Mezoteliom
Actualizat:
Simptome
Simptomele mezoteliomului variază în funcție de tipul pe care îl aveți și de zona corpului afectată.
La majoritatea persoanelor, mezoteliomul afectează învelișul plămânilor, numit pleură (mezoteliom pleural). La unele persoane, afectează învelișul abdomenului, numit peritoneu (mezoteliom peritoneal).
Simptomele mezoteliomului pleural includ:
- durere în piept
- lipsă de aer (dispnee)
- tuse care nu dispare
- dificultate la înghițire
- voce răgușită
- febră (temperatură ridicată)
- transpirații abundente noaptea
- senzație de oboseală foarte mare (fatigabilitate)
- pierderea poftei de mâncare sau scădere în greutate fără motiv
- unghii curbate peste vârfurile rotunjite ale degetelor (degete hipocratice)
Simptomele mezoteliomului peritoneal includ:
- durere abdominală
- abdomen umflat
- greață sau vărsături
- pierderea poftei de mâncare sau scădere în greutate fără motiv
- diaree sau constipație
Cauze și factori de risc
Principala cauză a mezoteliomului este inhalarea fibrelor de azbest pe o perioadă lungă de timp.
Este posibil să fi fost expus(ă) la azbest dacă lucrați sau ați lucrat în domeniul construcțiilor, într-o meserie precum:
- electrician, tâmplar sau instalator
- inginer de instalații de încălzire și ventilație
- muncitor în construcții sau demolări
Poate dura mult timp (15 până la 60 de ani) până când mezoteliomul se dezvoltă după expunerea la azbest.
Diagnostic și analize
Ce se întâmplă la consultația la medicul de familie
Medicul de familie vă va întreba despre simptome și despre istoricul profesional. Este posibil să palpeze ușor zonele dureroase sau umflate și să vă asculte plămânii.
Trimiterea la un specialist
Este posibil să primiți o trimitere urgentă pentru mai multe analize sau pentru a consulta un specialist în spital dacă medicul de familie consideră că aveți simptome care ar putea indica un cancer. Aceasta nu înseamnă neapărat că aveți cancer.
Specialistul pe care îl veți consulta depinde de simptomele dumneavoastră. Dacă plămânii sunt afectați, veți consulta un specialist în boli respiratorii. Dacă aveți simptome abdominale, veți consulta un gastroenterolog.
Principalele investigații pentru mezoteliom
Investigațiile pentru mezoteliom depind de simptomele dumneavoastră și de zona corpului afectată.
Medicul de familie vă poate recomanda o radiografie a toracelui sau a abdomenului, în funcție de simptomele pe care le aveți.
Alte investigații pe care le puteți face după ce sunteți trimis la un specialist includ:
- investigații imagistice, cum ar fi tomografia computerizată (CT), ecografia sau tomografia PET-CT
- drenarea lichidului din jurul plămânilor sau din abdomen cu ajutorul unui tub subțire și analizarea acestuia pentru celule canceroase
- o intervenție chirurgicală în care se face o mică incizie în torace sau în abdomen și se introduce un tub lung și subțire, cu o cameră la capăt, pentru a examina interiorul toracelui sau al abdomenului
Primirea rezultatelor
Poate dura câteva săptămâni până când primiți rezultatele investigațiilor.
Vi se poate cere să mergeți la spital pentru a primi rezultatele.
Încercați să nu vă îngrijorați dacă rezultatele întârzie să ajungă la dumneavoastră. Acest lucru nu înseamnă neapărat că ceva este în neregulă.
Puteți întreba la spital sau la medicul de familie dacă sunteți îngrijorat(ă). Aceștia ar trebui să vă poată oferi informații actualizate.
Un medic specialist vă va explica ce înseamnă rezultatele și ce se va întâmpla în continuare. Poate doriți să veniți cu cineva pentru sprijin.
Dacă vi se spune că aveți mezoteliom
Aflarea faptului că aveți mezoteliom poate fi copleșitoare. Este posibil să vă simțiți anxios/anxioasă cu privire la ce se va întâmpla în continuare.
Vă poate ajuta să veniți cu cineva la orice programare aveți.
O echipă de specialiști vă va îngriji pe tot parcursul diagnosticului, tratamentului și după aceea.
Îi puteți adresa orice întrebări aveți.
Pași următori
Dacă ați fost informat(ă) că aveți mezoteliom, este posibil să aveți nevoie de mai multe investigații. Acestea pot include:
- o mică intervenție chirurgicală pentru a preleva o mostră minusculă din țesutul afectat de la nivelul plămânilor sau al abdomenului, pentru a verifica prezența celulelor canceroase (biopsie)
- alte tipuri, mai specializate, de investigații imagistice
Este posibil să nu vi se efectueze toate aceste investigații.
Rezultatele acestor investigații vor ajuta la stabilirea faptului dacă cancerul s-a extins și cât de mult (acest lucru fiind numit stadiu).
Specialiștii vor folosi rezultatele acestor investigații și vor colabora cu dumneavoastră pentru a decide cel mai bun plan de tratament.
Analize și investigații
Tomografia computerizată (CT) · Ecografia · Radiografia · Biopsia
Tomografie computerizată (CT)
De ce se face o scanare CT
Puteți fi trimis(ă) la o scanare CT pentru a:
- verifica oasele sau organele interne după un accident
- afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de o afecțiune, cum ar fi cancerul
- vedea cât de bine funcționează un tratament, de exemplu verificarea dimensiunii unei tumori în timpul și după tratamentul cancerului
- ajuta medicii să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri, cum ar fi prelevarea unei probe de celule (biopsie) sau drenarea unui abces
Pregătirea pentru o scanare CT
Spitalul unde veți face scanarea CT vă va spune dacă trebuie să faceți ceva înainte.
De exemplu, vi se poate cere să:
- urmați o dietă specială
- luați anumite medicamente
- nu mâncați sau beți nimic timp de câteva ore înainte de scanare (post)
- nu purtați nimic care conține metal, cum ar fi bijuterii, haine cu fermoare sau capse sau agrafe de păr
Spuneți spitalului dacă:
- sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
- alăptați
- luați orice medicamente
- aveți astm
- aveți probleme cu rinichii sau tiroida
- aveți diabet
- aveți orice alergie sau ați avut o reacție alergică la un colorant numit substanță de contrast în trecut
Discutați cu medicul de familie sau cu un medic din spital dacă vă simțiți anxios/anxioasă în legătură cu efectuarea unei scanări CT sau dacă aveți teamă de spații mici (claustrofobie). Vă pot oferi un medicament care să vă ajute să vă relaxați.
De asemenea, puteți întreba dacă puteți aduce pe cineva care să vă susțină în timpul scanării CT.
Ce se întâmplă în timpul unui examen CT
Un examen CT se face de obicei în spital de către asistentul de radiologie. De regulă durează între 10 și 20 de minute.
Înainte de examenul CT
În funcție de motivul pentru care faceți examenul CT, vi se poate administra o substanță de contrast pentru a evidenția mai bine detaliile din imaginile CT. Substanța se numește mediu de contrast.
Poate fi administrată sub formă de băutură, injectată într-o venă sau introdusă pe cale rectală. Va fi eliminată din organism prin urină.
Dacă mediul de contrast este injectat în corp, este posibil să simțiți:
- senzație de căldură și înroșire a feței
- un gust metalic în gură
- senzația că urinați, deși nu se întâmplă acest lucru
Aceste senzații trec de obicei repede.
În timpul examenului CT
- Vi se va cere să vă întindeți pe un pat plat.
- Asistentul de radiologie va controla aparatul din altă cameră. Va putea să vă audă și să vă vorbească în timpul scanării.
- Va trebui să stați nemișcat(ă), astfel încât aparatul să se poată deplasa deasupra dumneavoastră pentru a obține imagini clare.
- Este posibil să vi se ceară să inspirați, să expirați sau să vă țineți respirația în anumite momente ale scanării.
După examenul CT
Dacă faceți scanarea ca pacient ambulatoriu, veți putea pleca acasă la scurt timp după terminarea acesteia.
Dacă vi s-a administrat mediu de contrast, este posibil să vi se ceară să așteptați în spital până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la acesta.
Obținerea rezultatelor tomografiei computerizate
De obicei, durează între 1 și 2 săptămâni până când primiți rezultatele tomografiei computerizate, dar poate dura până la 4 săptămâni, în funcție de urgența investigației și de locul în care locuiți.
Imaginile trebuie analizate de un specialist numit radiolog.
Radiologul îi va scrie medicului care v-a recomandat investigația. Este posibil să aveți nevoie de o programare ulterioară pentru a discuta despre rezultatele tomografiei computerizate.
Medicul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.
Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte investigații, în funcție de motivul pentru care ați făcut tomografia computerizată.
Solicitați să discutați cu un cadru medical dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.
Posibile complicații ale unui CT
Complicațiile unui CT sunt rare. Unele persoane pot avea o reacție alergică la substanța de contrast (colorant). Aceasta poate cauza slăbiciune, transpirații și dificultăți de respirație.
Dacă vi s-a administrat substanță de contrast, vi se va cere să așteptați în spital până la 30 de minute după scanare înainte de a pleca acasă.
Spuneți asistentului de radiologie dacă nu vă simțiți bine după scanare.
Dacă faceți multe scanări CT, există o șansă foarte mică ca radiațiile de la razele X să cauzeze cancer. Medicii vor cântări riscurile înainte de a vă recomanda o scanare și vor discuta acest lucru cu dumneavoastră.
Ecografie
De ce se face o ecografie
Puteți fi trimis(ă) la o ecografie pentru a:
- investiga simptomele pe care le-ați avut, cum ar fi durerea sau un nodul
- monitoriza o afecțiune, cum ar fi o problemă cu tiroida
- ajuta un profesionist din domeniul sănătății să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri, cum ar fi injectarea unui steroid într-o articulație
- verifica dezvoltarea bebelușului în timpul sarcinii
Pregătirea pentru o ecografie
Spitalul sau clinica ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de a efectua o ecografie.
De exemplu, cu puțin timp înainte de test, s-ar putea să fie nevoie să:
- beți câteva pahare de apă, fără să mergeți la toaletă, astfel încât să aveți vezica plină
- scoateți bijuteriile sau piercingurile din zona examinată
Spuneți medicului care efectuează ecografia dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Aceasta poate fi o persoană cunoscută sau un membru al personalului.
Obținerea rezultatelor ecografiei
Este posibil să primiți rezultatele ecografiei la sfârșitul programării sau poate dura câteva săptămâni, în funcție de motivul pentru care ați făcut investigația.
Rezultatul va fi trimis medicului care v-a recomandat ecografia. Este posibil să aveți nevoie de o programare de control la medicul dumneavoastră pentru a discuta rezultatele.
Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte investigații, în funcție de motivul pentru care ați făcut ecografia.
Discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.
Efecte secundare ale ecografiilor
Undele sonore folosite în ecografii sunt sigure. Ecografiile nu utilizează radiații, spre deosebire de radiografii sau tomografii computerizate.
Sonda folosită pentru o ecografie externă de obicei nu provoacă durere atunci când este deplasată pe piele. Dar poate fi inconfortabilă dacă este apăsată pe o zonă deja dureroasă, cum ar fi o articulație umflată.
Sondele interne pot fi inconfortabile atunci când sunt introduse în corp sau mutate în timpul examinării. Spuneți medicului care efectuează ecografia dacă simțiți durere și vă va ajuta să vă simțiți mai confortabil.
Radiografie
De ce se face o radiografie
O radiografie poate fi folosită pentru a obține imagini ale multor părți ale corpului, cum ar fi:
- oasele
- dinții
- plămânii
- sistemul digestiv
O radiografie poate fi folosită pentru a:
- verifica dacă aveți o fractură osoasă după un accident
- verifica dacă există probleme cu dinții dumneavoastră, cum ar fi cariile dentare
- afla dacă simptomele pe care le aveți ar putea fi cauzate de o afecțiune, cum ar fi o infecție sau un blocaj în sistemul digestiv
- verifica dacă copilul dumneavoastră a înghițit ceva dăunător, cum ar fi o baterie
- ajuta medicii să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri
Tipuri de radiografii
Există diferite tipuri de radiografii pe care le puteți face.
| Tipul | De ce se efectuează |
|---|---|
|
Radiografie standard |
Folosită în principal pentru a verifica oasele, precum și dinții și plămânii |
|
Angiografie |
Folosită pentru a verifica vasele de sânge – implică injectarea unui colorant special (agent de contrast) în sânge, pentru ca vasele de sânge să poată fi văzute mai clar |
|
Densitometrie osoasă (scanare DEXA) |
Folosită pentru a verifica densitatea (rezistența) oaselor |
|
Tomografie computerizată (CT) |
Folosită atunci când sunt necesare imagini mai detaliate ale interiorului corpului decât poate oferi o radiografie standard, de exemplu pentru a vedea cât de bine funcționează un tratament |
|
Urogramă intravenoasă |
Folosită pentru a verifica vezica urinară și rinichii |
|
Tranzit baritat esofagian |
Folosit pentru a verifica sistemul digestiv – implică consumul unui lichid numit bariu, pentru ca sistemul digestiv să poată fi văzut mai clar |
|
Clismă cu bariu |
Folosită pentru a diagnostica simptomele intestinale – bariul este introdus în rect cu ajutorul unui tub, pentru ca intestinul să poată fi văzut mai clar |
Pregătirea pentru o radiografie
Veți fi informat(ă) înainte de radiografie dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti.
În funcție de tipul de radiografie pe care îl veți face, uneori vi se poate cere să:
- nu purtați nimic care conține metal, cum ar fi bijuterii, haine cu fermoare sau capse, sutiene sau agrafe de păr
- nu mâncați și nu beți nimic cu câteva ore înainte de radiografie (post alimentar)
- luați un medicament cu o zi înainte de radiografie, care vă va provoca scaun
Spuneți profesionistului din domeniul sănătății dacă:
- sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
- alăptați
- luați orice medicamente
- aveți orice alergie sau ați avut o reacție anterioară la bariu sau la un colorant numit substanță de contrast
Spuneți persoanei care vă face radiografia dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Aceasta poate fi o persoană cunoscută sau un membru instruit al personalului.
Ce se întâmplă în timpul unei radiografii
Majoritatea radiografiilor se fac în spitale. Radiografiile dentare se fac de obicei într-un cabinet stomatologic.
Profesionistul din domeniul sănătății care efectuează radiografii în spital se numește asistent de radiologie.
În funcție de tipul de radiografie pe care îl faceți, vi se poate administra o injecție cu o substanță de contrast, o băutură cu bariu sau vi se poate introduce bariu în intestin printr-un tub introdus în anus (clismă baritată).
Substanța de contrast vă poate da o senzație de căldură și înroșire a feței și puteți simți un gust metalic în gură. Aceste senzații ar trebui să treacă rapid.
Radiografia în sine ar trebui să dureze doar câteva minute:
- Vi se poate cere să vă schimbați într-un halat, în funcție de partea corpului care urmează să fie radiografiată.
- Aparatul de radiografie va fi aliniat cu partea corpului care urmează să fie radiografiată.
- Persoana care efectuează radiografia (precum și orice însoțitor) se va retrage în spatele unui paravan de protecție sau va părăsi încăperea.
- Vi se va cere să stați foarte nemișcat(ă) timp de câteva secunde și se vor face 1 sau mai multe radiografii – nu veți simți nimic în acest timp.
- Vi se poate cere să vă schimbați poziția, dacă trebuie radiografiate diferite părți ale corpului.
După radiografie
De obicei, puteți pleca imediat ce radiografia este gata.
Dacă vi s-a administrat bariu sau substanță de contrast, vi se poate cere să așteptați până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la acestea.
Obținerea rezultatelor radiografiei
Ar trebui să vi se spună când veți primi rezultatele unei radiografii.
Acest lucru poate fi:
- în aceeași zi în care o faceți
- la o programare la câteva săptămâni după (dacă nu ați primit nicio veste după câteva săptămâni, contactați medicul care v-a trimis sau medicul de familie)
Un profesionist din domeniul sănătății ar trebui să vă explice rezultatele radiografiei și dacă sunt necesari pași următori. Aceștia pot include alte teste.
Posibile complicații ale radiografiilor
Radiografiile sunt de obicei foarte sigure, iar complicațiile grave sunt rare.
Unele persoane pot avea o reacție alergică la bariul sau la substanța de contrast folosite în anumite tipuri de radiografii. Aceasta poate cauza simptome precum dificultăți de respirație, amețeli și erupții pe piele.
Vi se va cere să așteptați în spital dacă există riscul unei reacții. Personalul este instruit să trateze aceste tipuri de reacții, dacă apar.
Dacă faceți multe radiografii, există un risc foarte mic ca radiațiile să poată cauza cancer.
Medicul dumneavoastră va evalua riscurile înainte de a vă recomanda o radiografie și va discuta acest lucru cu dumneavoastră.
Biopsie
De ce se face o biopsie
Există câteva motive pentru care ați putea avea nevoie de o biopsie.
O biopsie poate fi folosită:
- pentru a afla ce cauzează simptomele dumneavoastră
- ca test de control după o analiză de sânge sau o scanare
- pentru a monitoriza o afecțiune de lungă durată
De obicei, veți fi trimis de medicul de familie sau de un medic specialist pentru o biopsie.
Uneori, o biopsie se face ca parte a unei proceduri precum o endoscopie sau o operație.
Pregătirea pentru biopsie
Medicul sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de biopsie. De asemenea, îl puteți întreba despre orice nelămurire sau întrebare aveți.
De exemplu, poate fi necesar să opriți administrarea anumitor medicamente pentru o scurtă perioadă înainte de biopsie.
Dacă vi se face anestezie generală (adică veți dormi în timpul procedurii), este important să nu mâncați sau să beți înainte.
Cum se efectuează o biopsie
O biopsie se face de obicei în spital.
Implică prelevarea unei mostre de celule sau țesut. Modul în care se efectuează depinde de partea corpului din care se prelevează mostra.
De obicei, vi se va administra un anestezic local pentru a amorți zona. Asta înseamnă că veți fi treaz(ă), dar nu veți simți nicio durere. Vi se poate administra și un medicament pentru a vă ajuta să vă relaxați (sedare).
Unele biopsii se fac sub anestezie generală, ceea ce înseamnă că veți dormi în timpul procedurii.
O biopsie poate fi efectuată prin:
- îndepărtarea totală sau parțială a zonei afectate
- folosirea unui ac pentru a preleva o mostră de celule sau țesut din zona afectată – de exemplu, dintr-un organ sau de sub piele
- folosirea unui tub lung și subțire cu o cameră mică în interior (endoscop)
Durata procedurii depinde de tipul de biopsie. Unele durează mai puțin de 30 de minute, în timp ce altele pot dura mai mult. Ulterior, mostrele sunt trimise la un laborator pentru analiză.
După biopsie
De obicei, puteți merge acasă în aceeași zi după efectuarea unei biopsii.
Dacă aveți fire de sutură sau un pansament, echipa medicală vă va spune cum să îngrijiți rana acasă. De asemenea, vă vor oferi sfaturi despre administrarea de analgezice, cum ar fi paracetamolul.
Dacă ați primit sedare (medicamente pentru relaxare) sau anestezie generală (când sunteți adormit(ă) în timpul procedurii), este posibil să fie nevoie să fiți monitorizat(ă) o perioadă înainte de a pleca acasă.
Un medic sau o asistentă vă va spune cum și când veți primi rezultatele.
Posibile complicații ale unei biopsii
Biopsia este o procedură frecventă și foarte sigură.
Este posibil să aveți dureri sau disconfort după aceasta, iar administrarea de analgezice precum paracetamolul poate fi de ajutor.
Uneori, este posibil să apară o infecție la locul biopsiei.
Dacă vi s-a prelevat o biopsie din uter sau col uterin, este posibil să aveți crampe sau o ușoară sângerare vaginală.
În cazul unor tipuri de biopsie, poate exista și riscul unei sângerări interne. În acest caz, echipa medicală vă va spune la ce semne să fiți atent(ă) și ce să faceți.
Recomandare urgentă: contactați imediat echipa medicală dacă:
- aveți dureri după biopsie, iar analgezicele nu au avut efect sau durerea se agravează
- aveți febră (temperatură ridicată)
- sângele sau lichidul se prelinge din locul unde s-a efectuat biopsia
- zona unde s-a efectuat biopsia este umflată sau roșie – roșeața poate fi mai greu de observat pe pielea brună sau neagră
Obținerea rezultatelor biopsiei
După o biopsie, poate dura câteva săptămâni sau mai mult până când primiți rezultatele.
Timpii de așteptare variază între spitale și pot depinde și de motivul pentru care ați avut nevoie de biopsie.
Este posibil să aveți nevoie de o programare de control pentru a discuta rezultatele. Un medic sau o asistentă ar trebui să vă vorbească despre rezultate și să vă explice ce urmează.
Uneori este posibil să aveți nevoie de o altă biopsie sau de alte teste.
Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.
Tratament
Principalele tratamente pentru mezoteliom
Mezoteliomul poate fi dificil de tratat.
Tratamentul pe care îl veți urma va depinde de:
- tipul de mezoteliom
- localizarea acestuia
- dacă s-a extins
- starea dumneavoastră generală de sănătate
Imunoterapia, în cadrul căreia se folosesc medicamente pentru a ajuta sistemul imunitar să lupte împotriva cancerului, este cel mai frecvent tratament pentru mezoteliom.
Chimioterapia, radioterapia și tratamentele de susținere pot fi, de asemenea, utilizate pentru a ajuta la controlul simptomelor.
Intervenția chirurgicală este rareori folosită pentru a trata mezoteliomul, dar poate fi o opțiune dacă cancerul este descoperit într-un stadiu incipient.
Echipa de specialiști care se ocupă de îngrijirea dumneavoastră va:
- explica tratamentele, beneficiile și efectele secundare
- colabora cu dumneavoastră pentru a stabili cel mai potrivit plan de tratament
- vă ajuta să vă pregătiți pentru tratament și să gestionați orice efecte secundare
Veți avea controale regulate în timpul și după orice tratament. În funcție de stadiul mezoteliomului, este posibil să vi se facă analize și investigații imagistice.
Dacă aveți orice simptome sau efecte secundare care vă îngrijorează, discutați cu specialiștii dumneavoastră. Nu trebuie să așteptați până la următorul control.
Imunoterapia
Imunoterapia presupune utilizarea unor medicamente care ajută sistemul dumneavoastră imunitar să distrugă cancerul.
Este posibil să vi se recomande imunoterapie pentru mezoteliom:
- dacă nu puteți fi operat(ă)
- înaintea altor tratamente, cum ar fi chimioterapia
Chimioterapia
Chimioterapia utilizează medicamente pentru a distruge celulele canceroase.
Este posibil să vi se administreze chimioterapie pentru mezoteliom:
- pentru a-l trata dacă este depistat precoce;
- în același timp cu alte tratamente, cum ar fi intervenția chirurgicală sau radioterapia, pentru a le spori eficacitatea;
- pentru a reduce dimensiunea cancerului sau pentru a controla și ameliora simptomele.
Radioterapie
Radioterapia utilizează radiații de înaltă energie pentru a distruge celulele canceroase.
Radioterapia pentru mezoteliom poate fi recomandată:
- după intervenția chirurgicală, pentru a ajuta la prevenirea revenirii cancerului;
- pentru a ajuta la încetinirea creșterii cancerului și la controlul simptomelor.
Intervenția chirurgicală
Intervenția chirurgicală nu este folosită des pentru tratarea mezoteliomului, deoarece îndepărtarea întregului cancer poate fi dificilă.
Este posibil să vi se recomande intervenția chirurgicală dacă mezoteliomul este descoperit devreme sau pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor dumneavoastră.
Ce se întâmplă dacă vi s-a spus că boala nu poate fi vindecată
Dacă ați fost diagnosticat(ă) cu mezoteliom avansat, acesta poate fi foarte greu de tratat. Este posibil ca cancerul să nu poată fi vindecat.
În această situație, scopul tratamentului va fi limitarea cancerului și a simptomelor sale și prelungirea vieții.
Aflarea faptului că boala nu poate fi vindecată poate fi o veste foarte greu de acceptat. Veți fi îndrumat(ă) către o echipă specială de medici și asistente, numită echipa de îngrijiri paliative.
Aceasta va colabora cu dumneavoastră pentru a ajuta la gestionarea simptomelor și pentru a vă face să vă simțiți mai confortabil.
Echipa de îngrijiri paliative vă poate ajuta, de asemenea, pe dumneavoastră și pe cei dragi să obțineți orice sprijin de care aveți nevoie.
Când să mergeți la medic
Recomandare non-urgentă: consultați medicul de familie dacă:
- aveți simptome de mezoteliom și credeți că ați intrat în contact cu azbest și l-ați inhalat pe o perioadă lungă de timp.
Medicamente folosite pentru mezoteliom
Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.
Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.
Antimetaboliți · ATC L01B · 15
Chimioterapice care opresc înmulțirea celulelor canceroase.
Pemetrexedum — 15 produse cu rețetă
- ARMISARTE 25 mg/mlcu rețetă
- PEMETREXED ACCORD 25 mg/mlcu rețetă
- PEMETREXED DITROMETAMINA DR. REDDY'S 500 mgcu rețetă
- PEMETREXED EVER PHARMA 25 mg/mlcu rețetă
- PEMETREXED FRESENIUS KABI 100 mgcu rețetă
- PEMETREXED FRESENIUS KABI 25 mg/mlcu rețetă
- PEMETREXED FRESENIUS KABI 500 mgcu rețetă
- PEMETREXED SANDOZ 25 mg/mlcu rețetă
- PEMETREXED STADA 25 mg/mlcu rețetă
- PEMETREXED SUN 100 mgcu rețetă
- PEMETREXED SUN 1000 mgcu rețetă
- PEMETREXED SUN 500 mgcu rețetă
- PEMETREXED TERAPIA 100 mgcu rețetă
- PEMETREXED TERAPIA 500 mgcu rețetă
- PEMETREXED ZENTIVA 25 mg/mlcu rețetă
Anticorpi monoclonali · ATC L01F · 3
Anticorpi monoclonali: țintesc celulele canceroase sau ajută sistemul imunitar să le recunoască.
Pembrolizumabum — 3 produse cu rețetă
- KEYTRUDA 25 mg/mlcu rețetă
- KEYTRUDA 395 mgcu rețetă
- KEYTRUDA 790 mgcu rețetă
Surse: NHS (Open Government Licence v3.0).