Ediție: RO România MD Republica MoldovaR. Moldova
Informație oficială despre medicamente și farmacii — într-un singur loc.
📄 Prospecte și text oficial 💳 Prețuri și compensare ⚖️ Interacțiuni 👶 Doze la copii 📍 Farmacii

Dureri musculare

Actualizat: · Cod ICD-10: M79.1

Despre boală

Entorsele și întinderile musculare sunt leziuni care apar atunci când un mușchi sau o articulație este întinsă prea mult sau răsucită. Simptomele includ durere, umflături, vânătăi și dificultăți de mișcare. Tratamentul inițial implică terapia PRICE (protecție, repaus, gheață, compresie, ridicare) și analgezice, iar majoritatea cazurilor se ameliorează în 2 săptămâni.

Simptome

Este probabil să fie o entorsă sau întindere musculară dacă:

  • aveți durere, sensibilitate sau slăbiciune – de obicei în jurul gleznei, labei piciorului, încheieturii mâinii, degetului mare, genunchiului, gambei sau spatelui
  • zona afectată este umflată sau are vânătăi
  • nu puteți pune greutate pe zona afectată sau nu o puteți folosi normal
  • aveți spasme musculare sau crampe – când mușchii se încordează dureros de la sine

Diagnostic și analize

Analize și investigații

Radiografia

Radiografie

De ce se face o radiografie

O radiografie poate fi folosită pentru a obține imagini ale multor părți ale corpului, cum ar fi:

  • oasele
  • dinții
  • plămânii
  • sistemul digestiv

O radiografie poate fi folosită pentru a:

  • verifica dacă aveți o fractură osoasă după un accident
  • verifica dacă există probleme cu dinții dumneavoastră, cum ar fi cariile dentare
  • afla dacă simptomele pe care le aveți ar putea fi cauzate de o afecțiune, cum ar fi o infecție sau un blocaj în sistemul digestiv
  • verifica dacă copilul dumneavoastră a înghițit ceva dăunător, cum ar fi o baterie
  • ajuta medicii să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri

Tipuri de radiografii

Există diferite tipuri de radiografii pe care le puteți face.

Tipuri frecvente de radiografii
Tipul De ce se efectuează

Radiografie standard

Folosită în principal pentru a verifica oasele, precum și dinții și plămânii

Angiografie

Folosită pentru a verifica vasele de sânge – implică injectarea unui colorant special (agent de contrast) în sânge, pentru ca vasele de sânge să poată fi văzute mai clar

Densitometrie osoasă (scanare DEXA)

Folosită pentru a verifica densitatea (rezistența) oaselor

Tomografie computerizată (CT)

Folosită atunci când sunt necesare imagini mai detaliate ale interiorului corpului decât poate oferi o radiografie standard, de exemplu pentru a vedea cât de bine funcționează un tratament

Urogramă intravenoasă

Folosită pentru a verifica vezica urinară și rinichii

Tranzit baritat

Folosit pentru a verifica sistemul digestiv – implică consumul unui lichid numit bariu, pentru ca sistemul digestiv să poată fi văzut mai clar

Clismă cu bariu

Folosită pentru a diagnostica simptomele intestinale – bariul este introdus în rect cu ajutorul unui tub, pentru ca intestinul să poată fi văzut mai clar

Pregătirea pentru o radiografie

Veți fi informat(ă) înainte de radiografie dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti.

În funcție de tipul de radiografie pe care îl veți face, uneori vi se poate cere să:

  • nu purtați nimic care conține metal, cum ar fi bijuterii, haine cu fermoare sau capse sau agrafe de păr
  • nu mâncați și nu beți nimic cu câteva ore înainte de radiografie (post alimentar)
  • luați un medicament cu o zi înainte de radiografie, care vă va provoca scaun

Spuneți profesionistului din domeniul sănătății dacă:

  • sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
  • alăptați
  • luați orice medicamente
  • aveți orice alergie sau ați avut o reacție anterioară la bariu sau la un colorant numit substanță de contrast
Informații:

Spuneți persoanei care vă face radiografia dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Aceasta poate fi o persoană cunoscută sau un membru instruit al personalului.

Ce se întâmplă în timpul unei radiografii

Majoritatea radiografiilor se fac în spitale. Radiografiile dentare se fac de obicei într-un cabinet stomatologic.

Radiografiile din spital sunt efectuate de obicei de asistentul de radiologie.

În funcție de tipul de radiografie pe care îl faceți, vi se poate administra o injecție cu o substanță de contrast, o băutură cu bariu sau vi se poate introduce bariu în intestin printr-un tub introdus în anus (clismă baritată).

Substanța de contrast vă poate da o senzație de căldură și înroșire a feței și puteți simți un gust metalic în gură. Aceste senzații ar trebui să treacă rapid.

Radiografia în sine ar trebui să dureze doar câteva minute:

  1. Vi se poate cere să vă schimbați într-un halat, în funcție de partea corpului care urmează să fie radiografiată.
  2. Aparatul de radiografie va fi aliniat cu partea corpului care urmează să fie radiografiată.
  3. Persoana care efectuează radiografia (precum și orice însoțitor) se va retrage în spatele unui paravan de protecție sau va părăsi încăperea.
  4. Vi se va cere să stați foarte nemișcat(ă) timp de câteva secunde și se vor face 1 sau mai multe radiografii – nu veți simți nimic în acest timp.
  5. Vi se poate cere să vă schimbați poziția, dacă trebuie radiografiate diferite părți ale corpului.
După radiografie

De obicei, puteți pleca imediat ce radiografia este gata.

Dacă vi s-a administrat bariu sau substanță de contrast, vi se poate cere să așteptați până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la acestea.

Obținerea rezultatelor radiografiei

Ar trebui să vi se spună când veți primi rezultatele unei radiografii.

Acest lucru poate fi:

  • în aceeași zi în care o faceți
  • la o programare la câteva săptămâni după (dacă nu ați primit nicio veste după câteva săptămâni, contactați medicul care v-a trimis sau medicul de familie)

Un profesionist din domeniul sănătății ar trebui să vă explice rezultatele radiografiei și dacă sunt necesari pași următori. Aceștia pot include alte teste.

Posibile complicații ale radiografiilor

Radiografiile sunt de obicei foarte sigure, iar complicațiile grave sunt rare.

Unele persoane pot avea o reacție alergică la bariul sau la substanța de contrast folosite în anumite tipuri de radiografii. Aceasta poate cauza simptome precum dificultăți de respirație, amețeli și erupții pe piele.

Vi se va cere să așteptați în spital dacă există riscul unei reacții. Personalul este instruit să trateze aceste tipuri de reacții, dacă apar.

Dacă faceți multe radiografii, există un risc foarte mic ca radiațiile să poată cauza cancer.

Medicul dumneavoastră va evalua riscurile înainte de a vă recomanda o radiografie și va discuta acest lucru cu dumneavoastră.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

Tratament

Cum să tratați singuri entorsele și întinderile musculare

În primele 2 până la 3 zile după o entorsă sau întindere musculară, urmați cei 5 pași cunoscuți sub numele de terapie PRICE pentru a ajuta la reducerea umflăturii și pentru a susține zona afectată:

  1. Protecție – protejați zona afectată, de exemplu folosind un suport sau încălțăminte care vă susține piciorul sau glezna.
  2. Repaus – opriți orice exercițiu sau activitate și încercați să nu puneți greutate pe zona afectată.
  3. Gheață – aplicați o compresă cu gheață (sau o pungă cu legume congelate învelită într-un prosop de bucătărie) pe zona afectată timp de până la 20 de minute, la fiecare 2 până la 3 ore.
  4. Compresie – înfășurați un bandaj în jurul zonei afectate pentru a o susține pe parcursul zilei.
  5. Ridicare – țineți zona ridicată pe o pernă cât mai mult posibil.

Pentru a ajuta la prevenirea umflăturii, încercați să evitați căldura (cum ar fi băile fierbinți și compresele calde), alcoolul și masajele în primele două zile.

Când puteți mișca zona afectată fără ca durerea să vă oprească, încercați să o mențineți în mișcare pentru ca articulația sau mușchiul să nu devină rigid.

Farmacistul vă poate ajuta cu entorsele și întinderile musculare

Discutați cu farmacistul despre cel mai bun tratament pentru dumneavoastră. Acesta vă poate recomanda comprimate sau o cremă ori un gel pe care să îl aplicați pe piele.

La început, încercați analgezice precum paracetamol pentru a calma durerea și ibuprofen sub formă de gel, spumă sau spray pentru a reduce umflătura.

Dacă este necesar, puteți lua ibuprofen sub formă de comprimate, capsule sau sirop pe care le înghițiți.

Tratamentul entorselor și al întinderilor musculare

Dacă aveți nevoie de tratament pentru o entorsă sau o întindere musculară, vi se pot oferi sfaturi de autoîngrijire sau vi se poate prescrie un analgezic mai puternic.

Este posibil să aveți nevoie de o radiografie, pentru care puteți fi trimis(ă) la spital.

Fizioterapia pentru entorse și întinderi musculare

Dacă aveți o entorsă sau o întindere musculară care durează mai mult decât de obicei să se vindece, fizioterapia vă poate ajuta în recuperare.

Prevenție

Entorsele și întinderile musculare apar atunci când întindeți prea mult sau răsuciți un mușchi.

Lipsa încălzirii înainte de exerciții fizice, mușchii obosiți și practicarea sportului sunt cauze frecvente.

Viața cu boala

După 2 săptămâni, majoritatea entorselor și întinderilor musculare se ameliorează.

Evitați exercițiile fizice intense, cum ar fi alergarea, timp de până la 8 săptămâni, deoarece există riscul unor leziuni suplimentare.

Entorsele și întinderile musculare severe pot necesita luni de zile pentru a reveni la normal.

Când să mergeți la medic

Recomandare urgentă: cereți o programare urgentă la medicul de familie dacă:

Ați suferit o accidentare și:

  • este foarte dureroasă sau durerea se agravează
  • există o umflătură sau o vânătaie mare, sau umflătura ori vânătaia se agravează
  • nu puteți pune greutate pe ea sau nu puteți merge mai mult de câțiva pași
  • o simțiți foarte rigidă sau este dificil de mișcat
  • nu se simte mai bine după ce ați tratat-o singur(ă)
  • aveți și febră foarte mare sau aveți senzație de căldură, de frig sau frisoane – aceasta ar putea fi o infecție

Recomandare non-urgentă: mergeți la medicul de familie dacă:

  • credeți că aveți o entorsă sau o întindere musculară și aceasta se agravează sau nu se ameliorează după ce v-ați tratat singur(ă)

Sunați la 112 sau mergeți la urgențe dacă:

  • ați auzit un trosnet când v-ați accidentat
  • partea corpului rănită și-a schimbat forma sau este îndreptată într-un unghi ciudat
  • partea corpului rănită este amorțită, furnică sau aveți senzația de înțepături
  • pielea din jurul rănii și-a schimbat culoarea, de exemplu arată albastră sau cenușie, sau este rece la atingere

Este posibil să aveți un os rupt și veți avea nevoie de o radiografie.

Nu conduceți până la urgențe. Cereți cuiva să vă ducă sau sunați la 112 și cereți o ambulanță.

Aduceți cu dumneavoastră orice medicamente pe care le luați.

Medicamente folosite pentru dureri musculare

Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.

Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.

Analgezice și antipiretice · ATC N02B · 68

Calmează durerea; unele scad și febra (paracetamol, metamizol). Grupa cuprinde și medicamente pentru durerea de nerv.

Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) · ATC M01A · 62

Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS): calmează durerea și inflamația, iar unele scad și febra. Grupa cuprinde și câteva produse pentru articulații, de exemplu glucozamina.

Preparate de uz local pentru dureri articulare și musculare · ATC M02A · 21

Geluri și creme pentru dureri musculare și articulare, aplicate pe piele.

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0).