Ediție: RO România MD Republica MoldovaR. Moldova
Informație oficială despre medicamente și farmacii — într-un singur loc.
📄 Prospecte și text oficial 💳 Prețuri și compensare ⚖️ Interacțiuni 👶 Doze la copii 📍 Farmacii

Poliradiculoneuropatie

Actualizat:

Despre boală

Sindromul Guillain-Barré este o afecțiune rară care afectează nervii, provocând simptome precum furnicături, slăbiciune musculară și, în cazuri severe, paralizie. De obicei, simptomele se agravează în primele 2-4 săptămâni, iar tratamentul implică imunoterapie și îngrijire de susținere în spital. Recuperarea poate dura luni sau ani, iar unele persoane rămân cu probleme pe termen lung.

Simptome

Sindromul Guillain-Barré vă afectează simțurile, mișcarea și funcții precum respirația și bătăile inimii.

De obicei, afectează mai întâi brațele și picioarele, înainte să apară simptome în alte părți ale corpului.

Simptomele se agravează, de obicei, în primele 2-4 săptămâni.

La început, este posibil să simțiți furnicături, amorțeală sau înțepături la nivelul picioarelor și mâinilor. Urmează, de obicei, slăbiciune musculară și dificultăți în mișcarea articulațiilor.

Alte simptome pot include:

  • durere ascuțită, fulgerătoare (durere nervoasă), adesea la nivelul picioarelor sau în spate
  • probleme de respirație
  • probleme la nivelul feței, cum ar fi căderea mușchilor feței sau dificultăți la înghițire ori la vorbire
  • probleme la nivelul ochilor, cum ar fi vederea dublă

La unele persoane, simptomele devin atât de severe încât nu mai pot mișca picioarele, brațele și fața (paralizie).

Diagnostic și analize

Dacă aveți simptome de sindrom Guillain-Barré, medicul de familie vă va verifica reflexele și va căuta eventuale semne de amorțeală sau slăbiciune musculară.

Dacă medicul de familie consideră că ați putea avea sindrom Guillain-Barré, vă va trimite la un specialist în afecțiunile nervilor (neurolog) pentru investigații și tratament. Este posibil să vi se facă investigații precum:

  • un test electric al nervilor și mușchilor
  • un test respirator (spirometrie)
  • analize de sânge
  • o puncție lombară, prin care se recoltează o probă de lichid din coloana vertebrală pentru analiză

Analize și investigații

Spirometria · Analizele de sânge · Puncție lombară

Spirometrie

De ce se face spirometria

Este posibil să fiți trimis la o spirometrie pentru a:

  • afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de o afecțiune pulmonară, cum ar fi astmul, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) sau fibroza pulmonară
  • monitoriza o afecțiune pulmonară dacă aveți deja una, de exemplu pentru a vedea cât de bine funcționează tratamentul
  • verifica starea generală de sănătate înainte de o intervenție chirurgicală

Vi se poate oferi, de asemenea, un test dacă:

  • aveți risc de a dezvolta o afecțiune pulmonară

Pregătirea pentru spirometrie

Veți fi informat(ă) cum să vă pregătiți pentru spirometrie.

Vi se poate cere:

  • să nu fumați cu 24 de ore înainte de test
  • să nu mâncați o masă copioasă cu cel puțin 2 ore înainte de test
  • să nu consumați alcool cu cel puțin 4 ore înainte de test
  • să purtați haine lejere pentru test

Veți fi informat(ă) dacă trebuie să opriți administrarea unor medicamente sau utilizarea inhalatoarelor înainte de spirometrie.

Ce se întâmplă în timpul unui test de spirometrie

Un test de spirometrie va fi efectuat de un profesionist din domeniul sănătății la cabinetul medicului de familie, într-o clinică sau în spital.

Înainte de un test de spirometrie

Profesionistul din domeniul sănătății va verifica dacă sunteți suficient de bine pentru a face testul și vă va întreba despre orice afecțiuni medicale pe care le aveți sau le-ați avut recent.

Acest lucru este necesar deoarece nu este sigur să faceți un test de spirometrie dacă:

  • aveți o infecție toracică
  • aveți anumite afecțiuni, cum ar fi probleme de inimă și tensiune arterială crescută necontrolată
  • ați avut recent un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral
  • ați suferit recent anumite tipuri de intervenții chirurgicale

De asemenea, vă va măsura înălțimea și greutatea, de care are nevoie pentru a calcula rezultatele.

În timpul unui test de spirometrie

Când sunteți pregătit(ă) pentru test, vi se va cere să:

  1. Vă așezați lângă un dispozitiv cu un tub atașat (spirometru) – vi se va pune un clips moale pe nas.
  2. Inspirați adânc, astfel încât plămânii să se umple complet cu aer.
  3. Închideți strâns buzele în jurul tubului.
  4. Expirați cât de repede și de puternic puteți, astfel încât să goliți complet plămânii.
  5. Repetați testul de încă 2 ori.

Profesionistul din domeniul sănătății vă poate cere să folosiți un inhalator și să repetați testul din nou după o scurtă pauză. Acest lucru ajută la verificarea dacă utilizarea unui inhalator vă afectează rezultatul.

Programarea nu ar trebui să dureze mai mult de o oră.

După un test de spirometrie

Vă puteți simți amețit(ă) sau slăbit(ă) în timpul testului de spirometrie sau la scurt timp după aceea, dar acest lucru nu ar trebui să dureze mult.

Obținerea rezultatelor testului de spirometrie

Un specialist va analiza rezultatele testului dumneavoastră și le va trimite medicului dumneavoastră.

Dacă există o problemă cu plămânii dumneavoastră, medicul vă va explica ce înseamnă rezultatele și va discuta cu dumneavoastră pașii următori.

Analize de sânge

De ce se face o analiză de sânge

Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.

O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:

  • verifica starea generală de sănătate
  • afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
  • afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
  • afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune

Pregătirea pentru o analiză de sânge

Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.

De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:

  • nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
  • întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)

Ce se întâmplă la o analiză de sânge

O analiză de sânge se face de obicei la cabinetul medicului de familie sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.

Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).

Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.

Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.

După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.

Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.

Dacă vă este teamă de ace

Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.

De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.

Obținerea rezultatelor analizelor de sânge

De obicei primiți rezultatele analizelor de sânge în câteva zile, dar uneori poate dura câteva săptămâni.

Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.

Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.

Puncție lombară

De ce se face puncția lombară

Există câteva motive diferite pentru care ați putea avea nevoie de o puncție lombară.

Puncția lombară poate fi folosită pentru a:

  • afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de o afecțiune a creierului sau a coloanei vertebrale
  • trata o afecțiune, cum ar fi o infecție sau unele tipuri de cancer
  • vă administra un anestezic

De obicei, veți fi trimis de un medic specialist pentru a vi se face o puncție lombară. Uneori, aceasta se face dacă sunteți foarte bolnav în spital sau dacă aveți nevoie de un anestezic de urgență.

Pregătirea pentru puncția lombară

Medicul sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de puncția lombară. De asemenea, îi puteți adresa orice nelămurire sau întrebare aveți.

De exemplu, este posibil să fie nevoie să opriți administrarea anumitor medicamente pentru o scurtă perioadă înainte de puncția lombară.

Puteți întreba, de asemenea, dacă puteți veni cu cineva care să vă susțină în timpul procedurii, dar acest lucru nu este întotdeauna posibil.

Ce se întâmplă în timpul unei puncții lombare

Puncția lombară se face de obicei în spital. Durează în mod obișnuit aproximativ 15 până la 20 de minute, dar poate dura mai mult.

Înainte de puncția lombară, va trebui să vă dezbrăcați în spatele unui paravan și să îmbrăcați o cămașă de spital.

  1. Vi se va cere să vă așezați cu capul și umerii aplecați înainte sau să vă întindeți pe o parte, cu genunchii trași spre piept.
  2. Vi se va administra un anestezic local în zona lombară, de obicei sub formă de injecție. Aceasta înseamnă că veți fi treaz(ă), dar nu veți simți nicio durere. Copiilor li se administrează de obicei și un medicament (un sedativ) pentru a-i ajuta să se relaxeze și să stea nemișcați.
  3. Un ac este introdus lent în zona lombară, între oasele coloanei vertebrale (vertebre). Este posibil să simțiți o oarecare presiune și disconfort în spate. De asemenea, puteți avea o senzație de furnicături pentru câteva secunde.
  4. Dacă vi se fac analize sau anumite tratamente, lichidul din interiorul coloanei vertebrale (lichid cefalorahidian) este colectat în tuburi mici. Acesta va fi trimis la laborator pentru analize. Dacă vi se administrează medicamente sau un anestezic, acestea sunt injectate în coloana vertebrală.
  5. Când puncția lombară este terminată, acul este scos. Se aplică un pansament pe spate pentru a acoperi locul înțepăturii și pentru a opri orice sângerare.
Important

Puncția lombară poate fi inconfortabilă, dar nu ar trebui să fie dureroasă. Spuneți medicului sau specialistului dacă simțiți durere.

Dacă vă este teamă de ace

Spuneți medicului sau asistentei care vă face puncția lombară dacă vă este teamă de ace. Vă pot ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul procedurii.

După puncția lombară

Va trebui să rămâneți în spital aproximativ 1 până la 2 ore pentru monitorizare. Va trebui să stați întins(ă) pe spate și să vă odihniți.

Dacă faceți puncția lombară în ambulatoriu, ar trebui să puteți pleca acasă după câteva ore.

Recuperarea după o puncție lombară

Recuperarea după o puncție lombară poate dura câteva zile, iar la unele persoane poate dura mai mult. Există câteva lucruri pe care le puteți face și care vă pot ajuta.

Ce să faceți
  • odihniți-vă cel puțin 24 de ore după efectuarea puncției lombare

  • consumați multe lichide

  • încercați să stați întins(ă) pe spate dacă aveți dureri de cap

  • luați paracetamol pentru a calma durerea de cap sau orice altă durere

Ce să nu faceți
  • nu efectuați muncă fizică, nu ridicați greutăți și nu practicați sport până când nu vă simțiți suficient de bine

Efecte secundare ale puncției lombare

După efectuarea unei puncții lombare, este posibil să aveți unele efecte secundare, inclusiv:

  • durere de cap
  • durere de spate
  • sângerare sau scurgere de lichid limpede din locul unde acul a intrat în spate
  • umflare în locul unde acul a intrat în spate

Aceste efecte secundare sunt frecvente și ar trebui să dispară după câteva zile.

Posibile complicații ale puncției lombare

Puncția lombară este de obicei foarte sigură.

Complicațiile sunt extrem de rare, dar pot include:

  • dureri de spate pe termen lung
  • infecție
  • leziuni ale nervilor, care pot cauza dureri pe termen lung, furnicături sau pierderea sensibilității la nivelul brațelor sau picioarelor
  • pierderea auzului
  • vedere dublă
  • cheaguri de sânge

Uneori, puncția lombară este dificil de efectuat. Dacă se întâmplă acest lucru, este posibil să fie nevoie să reveniți pentru o a doua programare.

Recomandare urgentă: cereți o programare urgentă la medicul de familie dacă:

Ați făcut o puncție lombară și:

  • aveți dureri severe
  • aveți o durere de cap care nu dispare
  • aveți febră (temperatură ridicată)
  • transpirați mai mult decât de obicei
  • rana sângerează sau elimină lichid transparent de mai mult de 1 săptămână
Acțiune imediată: sunați la 112 dacă:
  • brațele sau picioarele vi se simt slabe sau amorțite
  • aveți probleme la urinare sau la scaun
  • vă simțiți confuz(ă)

Obținerea rezultatelor puncției lombare

Dacă ați făcut o puncție lombară pentru a afla de ce aveți anumite simptome, este posibil să primiți rezultatele în câteva zile. Uneori poate dura câteva săptămâni.

Este posibil să aveți nevoie de o programare de control pentru a discuta despre rezultate.

Medicul specialist, medicul de familie sau asistenta medicală ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Uneori este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut puncția lombară.

Solicitați să discutați cu un cadru medical dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

De reținut

  • Boala se manifestă prin slăbiciune progresivă a brațelor și picioarelor, reflexe absente sau diminuate și agravare timp de cel mult 4 săptămâni.

Tratament

Dacă ați fost diagnosticat(ă) cu sindrom Guillain-Barré, veți fi tratat(ă) imediat în spital. De obicei, veți rămâne în spital timp de mai multe săptămâni. Unele persoane pot avea nevoie să rămână internate timp de câteva luni.

Tratamentul dumneavoastră principal va fi imunoterapia, pentru a opri atacarea nervilor de către sistemul imunitar. Veți primi fie imunoglobuline administrate intravenos (IVIG), fie plasmafereză (schimb de plasmă).

Veți primi, de asemenea, tratament pentru ameliorarea simptomelor și veți fi monitorizat(ă). Este posibil să aveți nevoie de:

  • medicamente și ciorapi de compresie pentru a reduce riscul de tromboză venoasă profundă (TVP), dacă nu puteți merge
  • medicamente pentru durere, cum ar fi gabapentina, carbamazepina sau amitriptilina
  • să fiți conectat(ă) la un ventilator, dacă aveți probleme severe de respirație – acest lucru s-ar face într-o unitate de terapie intensivă (ATI)

Ce puteți face

  • Recuperarea poate dura multe luni, iar fizioterapia și terapia ocupațională sunt importante pentru a maximiza recuperarea funcțională.
  • Durerea este frecventă și poate fi severă; spuneți medicului dacă aveți dureri, deoarece există tratamente eficiente.

Viața cu boala

Recuperarea după sindromul Guillain-Barré

Este posibil să fiți internat(ă) în spital timp de câteva luni, în timp ce urmați tratamentul și vă recuperați după sindromul Guillain-Barré.

Majoritatea persoanelor vor putea merge în decurs de 6 luni și se vor recupera într-un an.

Unele persoane continuă să aibă probleme pe termen mai lung, cum ar fi:

  • furnicături la nivelul mâinilor și picioarelor
  • durere ascuțită, fulgerătoare (durere nervoasă)
  • senzație de epuizare (oboseală)
  • dureri musculare și slăbiciune musculară
  • incapacitatea de a merge fără ajutor
  • anxietate și depresie

Vi se pot oferi:

  • fizioterapie pentru tratarea rigidității musculare și pentru a vă ajuta să vă mișcați mai ușor
  • terapie ocupațională, pentru a vă ajuta să vă descurcați în activitățile de zi cu zi și să vă întoarceți la muncă

Medicul dumneavoastră vă va examina la fiecare câteva luni după recuperare. Apoi veți avea controale o dată pe an, deoarece unele persoane se pot îmbolnăvi din nou și pot avea nevoie de tratament suplimentar.

Sindromul Guillain-Barré poate pune viața în pericol și nu poate fi vindecat întotdeauna. Riscul de deces este mai mare la persoanele în vârstă sau la cele care au avut simptome severe.

Contactați imediat medicul specialist dacă:

  • aveți simptome de lungă durată care se agravează
  • v-ați recuperat după sindromul Guillain-Barré și simptomele reapar

Cauzele sindromului Guillain-Barré

Nu se știe ce provoacă sindromul Guillain-Barré, dar se consideră că este cauzat de probleme ale sistemului imunitar.

De obicei debutează în decurs de câteva săptămâni după o infecție, cum ar fi gripa sau o infecție gastrointestinală.

Când faceți o infecție, sistemul imunitar atacă și distruge în mod normal bacteriile sau virusul. Însă în sindromul Guillain-Barré, sistemul imunitar începe să atace nervii dumneavoastră.

Sindromul Guillain-Barré poate afecta pe oricine, dar este mai frecvent la adulți și la bărbați.

Când să mergeți la medic

Recomandare urgentă: cereți o programare urgentă la medicul de familie dacă:

  • credeți că aveți sindromul Guillain-Barré – dacă nu obțineți o programare în aceeași zi, mergeți la urgențe, deoarece slăbiciunea se poate agrava rapid și poate afecta respirația

Important

Unele dintre simptome sunt frecvente și pot fi cauzate de o altă afecțiune.

Faptul că aveți aceste simptome nu înseamnă neapărat că aveți sindromul Guillain-Barré. Este însă important să cereți ajutor medical, astfel încât simptomele dumneavoastră să fie verificate.

Este necesară intervenția imediată: sunați la 112 sau mergeți la urgențe dacă:

  • aveți probleme cu mușchii feței, de exemplu o parte a feței este căzută (mai jos decât cealaltă parte) sau aveți dificultăți la înghițire
  • nu puteți ridica unul sau ambele brațe
  • aveți dificultăți de vorbire, de exemplu vorbiți neclar

Acestea ar putea fi semne ale unui accident vascular cerebral și necesită îngrijiri medicale de urgență.

Nu mergeți singur(ă) cu mașina la urgențe. Rugați pe cineva să vă ducă sau sunați la 112 și cereți o ambulanță.

Semne de urgență

  • Dacă aveți dificultăți de respirație, tuse ineficientă sau nu puteți număra până la 20 într-o singură respirație, sunați imediat la 112.

Medicamente folosite pentru poliradiculoneuropatie

Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.

Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.

Analgezice și antipiretice · ATC N02B · 33

Calmează durerea; unele scad și febra (paracetamol, metamizol). Grupa cuprinde și medicamente pentru durerea de nerv.

Antiepileptice · ATC N03A · 23

Antiepileptice: previn crizele epileptice; unele se folosesc și pentru durerea de nerv.

Imunoglobuline · ATC J06B · 4

Imunoglobuline: anticorpi gata formați care oferă protecție imediată sau tratează unele boli imune.

Parasimpatomimetice · ATC N07A · 3

Întăresc transmiterea dintre nervi și mușchi.

Antidepresive · ATC N06A · 1

Antidepresive: ameliorează depresia și anxietatea; la cele mai multe, efectul apare după câteva săptămâni.

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0), ghidul EAN/PNS 2023.