Boala inflamatorie pelvină
Actualizat: · Cod ICD-10: N70-N73
Simptome
Nu toate persoanele cu boală inflamatorie pelvină (BIP) vor avea simptome.
Dacă aveți simptome, acestea pot include:
- durere în zona dintre burtă și coapse (durere pelvină) sau în partea inferioară a abdomenului
- durere resimțită profund în timpul contactului sexual
- menstruații abundente sau dureroase, neobișnuite pentru dumneavoastră
- sângerări între menstruații sau după contact sexual
- secreții vaginale care arată, miros sau se simt neobișnuit pentru dumneavoastră
Simptomele pot apărea brusc, în câteva zile, sau se pot dezvolta lent și se pot agrava în timp.
Cauze și factori de risc
Boala inflamatorie pelvină (BIP) este de obicei cauzată de infecții cu transmitere sexuală (ITS), cum ar fi chlamydia și gonoreea.
Dar poate fi cauzată și de bacterii comune care trăiesc în vagin.
Acest lucru este mai probabil să se întâmple dacă:
- ați mai avut BIP înainte
- ați născut recent sau ați avut recent un avort spontan, deoarece acest lucru poate deteriora colul uterin (deschiderea către uter)
- vi s-a montat un sterilet (dispozitiv intrauterin, DIU), ați avut o histeroscopie sau un avort sau orice altă procedură care deschide colul uterin
Diagnostic și analize
Medicul de familie vă va întreba despre simptomele dumneavoastră, partenerii sexuali recenți, tipul de contracepție pe care îl folosiți și dacă ați putea fi însărcinată.
Este posibil să aveți nevoie și de o analiză de sânge, un test de sarcină sau o ecografie, ori să fiți trimisă la medicul ginecolog.
Medicul vă va cere permisiunea de a vă palpa burta (abdomenul) și zona dintre abdomen și coapse (pelvisul).
De asemenea, vă poate cere permisiunea de a vă examina interiorul vaginului, similar cu procedura de recoltare a testului Babeș-Papanicolau. Acest lucru este necesar pentru a preleva probe din secreția vaginală, în vederea testării.
Cum se efectuează examinarea vaginală
- Vi se va cere să vă dezbrăcați de la talie în jos, în spatele unui paravan. Vi se va oferi un cearșaf cu care să vă acoperiți.
- Medicul de familie vă va ruga să vă întindeți pe spate pe un pat, de obicei cu picioarele îndoite, tălpile apropiate și genunchii depărtați. Uneori, este posibil să fie nevoie să vă schimbați poziția.
- Va introduce ușor în vagin un instrument neted, în formă de tub (un specul). Se poate folosi o cantitate mică de lubrifiant.
- Va deschide speculul pentru a putea vedea colul uterin și a verifica eventualele semne de infecție.
- Folosind un tampon de recoltare, va preleva o mică probă de secreție din colul uterin și din vagin.
- Va închide și va retrage speculul, apoi vă va lăsa să vă îmbrăcați.
Important
Aveți controlul asupra examinării și puteți cere medicului sau asistentei să se oprească în orice moment.
Analize și investigații
Testul de sarcină · Ecografia · Analizele de sânge
Test de sarcină
Ce este un test de sarcină?
Un test de sarcină poate indica dacă sunteți însărcinată prin verificarea unei probe de urină sau de sânge pentru un hormon numit gonadotropină corionică umană (hCG).
Acest hormon este produs de placentă, organul care crește în uter pentru a furniza oxigen și nutrienți fătului. Placenta începe să producă hCG după ce un ovul fertilizat se atașează de peretele interior al uterului. Nivelurile continuă apoi să crească timp de zece săptămâni, aproape dublându-se la fiecare trei zile.
hCG vă ajută corpul să se pregătească pentru sarcină prin:
- Stimularea producției de progesteron, care îngroașă mucoasa uterului.
- Stimularea producției de estrogen, care vă pregătește corpul pentru travaliu și ajută la dezvoltarea fătului.
- Oprirea ciclului menstrual.
Există două tipuri de teste de sarcină:
- Teste de urină, care pot fi efectuate la cabinetul medicului dumneavoastră sau cu un kit de testare la domiciliu. Aceste teste au o acuratețe de 97-99% atunci când sunt efectuate la una sau două săptămâni după întârzierea menstruației și pot oferi rapid rezultatele. Dacă efectuați un test la domiciliu, urmați cu atenție instrucțiunile.
- Analize de sânge, care sunt întotdeauna efectuate la cabinetul medicului dumneavoastră sau într-un laborator. Aceste teste pot detecta cantități foarte mici de hCG și pot indica dacă sunteți însărcinată înainte de întârzierea menstruației. Cu toate acestea, nu sunt utilizate în mod obișnuit pentru a verifica sarcina. Acest lucru se datorează faptului că testele de urină sunt mai puțin costisitoare, foarte precise și oferă rezultate mai rapide decât analizele de sânge, care pot dura de la câteva ore până la mai mult de o zi.
Alte denumiri: test gonadotropină corionică umană, test HCG, test calitativ hCG din sânge, test cantitativ hCG din sânge, test Beta-hCG din urină, gonadotropină corionică totală
Pentru ce se utilizează?
Atât analizele de urină, cât și cele de sânge verifică prezența hCG pentru a afla dacă sunteți însărcinată.
Există două tipuri de analize de sânge. Un test cantitativ de sânge măsoară cantitatea exactă de hCG din sângele dumneavoastră, iar un test calitativ de hCG din sânge vă spune pur și simplu dacă sunteți sau nu însărcinată.
Cantitatea de hCG din corpul dumneavoastră poate oferi medicului informații importante despre sarcină și despre sănătatea fătului. Testele cantitative sunt uneori folosite pentru a ajuta la:
- Stabilirea vârstei fătului dacă sunteți foarte devreme în sarcină.
- Monitorizarea sarcinii dacă aveți un risc crescut de avort spontan.
- Verificarea unei sarcini extrauterine, adică atunci când un ovul fertilizat încearcă să crească în afara uterului. Ovulul nu poate deveni făt atunci când se află într-un loc greșit. Trebuie îndepărtat pentru a evita afectarea organelor dumneavoastră. Aceasta poate fi o urgență medicală.
- Verificarea unei sarcini molare (mola hidatiformă), care reprezintă o creștere anormală de țesut în uter. Este cauzată de un ovul fertilizat cu probleme genetice atât de grave încât nu poate deveni făt. Această creștere se poate transforma în cancer și trebuie îndepărtată.
- Depistarea oricăror probleme la făt, inclusiv sindromul Down, alte anomalii cromozomiale și anumite malformații congenitale. Testarea hCG face de obicei parte dintr-un grup de teste de screening prenatal numite test „triplu” sau „cvadruplu”.
În unele cazuri, medicul dumneavoastră poate recomanda și un test cantitativ de sânge pentru hCG pentru a ajuta la diagnosticarea sau monitorizarea unor afecțiuni care nu sunt legate de sarcină. Acestea includ cancerul ovarian și testicular, împreună cu alte afecțiuni care pot crește nivelul de hCG.
De ce am nevoie de un test de sarcină?
Este posibil să aveți nevoie de acest test dacă credeți că sunteți însărcinată. Simptomele sarcinii variază, dar cel mai frecvent semn al sarcinii timpurii este lipsa menstruației. Alte semne comune ale sarcinii timpurii pot include:
- Sâni umflați, sensibili
- Oboseală
- Nevoia frecventă de a urina
- Greață și vărsături (numite și grețuri matinale)
- Senzația de balonare sau umflare în abdomen (burtă) sau în corp
Este posibil să aveți nevoie și de un test de sarcină pentru a vă asigura că nu sunteți însărcinată dacă trebuie să urmați un tratament medical care ar putea dăuna fătului.
În cele din urmă, este posibil să aveți nevoie de un test de sânge cantitativ dacă:
- Aveți un risc ridicat de avort spontan. Cei mai frecvenți factori de risc includ infecții active, boli tiroidiene, diabet necontrolat, obezitate și probleme ale uterului sau colului uterin.
- Aveți simptome ale unei sarcini extrauterine. Acestea pot include sângerări vaginale anormale, durere în zona lombară și/sau abdomen și crampe pe o parte a pelvisului.
- Aveți simptome ale unei sarcini molare. Acestea pot include sângerări vaginale anormale, durere în zona abdominală sau pelviană, tensiune arterială ridicată și greață severă.
Ce se întâmplă în timpul unui test de sarcină?
Testele de sarcină de uz casnic sunt rapide și ușor de folosit. Puteți cumpăra un kit de test de sarcină de uz casnic fără rețetă. Kiturile includ bețișoare sau benzi de testare care reacționează la hCG din urină. Pașii pentru efectuarea unui test depind de marcă, așa că este foarte important să urmați instrucțiunile care însoțesc testul dumneavoastră. Pentru majoritatea kiturilor de testare, fie veți:
- Țineți bețișorul sau banda de testare în jetul de urină
- Colectați urina într-un recipient și introduceți bețișorul sau banda de testare în recipient
După ce așteptați un anumit număr de minute, veți verifica rezultatele pe bețișorul sau banda de testare. Instrucțiunile vă vor spune ce să urmăriți. În general, pentru a obține cele mai precise rezultate cu orice test de sarcină de uz casnic, va trebui să:
- Verificați data de expirare înainte de a folosi testul.
- Citiți instrucțiunile testului pentru a vedea dacă are un simbol de control. Acest simbol arată că testul a funcționat corect și ar trebui să apară pe bețișor/bandă indiferent de rezultat. Nu vă spune dacă sunteți sau nu însărcinată. Dacă testul folosește un simbol de control și nu îl vedeți pe bețișor/bandă, testul nu a funcționat și va trebui să faceți altul.
- Testați prima urină de dimineață. Urina de dimineață are de obicei mai mult hCG decât urina de mai târziu din zi.
- Folosiți un cronometru. Dacă estimați timpul, rezultatele pot să nu fie precise.
Analizele de sânge se fac la cabinetul medicului dumneavoastră sau într-un laborator. Un cadru medical vă va recolta o probă de sânge dintr-o venă din braț, folosind un ac mic. După introducerea acului, o cantitate mică de sânge va fi colectată într-o eprubetă sau flacon. Este posibil să simțiți o ușoară înțepătură când acul intră sau iese. Acest proces durează de obicei mai puțin de cinci minute.
Va trebui să fac ceva pentru a mă pregăti pentru test?
Dacă faceți un test de urină, nu beți cantități mari de lichide înainte de a recolta proba. Acest lucru ar putea dilua hCG din urină și este posibil să nu apară la test.
Administrarea de medicamente pentru a vă ajuta să rămâneți gravidă (medicamente pentru fertilitate) ar putea afecta rezultatele testului de sarcină. Dacă luați medicamente pentru fertilitate, discutați cu medicul dumneavoastră dacă obțineți un rezultat pozitiv. Este posibil ca medicul dumneavoastră să fie nevoit să îl verifice.
În rest, nu aveți nevoie de pregătiri speciale pentru un test de sarcină care utilizează o probă de urină sau de sânge.
Există riscuri la aceste analize?
Nu există niciun risc cunoscut la efectuarea unei analize de urină.
Există un risc foarte mic la efectuarea unei analize de sânge. Este posibil să aveți o ușoară durere sau vânătăi în locul unde a fost introdus acul, dar majoritatea simptomelor dispar rapid.
Ce înseamnă rezultatele?
Rezultatele vă vor arăta dacă sunteți însărcinată.
Un rezultat negativ înseamnă că hCG nu a fost găsit în proba dumneavoastră, deci este posibil să nu fiți însărcinată. Totuși, nu este întotdeauna cazul. Dacă ați făcut un test de urină acasă prea devreme după ce ați rămas însărcinată, este posibil ca organismul dumneavoastră să nu fi produs suficient hCG pentru a apărea în rezultate. Acest lucru se numește rezultat fals negativ. Un rezultat fals negativ înseamnă că testul arată că nu sunteți însărcinată, dar de fapt sunteți.
Deoarece nivelurile de hCG cresc în fiecare zi la începutul sarcinii, este o idee bună să repetați testul la o săptămână după ce l-ați făcut prima dată. Dacă obțineți rezultate negative (nu sunteți însărcinată) la două teste făcute acasă, dar tot credeți că sunteți însărcinată, contactați medicul dumneavoastră.
Un rezultat pozitiv înseamnă că hCG a fost găsit în proba dumneavoastră. Acest lucru înseamnă de obicei că sunteți însărcinată. Este important să vă adresați medicului dumneavoastră cât mai curând posibil pentru a vă asigura că primiți îngrijirea potrivită. Dacă ați făcut un test acasă, medicul dumneavoastră poate face un alt test pentru a confirma sarcina.
În unele cazuri, un test făcut acasă poate indica faptul că sunteți însărcinată atunci când nu sunteți. Acest lucru se numește rezultat fals pozitiv. Un rezultat fals pozitiv înseamnă că testul arată că sunteți însărcinată, dar de fapt nu sunteți. Efectuarea unui test de sarcină în timp ce luați medicamente pentru fertilitate ar putea duce la un rezultat fals pozitiv. Dacă rezultatele sunt pozitive, dar credeți că este posibil să nu fiți însărcinată, discutați cu medicul dumneavoastră.
Ecografie
De ce se face o ecografie
Puteți fi trimis(ă) la o ecografie pentru a:
- investiga simptomele pe care le-ați avut, cum ar fi durerea sau un nodul
- monitoriza o afecțiune, cum ar fi o problemă cu tiroida
- ajuta un profesionist din domeniul sănătății să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri, cum ar fi injectarea unui steroid într-o articulație
- verifica dezvoltarea bebelușului în timpul sarcinii
Pregătirea pentru o ecografie
Spitalul sau clinica ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de a efectua o ecografie.
De exemplu, cu puțin timp înainte de test, s-ar putea să fie nevoie să:
- beți câteva pahare de apă, fără să mergeți la toaletă, astfel încât să aveți vezica plină
- scoateți bijuteriile sau piercingurile din zona examinată
Spuneți persoanei care efectuează ecografia dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Aceasta poate fi o persoană cunoscută sau un membru al personalului.
Obținerea rezultatelor ecografiei
De obicei, primiți rezultatul ecografiei la sfârșitul examinării, de la medicul care a efectuat-o.
Rezultatul va fi trimis medicului care v-a recomandat ecografia. Este posibil să aveți nevoie de o programare de control la medicul dumneavoastră pentru a discuta rezultatele.
Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte investigații, în funcție de motivul pentru care ați făcut ecografia.
Discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.
Efecte secundare ale ecografiilor
Undele sonore folosite în ecografii sunt sigure. Ecografiile nu utilizează radiații, spre deosebire de radiografii sau tomografii computerizate.
Sonda folosită pentru o ecografie externă de obicei nu provoacă durere atunci când este deplasată pe piele. Dar poate fi inconfortabilă dacă este apăsată pe o zonă deja dureroasă, cum ar fi o articulație umflată.
Sondele interne pot fi inconfortabile atunci când sunt introduse în corp sau mutate în timpul examinării. Spuneți persoanei care efectuează ecografia dacă simțiți durere și vă va ajuta să vă simțiți mai confortabil.
Analize de sânge
De ce se face o analiză de sânge
Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.
O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:
- verifica starea generală de sănătate
- afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
- afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
- afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune
Pregătirea pentru o analiză de sânge
Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.
De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:
- nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
- întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)
Ce se întâmplă la o analiză de sânge
O analiză de sânge se face de obicei într-un laborator de analize medicale sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.
Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).
Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.
Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.
După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.
Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.
Dacă vă este teamă de ace
Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.
De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.
Obținerea rezultatelor analizelor de sânge
De obicei, rezultatele analizelor de sânge sunt gata în câteva zile.
Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.
Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.
Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.
Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.
Tratament
Boala inflamatorie pelvină (BIP) este de obicei ușor de tratat dacă este diagnosticată precoce. Dacă nu este tratată sau infecția este severă, este posibil să fie nevoie să mergeți la spital.
Tratamentul principal constă în antibiotice. Medicul vă va administra de obicei o injecție cu antibiotice și vă va prescrie comprimate de antibiotic pe care să le luați timp de 2 săptămâni.
Dacă aveți dureri, administrarea unui analgezic obișnuit, cum ar fi paracetamol sau ibuprofen, vă poate ajuta.
Vi se va recomanda să întrerupeți contactul sexual până când:
- dumneavoastră și partenerii dumneavoastră sexuali ați terminat tratamentul cu antibiotice
- nu mai aveți simptome
- rezultatele testelor arată că infecția a dispărut
Dacă aveți contact sexual, trebuie să folosiți un prezervativ.
Complicații
Boala inflamatorie pelvină (BIP) poate cauza complicații dacă nu este tratată din timp.
Acestea includ:
- umflături pline cu puroi (abcese) la nivelul trompelor uterine sau al ovarelor
- durere pelvină de lungă durată
- probleme de fertilitate
- un risc mai mare de a avea o sarcină extrauterină, în care sarcina se dezvoltă în afara uterului
De asemenea, puteți face boala inflamatorie pelvină în mod repetat.
Când să mergeți la medic
Recomandare urgentă: cereți o programare urgentă la medicul de familie dacă:
- credeți că aveți simptome de boală inflamatorie pelvină (BIP)
- aveți dureri în zona dintre burtă și coapse (dureri pelvine) care apar și dispar
- aveți simptome de BIP și sunteți însărcinată sau credeți că ați putea fi însărcinată
- ați fost diagnosticat(ă) cu BIP și nu vă simțiți mai bine după 3 zile de tratament cu antibiotice
Sunați la 112 sau mergeți direct la urgențe dacă:
Credeți că aveți simptome de boală inflamatorie pelvină (BIP) și:
- aveți durere în zona dintre burtă și coapse (durere pelvină) care este severă, se agravează sau doare când vă mișcați sau atingeți zona
- aveți durere pelvină și sângerare abundentă din vagin
- aveți o durere ascuțită, bruscă și intensă în partea inferioară a abdomenului
- aveți durere sub coaste pe partea dreaptă și în umărul drept
- vă simțiți amețit(ă) sau leșinat(ă)
- aveți febră foarte mare sau frisoane
- aveți greață sau vărsături sau vă simțiți foarte rău
Nu conduceți până la urgențe. Rugați pe cineva să vă ducă sau sunați la 112 și cereți o ambulanță.
Aduceți cu dumneavoastră orice medicamente pe care le luați.
Medicamente folosite pentru boala inflamatorie pelvină
Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.
Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.
Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) · ATC M01A · 64
Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS): calmează durerea și inflamația, iar unele scad și febra. Grupa cuprinde și câteva produse pentru articulații, de exemplu glucozamina.
Ibuprofenum — 64 produse 51 fără rețetă · 13 cu rețetă
- ADAGIN 200 mgfără rețetă
- ADVIL 200 mgfără rețetă
- ADVIL ULTRA 200 mgfără rețetă
- ADVIL ULTRA FORTE 400 mgfără rețetă
- BIOFEN 200 mgfără rețetă
- BIOFEN FORTE 400 mgfără rețetă
- BRUFEN 20 mg/mlcu rețetă
- BRUFEN 400 mgcu rețetă
- BRUFEN RETARD 800 mgcu rețetă
- BUPROFESS RAPID 200 mgfără rețetă
- BUPROFESS RAPID 400 mgfără rețetă
- CALMOLIN ARENA 400 mgcu rețetă
- FASPIC 400 mgfără rețetă
- FASPIC 600 mgcu rețetă
- IBALGIN EXPRESS 400 mgfără rețetă
- IBALGIN FORTE 400 mgfără rețetă
- IBUCALMIN 200 mgfără rețetă
- IBUCALMIN 400 mgfără rețetă
- IBUFEN RAPID 400 mgfără rețetă
- IBUPROFEN ARENA 400 mgfără rețetă
- IBUPROFEN B. BRAUN 200 mgcu rețetă
- IBUPROFEN B. BRAUN 400 mgcu rețetă
- IBUPROFEN BANNER 100 mgfără rețetă
- IBUPROFEN CIPLA 600 mgcu rețetă
- IBUPROFEN DR. MAX 20 mg/mlfără rețetă
- IBUPROFEN DR. MAX 400 mgfără rețetă
- IBUPROFEN DR. MAX PHARMA 400 mgcu rețetă
- IBUPROFEN FARMALIDER 200 mgfără rețetă
- IBUPROFEN HEATON 400 mgfără rețetă
- IBUPROFEN HELCOR 400 mgcu rețetă
- IBUPROFEN KABI 400 mgcu rețetă
- IBUPROFEN NUTRA 200 mgfără rețetă
- IBUPROFEN NUTRA 400 mgfără rețetă
- IBUPROFEN NUTRA ESSENTIAL OTC 200 mgfără rețetă
- IBUPROFEN NUTRA ESSENTIAL OTC 400 mgfără rețetă
- IBUPROFEN STRIDES 600 mgfără rețetă
- IBUPROFEN TERAPIA 400 mgfără rețetă
- IBUPROFEN US PHARMACIA 200 mgfără rețetă
- IBUPROFEN US PHARMACIA 400 mgfără rețetă
- IBUPROFEN ZENTIVA 400 mgcu rețetă
- IBUVALEN 400 mgfără rețetă
- INFLANOR 400 mgfără rețetă
- LAROFEN 200 mgfără rețetă
- MIG-400fără rețetă
- MODAFEN EXPRESS 200 mgfără rețetă
- MODAFEN EXPRESS 400 mgfără rețetă
- NUROFEN 200 mgfără rețetă
- NUROFEN EXPRESS 200 mgfără rețetă
- NUROFEN IMMEDIA ULTRA 400 mgfără rețetă
- NUROFEN MINEXPRESS 400 mgfără rețetă
- NUROFEN SR 300 mgfără rețetă
- NUROFEN ULTRA 400 mgfără rețetă
- PADUDEN 200 mgfără rețetă
- PADUDEN EXPRESS 200 mgfără rețetă
- PADUDEN EXPRESS FORTE 400 mgfără rețetă
- PADUDEN RAPID 200 mgfără rețetă
- PADUDEN RAPID FORTE 400 mgfără rețetă
- REUPROFEN 200 mgfără rețetă
- REUPROFEN 400 mgfără rețetă
- ROBUMAY 200 mgfără rețetă
- ROBUMAY 400 mgcu rețetă
- RUPALYN 200 mgfără rețetă
- RUPALYN 400 mgfără rețetă
- RUPAN 200 mgfără rețetă
Analgezice și antipiretice · ATC N02B · 34
Calmează durerea; unele scad și febra (paracetamol, metamizol). Grupa cuprinde și medicamente pentru durerea de nerv.
Paracetamolum — 34 produse 28 fără rețetă · 6 cu rețetă
- DEFEBRYL 500 mgfără rețetă
- FERVEX DURERE SI FEBRA 500 mgfără rețetă
- FERVEX DURERE SI FEBRA INSTANT 250 mgfără rețetă
- FERVEX DURERE SI FEBRA INSTANT 500 mgfără rețetă
- FERVEX DURERE SI FEBRA INSTANT FORTE 1000 mgfără rețetă
- PANADOL RAPID 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL ACCORD 10 mg/mlcu rețetă
- PARACETAMOL ACCORD 1000 mgfără rețetă
- PARACETAMOL ACCORD 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL ARENA 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL ATB 125 mgfără rețetă
- PARACETAMOL B. BRAUN 10 mg/mlcu rețetă
- PARACETAMOL CENTROFARM 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL DR. MAX 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL FARMEX 500mgfără rețetă
- PARACETAMOL FRESENIUS 10 mg/mlcu rețetă
- PARACETAMOL HELCOR 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL INFOMED 10 mg/mlcu rețetă
- PARACETAMOL KABI 10 mg/mlcu rețetă
- PARACETAMOL LIVSANE 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL LPH 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL MCC 125 mgfără rețetă
- PARACETAMOL MCC 250 mgfără rețetă
- PARACETAMOL MCC 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL NORIDEM 10 mg/mlcu rețetă
- PARACETAMOL RAPID TEVA 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL SANTAfără rețetă
- PARACETAMOL SINTOFARM 250 mgfără rețetă
- PARACETAMOL SINTOFARM 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL SLAVIA 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL TERAPIA 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL ZENTIVA 500 mgfără rețetă
- SANADOR 500 mgfără rețetă
Macrolide și lincosamide · ATC J01F · 1
Macrolide și lincosamide: antibiotice folosite și la persoanele alergice la penicilină.
Azithromycinum — 1 produs cu rețetă
- AZITROMICINA ROMPHARM 500 mgcu rețetă
Surse: NHS (Open Government Licence v3.0), MedlinePlus (NLM).