Ediție: RO România MD Republica MoldovaR. Moldova
Informație oficială despre medicamente și farmacii — într-un singur loc.
📄 Prospecte și text oficial 💳 Prețuri și compensare ⚖️ Interacțiuni 👶 Doze la copii 📍 Farmacii

Cancer ovarian

Actualizat:

Despre boală

Cancerul ovarian este o afecțiune care poate provoca simptome precum balonare, dureri abdominale sau pelvine, senzație de sațietate rapidă și nevoia frecventă de a urina. Este important ca aceste simptome să fie verificate de un medic, deoarece depistarea precoce poate face tratamentul mai ușor.

Simptome

Important: Verificați simptomele

Este important ca orice simptome de cancer ovarian să fie verificate cât mai curând posibil. Depistarea precoce poate însemna că afecțiunea poate fi tratată mai ușor.

Principalele simptome ale cancerului ovarian

Simptomele cancerului ovarian includ prezența frecventă (de aproximativ 12 ori sau mai mult pe lună) a următoarelor:

  • burtă (abdomen) umflată sau senzație de balonare
  • durere sau sensibilitate la nivelul burții (abdomenului) sau în zona dintre șolduri (durere pelvină)
  • lipsa poftei de mâncare sau senzația de sațietate rapidă după ce ați mâncat
  • nevoia urgentă de a urina sau nevoia de a urina mai des

Alte simptome ale cancerului ovarian pot include:

  • indigestie
  • constipație sau diaree
  • dureri de spate
  • senzație de oboseală permanentă
  • scădere în greutate fără motiv
  • sângerări vaginale neobișnuite, inclusiv între menstruații, menstruații mai abundente sau după menopauză

Diagnostic și analize

Veți fi întrebată despre starea dumneavoastră de sănătate și despre simptome. Spuneți medicului de familie dacă cineva din familia dumneavoastră are sau a avut cancer ovarian sau cancer de sân.

Medicul de familie poate recomanda o analiză de sânge pentru a verifica o proteină care este uneori asociată cu cancerul ovarian. Dacă nivelul acestei proteine este ridicat, veți face o ecografie a abdomenului și a pelvisului.

Medicul de familie sau asistenta medicală de la cabinet vă poate cere permisiunea să vă examineze. Puteți cere o doctoriță sau o asistentă medicală când faceți programarea.

Vi se va cere să vă dezbrăcați de la brâu în jos, în spatele unui paravan. Vi se va da un cearșaf cu care să vă acoperiți.

Examinarea poate include:

  • introducerea ușoară în vagin a unui instrument neted, în formă de tub (un specul), pentru a putea vedea în interiorul acestei zone – acesta nu poate depista cancerul ovarian, dar poate verifica alte cauze ale simptomelor
  • apăsarea pe burtă (abdomen) și în interiorul vaginului, pentru a verifica dacă există mase sau zone sensibile ori dureroase

Nu ar trebui să fie prea dureroasă, dar este posibil să o simțiți neplăcută. Spuneți-i medicului de familie sau asistentei medicale dacă vă simțiți incomod.

Dacă doriți, puteți avea în cameră, în timpul examinării, o prietenă, un prieten, un membru al familiei sau un alt membru al personalului.

Important

Dumneavoastră aveți controlul și puteți cere medicului să se oprească în orice moment.

Analize și investigații

Ecografia · Analizele de sânge · Testul de sânge CA-125 (cancer ovarian)

Ecografie

De ce se face o ecografie

Puteți fi trimis(ă) la o ecografie pentru a:

  • investiga simptomele pe care le-ați avut, cum ar fi durerea sau un nodul
  • monitoriza o afecțiune, cum ar fi o problemă cu tiroida
  • ajuta un profesionist din domeniul sănătății să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri, cum ar fi injectarea unui steroid într-o articulație
  • verifica dezvoltarea bebelușului în timpul sarcinii

Pregătirea pentru o ecografie

Spitalul sau clinica ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de a efectua o ecografie.

De exemplu, cu puțin timp înainte de test, s-ar putea să fie nevoie să:

  • beți câteva pahare de apă, fără să mergeți la toaletă, astfel încât să aveți vezica plină
  • scoateți bijuteriile sau piercingurile din zona examinată
Informații:

Spuneți medicului care efectuează ecografia dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Aceasta poate fi o persoană cunoscută sau un membru al personalului.

Obținerea rezultatelor ecografiei

Este posibil să primiți rezultatele ecografiei la sfârșitul programării sau poate dura câteva săptămâni, în funcție de motivul pentru care ați făcut investigația.

Rezultatul va fi trimis medicului care v-a recomandat ecografia. Este posibil să aveți nevoie de o programare de control la medicul dumneavoastră pentru a discuta rezultatele.

Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte investigații, în funcție de motivul pentru care ați făcut ecografia.

Discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.

Efecte secundare ale ecografiilor

Undele sonore folosite în ecografii sunt sigure. Ecografiile nu utilizează radiații, spre deosebire de radiografii sau tomografii computerizate.

Sonda folosită pentru o ecografie externă de obicei nu provoacă durere atunci când este deplasată pe piele. Dar poate fi inconfortabilă dacă este apăsată pe o zonă deja dureroasă, cum ar fi o articulație umflată.

Sondele interne pot fi inconfortabile atunci când sunt introduse în corp sau mutate în timpul examinării. Spuneți medicului care efectuează ecografia dacă simțiți durere și vă va ajuta să vă simțiți mai confortabil.

Analize de sânge

De ce se face o analiză de sânge

Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.

O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:

  • verifica starea generală de sănătate
  • afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
  • afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
  • afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune

Pregătirea pentru o analiză de sânge

Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.

De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:

  • nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
  • întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)

Ce se întâmplă la o analiză de sânge

O analiză de sânge se face de obicei la cabinetul medicului de familie sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.

Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).

Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.

Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.

După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.

Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.

Dacă vă este teamă de ace

Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.

De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.

Obținerea rezultatelor analizelor de sânge

Puteți primi rezultatele analizelor de sânge după câteva zile și, de obicei, în câteva săptămâni.

Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.

Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.

Testul de sânge CA-125 (cancer ovarian)

Ce este analiza de sânge CA-125?

Această analiză măsoară cantitatea unei proteine numite CA-125 (antigen canceros 125) dintr-o probă de sânge. CA-125 este un tip de marker tumoral. Markerii tumorali sunt substanțe produse adesea de celulele canceroase sau de celulele normale ca răspuns la cancer.

Organele sistemului reproducător feminin (cum ar fi ovarele și trompele uterine) pot produce CA-125 atunci când aceste organe sunt inflamate. Acest lucru se poate întâmpla ca răspuns la funcții normale ale corpului, cum ar fi menstruația. Totuși, corpul dumneavoastră poate produce niveluri ridicate de CA-125 și ca răspuns la cancerul ovarian.

Ovarele sunt o pereche de glande reproducătoare feminine care stochează ovulele și produc hormoni feminini. Cancerul ovarian apare atunci când celulele dintr-un ovar încep să se multiplice necontrolat.

Alte denumiri: antigen canceros 125, antigen glicoproteic, antigen al cancerului ovarian, marker tumoral CA-125

La ce se folosește?

Măsurarea anumitor markeri tumorali îi ajută adesea pe medici să trateze cancerul. Astfel, deoarece nivelurile ridicate de CA-125 pot fi un semn al cancerului ovarian, o analiză de sânge pentru CA-125 îl poate ajuta pe medicul dumneavoastră:

  • Să vadă dacă tratamentul cancerului ovarian funcționează sau să verifice dacă acesta a recidivat. Aceasta este cea mai frecventă utilizare a testării CA-125 în sânge.
  • Să afle mai multe despre o formațiune sau un nodul în zona pelvină (zona de sub burtă). Dacă la o investigație imagistică, cum ar fi o ecografie, apare un nodul suspect, medicul dumneavoastră poate verifica nivelul CA-125 împreună cu alte teste pentru a afla dacă nodulul ar putea fi cancer ovarian.
  • Să depisteze cancerul ovarian dacă riscul dumneavoastră este foarte mare. Dacă în istoricul medical al familiei există cancer ovarian, medicul dumneavoastră vă poate recomanda o analiză de sânge pentru CA-125 și alte teste pentru a căuta semne de cancer.

Medicul dumneavoastră nu poate folosi CA-125 pentru a depista cancerul ovarian dacă nu aveți un risc crescut. Aceasta deoarece și alte afecțiuni care nu sunt cancer pot determina niveluri ridicate de CA-125. Printre acestea se numără:

  • Endometrioza
  • Boala inflamatorie pelvină (BIP)
  • Fibroame uterine
  • Boli de ficat

Funcții naturale ale corpului, cum ar fi menstruația și sarcina, pot determina, de asemenea, niveluri ridicate de CA-125.

De ce am nevoie de o analiză de sânge CA-125?

Dacă ați fost diagnosticat(ă) cu cancer ovarian, este posibil să vi se facă mai multe analize de sânge CA-125:

  • În timpul tratamentului, pentru a vedea dacă boala se remite.
  • După tratament, pentru a verifica dacă boala a revenit.

Dacă aveți o formațiune în pelvis care ar putea fi cancer ovarian, medicul poate folosi testul CA-125 pentru a ajuta la stabilirea diagnosticului. Însă doar o biopsie poate confirma cancerul ovarian.

Dacă aveți un risc foarte mare de a dezvolta cancer ovarian, medicul vă poate recomanda monitorizarea valorilor CA-125. Dacă sunt crescute, veți avea nevoie, cel mai probabil, de mai multe investigații pentru a afla dacă aveți cancer. Riscul de cancer ovarian este mai mare dacă:

  • Aveți o mamă sau o soră, ori două sau mai multe alte rude care au avut cancer ovarian.
  • Aveți membri ai familiei care au avut cancer de sân sau cancer colorectal (cancer de colon).
  • Ați moștenit anumite modificări genetice sau afecțiuni care cresc riscul de cancer ovarian, cum ar fi:
    • Modificări ale genelor BRCA 1 sau BRCA 2.
    • Sindromul Lynch (numit și cancer colorectal ereditar non-polipozic), o afecțiune moștenită care crește riscul pentru mai multe tipuri de cancer.
  • Ați avut cancer de sân, cancer uterin (de uter) sau cancer colorectal.

Dacă sunteți îngrijorat(ă) în legătură cu riscul de cancer ovarian, discutați cu medicul dumneavoastră.

Ce se întâmplă în timpul analizei de sânge CA-125?

Un cadru medical vă va recolta o probă de sânge dintr-o venă a brațului, folosind un ac mic. După introducerea acului, o cantitate mică de sânge va fi colectată într-o eprubetă sau un flacon. Este posibil să simțiți o ușoară înțepătură când acul intră sau iese. De obicei, acest lucru durează mai puțin de cinci minute.

Va trebui să fac ceva pentru a mă pregăti pentru test?

Nu aveți nevoie de nicio pregătire specială pentru analiza de sânge CA-125.

Există riscuri la această analiză?

Riscul unei analize de sânge este foarte mic. Este posibil să simțiți o ușoară durere sau să apară o vânătaie în locul unde a fost introdus acul, dar majoritatea simptomelor dispar rapid.

Ce înseamnă rezultatele?

Medicul dumneavoastră va analiza rezultatele testului CA-125 împreună cu alte informații despre starea dumneavoastră. Împreună, puteți discuta despre modul în care rezultatele influențează diagnosticul, tratamentul și necesitatea unor investigații suplimentare.

În general:

  • Dacă urmați tratament pentru cancer ovarian, iar rezultatele mai multor teste arată că nivelurile CA-125 scad, de obicei înseamnă că tratamentul dă rezultate. Dacă nivelurile cresc sau rămân la fel în timp, poate însemna că tratamentul nu funcționează.
  • Dacă ați terminat tratamentul pentru cancer ovarian și nivelurile CA-125 încep să crească în timp, este posibil ca boala să reapară.
  • Dacă aveți un risc crescut de cancer ovarian sau o formațiune pelvină suspectă, nivelurile crescute de CA-125 ar putea fi un semn de cancer. Medicul va recomanda de obicei mai multe investigații pentru a stabili diagnosticul.

Deși nivelurile crescute de CA-125 nu înseamnă întotdeauna cancer ovarian, un rezultat normal al testului CA-125 nu exclude această boală. Acest lucru se datorează faptului că nivelurile CA-125 pot fi scăzute în stadiile incipiente ale cancerului. De asemenea, nu toate persoanele cu cancer ovarian produc niveluri ridicate de CA-125.

Discutați cu medicul dumneavoastră dacă aveți întrebări despre rezultate.

Mai trebuie să știu și altceva despre analiza de sânge CA-125?

Cel mai frecvent tip de cancer ovarian este cancerul ovarian epitelial. Dacă ați fost tratat(ă) pentru acest tip de cancer, este posibil să vi se testeze și un marker tumoral numit HE4, împreună cu CA-125. Unele studii arată că măsurarea ambilor markeri tumorali oferă informații mai precise pentru a verifica dacă tratamentul funcționează și pentru a depista revenirea acestui tip de cancer.

De reținut

  • Pentru suspiciunea de cancer ovarian, medicul face o anamneză detaliată, examen clinic și teste de laborator și imagistice.
  • Se măsoară markerul CA-125 în sânge; este crescut la aproximativ 85% dintre pacientele cu boală avansată, dar mai puțin util în stadiile incipiente.
  • Imagistica inițială include ecografie pelvină (transabdominală și/sau transvaginală) și tomografie computerizată (CT) a abdomenului, pelvisului și toracelui pentru stadializare.

Tratament

Ce puteți face

  • Pacientele trebuie să participe activ la controlul durerii, să raporteze simptomele și să urmeze instrucțiunile medicale.

Când să mergeți la medic

Mergeți la medicul de familie dacă:

  • aveți oricare dintre simptomele cancerului ovarian
  • ați fost deja la medicul de familie, dar simptomele nu au dispărut, s-au agravat sau sunt mai frecvente

Important

Simptomele cancerului ovarian sunt foarte frecvente și pot fi cauzate de multe afecțiuni diferite.

Cu toate acestea, este important să le verifice medicul de familie. Aceasta deoarece, dacă sunt cauzate de cancer, depistarea lui precoce poate însemna că este mai ușor de tratat.

Semne de urgență

  • Durerea severă apărută brusc la pacienții cu cancer este o urgență medicală și trebuie evaluată și tratată imediat.

Medicamente folosite pentru cancer ovarian

Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.

Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.

Anticorpi monoclonali · ATC L01F · 7

Anticorpi monoclonali: țintesc celulele canceroase sau ajută sistemul imunitar să le recunoască.

Alcaloizi din plante și alte produse naturale · ATC L01C · 7

Chimioterapice de origine vegetală care opresc diviziunea celulelor canceroase.

Alte antineoplazice · ATC L01X · 6

Alte medicamente împotriva cancerului, cu mecanisme diferite.

Antibiotice citotoxice · ATC L01D · 2

Chimioterapice din grupa antibioticelor citotoxice, folosite în tratamentul cancerului.

Alte medicamente · 1

Agenți alchilanți · ATC L01A · 1

Chimioterapice care distrug celulele canceroase prin afectarea ADN-ului lor.

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0), MedlinePlus (NLM), ghidul ESMO 2023, protocoalele CNAS 2025.