul sănătății ar trebui să vă explice rezultatele radiografiei și dacă sunt necesari pași următori. Aceștia pot include alte teste.

Posibile complicații ale radiografiilor

Radiografiile sunt de obicei foarte sigure, iar complicațiile grave sunt rare.

Unele persoane pot avea o reacție alergică la bariul sau la substanța de contrast folosite în anumite tipuri de radiografii. Aceasta poate cauza simptome precum dificultăți de respirație, amețeli și erupții pe piele.

Vi se va cere să așteptați în spital dacă există riscul unei reacții. Personalul este instruit să trateze aceste tipuri de reacții, dacă apar.

Dacă faceți multe radiografii, există un risc foarte mic ca radiațiile să poată cauza cancer.

Medicul dumneavoastră va evalua riscurile înainte de a vă recomanda o radiografie și va discuta acest lucru cu dumneavoastră.

Analize de sânge

De ce se face o analiză de sânge

Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.

O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:

  • verifica starea generală de sănătate
  • afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
  • afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
  • afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune

Pregătirea pentru o analiză de sânge

Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.

De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:

  • nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
  • întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)

Ce se întâmplă la o analiză de sânge

O analiză de sânge se face de obicei la cabinetul medicului de familie sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.

Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).

Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.

Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.

După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.

Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.

Dacă vă este teamă de ace

Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.

De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.

Obținerea rezultatelor analizelor de sânge

Puteți primi rezultatele analizelor de sânge după câteva zile și, de obicei, în câteva săptămâni.

Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.

Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.

Densitometrie osoasă (scanare DEXA)

Cine are nevoie de o scanare a densității osoase

Este posibil să aveți nevoie de o scanare a densității osoase dacă:

  • aveți peste 50 de ani și prezentați un risc de a dezvolta osteoporoză
  • aveți sub 50 de ani, dar aveți alți factori de risc, cum ar fi fumatul sau o fractură osoasă anterioară

Rezultatele unei scanări a densității osoase sunt de obicei utilizate împreună cu o evaluare a riscului de fractură pentru a estima probabilitatea de osteoporoză și de fractură osoasă.

Osteoporoza poate afecta pe oricine, la orice vârstă, deși femeile în vârstă aflate la postmenopauză sunt deosebit de expuse riscului.

Acest lucru se datorează faptului că nivelul de estrogen scade după menopauză, ceea ce duce la o scădere a densității osoase.

Cu cât oasele dumneavoastră sunt mai dense, cu atât sunt mai puternice și mai puțin predispuse la fracturi. Osteoporoza nu provoacă niciun simptom până când un os nu se rupe.

Măsurarea densității osoase

În timpul unei scanări a densității osoase, un tip de radiografie numit absorptiometrie duală cu raze X este trecut prin corpul dumneavoastră. Aceasta este prescurtată DEXA.

O parte din radiație este absorbită de os și de țesuturile moi, iar o parte trece prin corpul dumneavoastră.

Detectori speciali din aparatul DEXA măsoară cât de multă radiație trece prin oasele dumneavoastră, iar aceste informații sunt trimise la un computer.

Măsurătorile densității osoase vor fi comparate cu densitatea osoasă a unui adult tânăr sănătos sau a unui adult de aceeași vârstă și sex cu dumneavoastră.

Cât de sigure sunt scanările de densitate osoasă (DEXA)

Scanările de densitate osoasă sunt foarte sigure. Folosesc un nivel de radiații mult mai scăzut decât radiografiile standard, ceea ce înseamnă că asistentul de radiologie (care efectuează scanarea) poate rămâne în camera de scanare împreună cu dumneavoastră în timpul procedurii.

Deși sunt foarte sigure, scanările de densitate osoasă și radiografiile nu sunt recomandate femeilor însărcinate, deoarece razele X pot dăuna copilului nenăscut.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

Tratament

Rahitismul și osteomalacia sunt cauzate de obicei de niveluri scăzute de vitamina D și calciu în organism.

Organismul nostru produce vitamina D atunci când pielea este expusă la lumina soarelui de vară. Însă în lunile reci (toamna și iarna) nu putem produce suficientă vitamina D din lumina soarelui, ceea ce poate duce la niveluri scăzute de vitamina D.

Calciul se găsește în lapte, brânză, iaurt și legume cu frunze verzi, precum și în alte alimente. Este posibil să nu consumați suficient dacă nu aveți o dietă sănătoasă și echilibrată.

Tratamentele pentru rahitism includ:

  • administrarea de suplimente cu vitamina D și calciu
  • o dietă sănătoasă și echilibrată
  • petrecerea mai mult timp în aer liber, cu pielea expusă la soare, ceea ce reprezintă o modalitate bună de a crește natural nivelul de vitamina D

Dacă rahitismul sau osteomalacia au cauzat probleme ale oaselor, cum ar fi picioarele arcuite, este posibil să aveți nevoie de tratament suplimentar pentru a corecta acest lucru. Unele persoane pot avea nevoie de intervenție chirurgicală.

Dacă simptomele rahitismului sau osteomalaciei sunt cauzate de o altă afecțiune, tratarea acelei afecțiuni va ajuta.

Prevenție

Puteți preveni rahitismul și osteomalacia asigurându-vă că aveți suficientă vitamina D și calciu.

Ce să faceți

  • luați un supliment de vitamina D dacă vi-l recomandă medicul, mai ales dacă sunteți în vârstă, însărcinată sau alăptați

  • dați-i bebelușului picături de vitamina D din primele zile de viață, în doza recomandată de medic

  • aveți o dietă sănătoasă și echilibrată

  • încercați să stați afară la soare fără cremă de protecție solară timp de 15 minute, de 2 sau 3 ori pe săptămână, în lunile calde – acest lucru poate fi necesar mai des dacă aveți pielea brună sau neagră

Când să mergeți la medic

Recomandare non-urgentă: consultați medicul de familie dacă:

  • credeți că dumneavoastră sau copilul dumneavoastră ați putea avea rahitism sau osteomalacie

Medicamente folosite pentru rahitism și osteomalacie

Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.

Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.

Vitaminele A și D · ATC A11C · 14

Vitamina D și derivații ei: ajută la absorbția calciului și la sănătatea oaselor.

Calciu · ATC A12A · 3

Suplimente de calciu, adesea asociate cu vitamina D, pentru oase sau pentru corectarea unui deficit.

Medicamente pentru structura și mineralizarea osului · ATC M05B · 3

Întăresc oasele și reduc riscul de fracturi (bisfosfonați și altele).

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0), MedlinePlus (NLM).