Hipoparatiroidism
Actualizat:
Simptome
Hipoparatiroidismul debutează adesea atunci când glandele din gât sunt afectate în timpul unei intervenții chirurgicale.
Simptomele includ:
- senzație de furnicături sau arsură la nivelul degetelor de la mâini, de la picioare și pe față
- dureri musculare, rigiditate și spasme
- dureri de burtă (abdomen)
- unghii fragile, păr uscat și piele uscată
- cataractă (zone opace care se formează în partea din față a ochilor)
Simptomele mai puțin frecvente și mai grave includ:
- confuzie
- bătăi neregulate ale inimii
- convulsii (crize)
Cauze și factori de risc
Hipoparatiroidismul apare atunci când glandele mici din gât (glandele paratiroide) nu funcționează corect.
Aceste glande ajută la controlul nivelului de calciu din organism. Dacă nu funcționează corect, nivelul de calciu poate deveni prea scăzut.
Calciul este un mineral de care organismul are nevoie pentru ca oasele, mușchii și nervii să funcționeze corect.
Cel mai adesea, hipoparatiroidismul este cauzat de afectarea glandelor paratiroide în timpul unei intervenții chirurgicale la nivelul gâtului sau al capului.
Tipurile de intervenții chirurgicale care prezintă acest risc de afectare includ intervenția chirurgicală pe tiroidă și intervenția pentru cancer de cap sau gât.
Alte cauze ale hipoparatiroidismului includ:
- afecțiuni în care sistemul imunitar al organismului afectează țesutul sănătos, cum ar fi boala Addison
- unele afecțiuni genetice rare
Diagnostic și analize
Dacă există posibilitatea să aveți hipoparatiroidism, vi se pot face mai multe analize de sânge pentru a măsura cantitatea de calciu din sânge și pentru a exclude alte cauze posibile ale simptomelor dumneavoastră.
Un nivel scăzut de calciu poate fi un semn de hipoparatiroidism.
Dacă urmează să aveți o intervenție chirurgicală la nivelul gâtului sau capului, este posibil să vi se facă aceste analize la scurt timp după operație. Acestea sunt folosite pentru a verifica dacă glandele paratiroide au fost afectate.
Analize și investigații
Calciul din sânge · Analizele de sânge · Testul de calciu în urină
Analiza calciului din sânge
Ce este analiza de sânge pentru calciu?
Analiza de sânge pentru calciu măsoară cantitatea de calciu din sângele dumneavoastră. Prea mult sau prea puțin calciu în sânge poate fi un semn al unei game largi de afecțiuni medicale, cum ar fi boli osoase, boli tiroidiene, tulburări paratiroidiene, boli de rinichi și alte afecțiuni.
Calciul este unul dintre cele mai importante minerale din corpul dumneavoastră. Aproximativ 1% din calciul din corpul dumneavoastră se află în sânge. Restul este stocat în oase și dinți. Este necesar să aveți cantitatea potrivită de calciu în sânge pentru ca nervii, mușchii și inima dumneavoastră să funcționeze corect. De asemenea, ajută vasele de sânge să transporte sângele prin corp și ajută la eliberarea hormonilor care afectează multe funcții ale corpului.
Alte denumiri: calciu total, calciu ionizat
Pentru ce se folosește?
Analiza calciului din sânge este folosită pentru a vă verifica starea generală de sănătate. De asemenea, este folosită pentru a ajuta la diagnosticarea sau monitorizarea multor afecțiuni medicale, inclusiv a celor care afectează oasele, rinichii, sistemul digestiv, tiroida și glandele paratiroide.
Există două tipuri de analize ale calciului din sânge care măsoară forme diferite ale calciului din sânge:
- Analiza calciului total măsoară tot calciul din sângele dumneavoastră. Aveți două tipuri de calciu în sânge care sunt prezente în mod normal în cantități aproximativ egale:
- „Calciul legat” este atașat de proteinele din sânge.
- „Calciul liber” nu este atașat de proteine. Se mai numește și calciu ionizat. Această formă de calciu din sânge este activă în multe funcții ale organismului.
În mod normal, organismul dumneavoastră controlează strict echilibrul dintre calciul legat și cel ionizat, astfel încât analiza calciului total oferă o estimare bună a cantității de calciu ionizat pe care o aveți.
Analiza calciului total este cea mai frecventă analiză pentru calciul din sânge. Face adesea parte din analizele de rutină.
- Analiza calciului ionizat măsoară doar „calciul liber” din sângele dumneavoastră care nu este atașat de proteine. Analiza calciului ionizat este mai dificil de realizat, așa că de obicei este recomandată dacă rezultatele analizei calciului total nu sunt normale. De asemenea, este posibil să vi se recomande această analiză dacă aveți o afecțiune care afectează capacitatea organismului de a echilibra cantitățile de calciu ionizat și legat din sânge sau dacă sunteți grav bolnav(ă) sau urmează să aveți o intervenție chirurgicală.
De ce am nevoie de o analiză de sânge pentru calciu?
Medicul dumneavoastră poate solicita o analiză de sânge pentru calciu ca parte a controlului de rutină. De asemenea, puteți face această analiză pentru a diagnostica sau monitoriza afecțiuni care vă pot afecta nivelul de calciu din sânge sau dacă aveți simptome ale unor niveluri anormale de calciu.
Simptomele nivelurilor ridicate de calciu pot include:
- Simptome digestive, cum ar fi:
- Constipație
- Greață și vărsături
- Durere abdominală (de burtă)
- Pierderea poftei de mâncare
- Sete crescută
- Urinare mai frecventă decât de obicei
- Pietre la rinichi
- Simptome osoase, articulare și musculare, cum ar fi slăbiciune, dureri și junghiuri
- Oboseală
- O schimbare a sănătății mintale, cum ar fi depresia sau confuzia
Simptomele nivelurilor scăzute de calciu pot include:
- Piele uscată, păr aspru și unghii care se rup ușor (după o perioadă lungă de niveluri scăzute)
- Crampe musculare, spasme sau rigiditate
- Furnicături la nivelul buzelor, limbii, degetelor și picioarelor
- Bătăi neregulate ale inimii (aritmie)
- Convulsii, dacă nivelurile de calciu sunt extrem de scăzute
Multe persoane cu niveluri ridicate sau scăzute de calciu nu au niciun simptom. Prin urmare, medicul poate solicita o analiză de calciu dacă aveți o afecțiune cunoscută care vă poate afecta nivelurile de calciu, cum ar fi:
- Boli de rinichi
- Boli tiroidiene sau paratiroidiene
- Malnutriție
- Probleme de absorbție a calciului
- Anumite tipuri de cancer
Ce se întâmplă în timpul unei analize de sânge pentru calciu?
Un cadru medical vă va recolta o probă de sânge dintr-o venă a brațului, folosind un ac mic. După introducerea acului, se va colecta o cantitate mică de sânge într-o eprubetă sau flacon. Este posibil să simțiți o ușoară înțepătură când acul intră sau iese. De obicei, aceasta durează mai puțin de cinci minute.
Va trebui să fac ceva pentru a mă pregăti pentru test?
De obicei, nu aveți nevoie de pregătiri speciale pentru o analiză de sânge a calciului. Este posibil să fie nevoie să opriți administrarea anumitor medicamente sau suplimente, cum ar fi vitamina D, așa că spuneți medicului dumneavoastră despre tot ce luați. Nu opriți însă administrarea niciunui medicament decât dacă medicul vă spune acest lucru. Dacă medicul a recomandat mai multe teste pe proba dumneavoastră de sânge, este posibil să fie nevoie să țineți post (să nu mâncați sau să beți) timp de câteva ore înainte de test. Medicul vă va anunța dacă există instrucțiuni speciale de urmat.
Există riscuri la această analiză?
Riscul unei analize de sânge este foarte mic. Este posibil să simțiți o ușoară durere sau să apară o vânătaie în locul unde a fost introdus acul, dar majoritatea simptomelor dispar rapid.
Ce înseamnă rezultatele?
Rezultatele unui test de calciu total mai mari decât valorile normale (hipercalcemie) pot indica mai multe tipuri de afecțiuni, cum ar fi:
- Glande paratiroide hiperactive (hiperparatiroidism), o afecțiune în care glandele paratiroide produc prea mult hormon paratiroidian
- Anumite tipuri de cancer, inclusiv cancerul care se extinde la os
- Tulburări osoase, inclusiv boala Paget a osului
- Administrarea unei cantități prea mari de vitamina D pe o perioadă lungă de timp
Rezultatele unui test de calciu total mai mici decât valorile normale (hipocalcemie) pot indica:
- Niveluri scăzute de proteine în sânge, care pot fi cauzate de boli de ficat sau malnutriție
- Glande paratiroide hipoactive (hipoparatiroidism), o afecțiune în care glandele paratiroide produc prea puțin hormon paratiroidian
- Prea puțin calciu în alimentație
- Prea puțină vitamina D sau magneziu
- Pancreatită
- Boli de rinichi
Dacă rezultatele analizei de sânge pentru calciul total nu se încadrează în intervalul normal, nu înseamnă întotdeauna că aveți o afecțiune medicală care necesită tratament. Alimentația și anumite medicamente vă pot influența nivelul de calciu. Dacă aveți întrebări despre rezultatele dumneavoastră, discutați cu medicul dumneavoastră.
Mai trebuie să știu ceva despre analiza de sânge pentru calciu?
Analiza de sânge pentru calciu nu vă spune cât calciu aveți în oase. Sănătatea oaselor poate fi măsurată cu un tip de radiografie numită osteodensitometrie sau scanare DEXA. O scanare DEXA măsoară conținutul de minerale, inclusiv calciul, și alte aspecte ale oaselor dumneavoastră.
Analize de sânge
De ce se face o analiză de sânge
Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.
O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:
- verifica starea generală de sănătate
- afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
- afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
- afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune
Pregătirea pentru o analiză de sânge
Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.
De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:
- nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
- întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)
Ce se întâmplă la o analiză de sânge
O analiză de sânge se face de obicei la cabinetul medicului de familie sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.
Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).
Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.
Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.
După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.
Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.
Dacă vă este teamă de ace
Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.
De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.
Obținerea rezultatelor analizelor de sânge
Rezultatele analizelor de sânge sunt de obicei gata în câteva zile.
Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.
Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.
Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.
Testul de calciu în urină
Ce este testul de calciu din urină?
Testul de calciu din urină măsoară cantitatea de calciu din urina dumneavoastră. Dacă nivelul de calciu din urină nu este normal, poate fi un semn de boală de rinichi, o afecțiune a glandelor paratiroide, boală osoasă sau o altă afecțiune care influențează modul în care organismul dumneavoastră utilizează calciul.
Calciul este unul dintre cele mai importante minerale din organism. Cea mai mare parte a calciului este stocată în oase și dinți. Aproximativ 1% din calciul din organism se află în sânge. Dacă există prea mult calciu în sânge, surplusul poate fi depozitat în oase sau eliminat prin urină și scaun.
Prezența unei cantități exacte de calciu în sânge este necesară pentru ca nervii, mușchii și inima să funcționeze corect. Nivelul de calciu din sânge este controlat cu atenție de glandele paratiroide, care sunt 4 glande de mărimea unui bob de mazăre situate în gât. Dacă nivelul de calciu din sânge scade prea mult, aceste glande produc hormon paratiroidian (PTH), un mesager chimic din sânge care acționează pentru a crește nivelul de calciu din sânge până când revine la normal.
PTH crește nivelul de calciu din sânge prin:
- Determinarea oaselor să elibereze calciu în sânge
- Ajutarea intestinelor să absoarbă calciul din alimente
- Ajutarea rinichilor să rețină calciul și să îl returneze în sânge, în loc să îl elimine prin urină
Alte denumiri: analiză de urină (calciu), Ca+2 urinar
La ce se folosește?
Un test de calciu în urină poate fi folosit împreună cu alte teste pentru a ajuta la:
- Diagnosticarea pietrelor la rinichi dacă aveți simptome. Pietrele la rinichi se formează atunci când aveți niveluri ridicate ale anumitor minerale în urină. Majoritatea pietrelor la rinichi sunt formate din calciu. Astfel, un test de calciu în urină îl ajută pe medicul dumneavoastră să determine dacă o piatră la rinichi ar putea cauza simptomele și dacă este probabil formată din calciu. Aceste informații ajută, de asemenea, la stabilirea tratamentului de care ați putea avea nevoie pentru a preveni apariția altor pietre în viitor.
- Diagnosticarea sau monitorizarea problemelor legate de buna funcționare a rinichilor dumneavoastră.
- Aflarea mai multor informații despre modul în care funcționează glandele paratiroide dacă:
- Aveți simptome de hipofuncție a glandelor paratiroide
- Ați fost diagnosticat(ă) cu hiperfuncție a glandelor paratiroide
- Aflarea mai multor informații despre cauza unei boli osoase pe care o aveți, cum ar fi osteoporoza.
- Aflarea mai multor informații despre cauza unor rezultate anormale la o analiză de sânge pentru calciu.
De ce am nevoie de un test de calciu în urină?
Este posibil să aveți nevoie de un test de calciu în urină dacă aveți simptome de pietre la rinichi. Aceste simptome includ:
- Durere ascuțită în abdomenul inferior (burtă), spate, lateral sau zona inghinală
- Sânge în urină
- Nevoie frecventă de a urina
- Durere la urinare
- Incapacitatea de a urina sau urinarea doar în cantități mici
- Urină tulbure sau cu miros neplăcut
- Greață și vărsături
Este posibil să aveți nevoie de un test de calciu în urină și dacă:
- Ați fost diagnosticat(ă) cu glande paratiroide hiperactive (hiperparatiroidism). Aceasta înseamnă că glandele dumneavoastră produc prea mult hormon paratiroidian (PTH). Testul poate ajuta la stabilirea severității afecțiunii. De asemenea, poate arăta dacă o problemă renală poate cauza un nivel ridicat de PTH.
- Aveți simptome de glande paratiroide hipoactive (hipoparatiroidism). Aceasta înseamnă că glandele dumneavoastră produc prea puțin PTH. Fără suficient PTH, rinichii pot filtra prea mult calciu din sânge în urină. Simptomele hipoparatiroidismului includ:
- Furnicături la degete și la degetele de la picioare
- Crampe musculare și spasme la nivelul feței, mâinilor, picioarelor și tălpilor
- Slăbiciune musculară și oboseală
- Convulsii
Medicul dumneavoastră poate recomanda, de asemenea, un test de calciu în urină dacă ați avut o analiză de rutină a calciului în sânge cu rezultate anormale.
Ce se întâmplă în timpul unui test de calciu în urină?
Va trebui să colectați toată urina pe o perioadă de 24 de ore. Aceasta se numește probă de urină pe 24 de ore. Vi se va da un recipient special pentru colectarea urinei și instrucțiuni despre cum să colectați și să păstrați probele. Medicul dumneavoastră vă va spune la ce oră să începeți. Testul include, în general, următorii pași:
- Pentru a începe, urinați în toaletă ca de obicei. Nu colectați această urină. Notați ora la care ați urinat.
- În următoarele 24 de ore, colectați toată urina în recipient.
- În timpul perioadei de colectare, păstrați recipientul cu urină într-un frigider sau într-o ladă frigorifică cu gheață.
- La 24 de ore după începerea testului, încercați să urinați dacă puteți. Aceasta este ultima colectare de urină pentru test.
- Returnați recipientul cu urină la cabinetul medicului dumneavoastră sau la laborator, conform instrucțiunilor.
Va trebui să fac ceva pentru a mă pregăti pentru test?
Medicul dumneavoastră vă va spune dacă există instrucțiuni speciale de urmat. Vi se poate cere să evitați anumite alimente și medicamente cu câteva zile înainte de test. Dar nu întrerupeți administrarea niciunui medicament fără să discutați mai întâi cu medicul dumneavoastră.
Există riscuri la această analiză?
Nu se cunoaște niciun risc asociat cu analiza calciului din urină.
Ce înseamnă rezultatele?
Nivelurile de calciu din urină mai mari decât cele normale pot fi un semn al multor afecțiuni, inclusiv:
- Pietre la rinichi
- Glande paratiroide hiperactive (hiperparatiroidism)
- Anumite tipuri de cancer, inclusiv cancerul care se răspândește la oase
- Afecțiuni osoase, inclusiv boala Paget a osului și osteoporoza
- Sarcoidoză
Nivelurile de calciu din urină mai mici decât cele normale pot fi un semn al multor afecțiuni, inclusiv:
- Boli de rinichi
- Glande paratiroide hipoactive (hipoparatiroidism)
- Prea puțină vitamina D sau magneziu
- Tulburare de malabsorbție
- Malnutriție
Dacă nivelurile dumneavoastră de calciu nu sunt normale, nu înseamnă întotdeauna că aveți o afecțiune medicală care necesită tratament. Nivelurile de calciu din urină pot fi afectate de:
- Dieta dumneavoastră, de exemplu, consumul de alimente cu mult sodiu (sare)
- Anumite suplimente, cum ar fi administrarea de prea multă vitamina D pentru o perioadă lungă de timp
- Anumite medicamente, inclusiv antiacide și unele diuretice (pastile pentru eliminarea apei)
Dacă aveți întrebări despre rezultatele dumneavoastră, discutați cu medicul dumneavoastră.
Mai trebuie să știu ceva despre testul de calciu din urină?
Un test de calciu din urină nu vă spune cât calciu aveți în oase. Sănătatea oaselor poate fi măsurată cu un tip de radiografie numită osteodensitometrie sau scanare DEXA. O scanare DEXA măsoară calciul și alte minerale din oasele dumneavoastră.
Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.
Tratament
Hipoparatiroidismul poate fi tratat prin administrarea de:
- suplimente de calciu – pentru a crește nivelul de calciu din organismul dumneavoastră
- suplimente de vitamina D – vitamina D ajută organismul să utilizeze mai bine calciul
De obicei, va trebui să luați suplimente pentru tot restul vieții.
Vi se pot oferi suplimente chiar dacă nu aveți niciun simptom, dar analizele arată afectarea glandelor paratiroide. Acest lucru ajută la reducerea riscului de probleme grave.
De asemenea, vi se poate recomanda să faceți unele modificări în alimentație, cum ar fi:
- consumul de alimente bogate în calciu, cum ar fi produsele lactate, legumele cu frunze verzi, soia și tofu
- evitarea sau reducerea consumului de carne roșie și alimente bogate în amidon, cum ar fi pastele și pâinea albă
Veți avea nevoie de analize de sânge regulate pentru a vă verifica nivelul de calciu.
Dacă aceste analize arată că suplimentele nu funcționează bine, atunci este posibil să aveți nevoie de medicamente suplimentare.
Complicații
Dacă aveți hipoparatiroidism și nivelul de calciu devine prea scăzut, acest lucru poate provoca convulsii și probleme grave ale inimii.
Dacă se întâmplă acest lucru, va fi nevoie să fiți tratat(ă) în spital. Vi se va administra calciu intravenos, până când nivelul de calciu revine la normal.
Când să mergeți la medic
Recomandare non-urgentă: consultați medicul de familie dacă:
- credeți că ați putea avea hipoparatiroidism
Sunați la 112 dacă:
Credeți că cineva are o criză convulsivă și:
- este prima dată când se întâmplă
- durează mai mult decât de obicei pentru acea persoană sau mai mult de 5 minute dacă nu știți cât durează de obicei crizele sale
Nu conduceți singur la urgențe.
Persoana cu care vorbiți la 112 vă va oferi sfaturi despre ce să faceți.
Medicamente folosite pentru hipoparatiroidism
Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.
Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.
Vitaminele A și D · ATC A11C · 6
Vitamina D și derivații ei: ajută la absorbția calciului și la sănătatea oaselor.
Alfacalcidolum — 5 produse cu rețetă
- ALFACALCIDOL HEATON 0,50 microgramecu rețetă
- ALPHA D3 0,25 microgramecu rețetă
- ALPHA D3 0,50 microgramecu rețetă
- ALPHA D3 1 microgramcu rețetă
- MEDIRAZIN 0,5 microgramecu rețetă
Colecalciferolum — 1 produs cu rețetă
- VIGANTOL OIL 0,5 mg/mlcu rețetă
Hormoni paratiroidieni · ATC H05A · 3
Hormon paratiroidian care stimulează formarea de os nou.
Palopegteriparatidum — 3 produse cu rețetă
- YORVIPATH 168 micrograme/0,56 mlcu rețetă
- YORVIPATH 294 micrograme/0,98 mlcu rețetă
- YORVIPATH 420 micrograme/1,4 mlcu rețetă
Surse: NHS (Open Government Licence v3.0), MedlinePlus (NLM).