RCP · TECARTUS 0,4 - 2 × 10{8} celule dispersie perfuzabila

Tecartus trebuie administrat într-un centru de tratament calificat, de către un medic cu experiență în tratamentul cancerelor hematologice și instruit pentru administrarea și abordarea terapeutică a pacienților cărora li se administrează acest medicament. În cazul sindromului de eliberare de citokine (SEC), cel puțin o doză de tocilizumab și echipament de urgență trebuie să fie disponibile înaintea administrării perfuziei. Centrul de tratament calificat trebuie să aibă acces la o doză suplimentară de tocilizumab în decurs de 8 ore de la administrarea fiecărei doze. În cazul excepțional în care tocilizumab nu este disponibil din cauza unui deficit specificat în catalogul de deficit al Agenției Europene a Medicamentului, anterior perfuzării, în loc de tocilizumab, trebuie să fie disponibile măsuri alternative adecvate pentru tratarea SEC.

Doze

Tecartus este destinat numai administrării autologe (vezi pct. 4.4).

Limfom cu celule de manta

Tratamentul constă într-o doză unică pentru perfuzie care conține o dispersie perfuzabilă cu celule T 106viabile CAR pozitive într-o pungă de perfuzie. Doza țintă este 2 × celule T viabile CAR pozitive 106–2 106 108per kg greutate corporală (interval: 1 × × celule/kg), cu maximum 2 × celule T viabile CAR pozitive la pacienți cu greutate corporală de cel puțin 100 kg.

Se recomandă ca Tecartus să fie administrat prin perfuzie la 3 până la 14 zile după finalizarea chimioterapiei pentru depleție limfocitară pentru pacienții cu LCM. Disponibilitatea tratamentului trebuie confirmată înainte de începerea schemei terapeutice pentru depleție limfocitară (adică data disponibilității medicamentului pentru expediere).

Pretratament (chimioterapie pentru depleție limfocitară) pentru pacienții cu LCM

• Înainte de perfuzarea Tecartus trebuie administrată o schemă de chimioterapie pentru depleție limfocitară ce constă în ciclofosfamidă 500 mg/m² intravenos și fludarabină 30 mg/m² intravenos. Zilele recomandate sunt cu 5, 4 și 3 zile înainte de perfuzia cu Tecartus.

Leucemie limfoblastică acută

Tratamentul constă într-o doză unică pentru perfuzie ce conține o dispersie perfuzabilă cu celule T 106viabile CAR pozitive într-o pungă de perfuzie. Doza țintă este 1 × celule T viabile CAR pozitive 108per kg greutate corporală, cu maximum 1 × celule T viabile CAR pozitive la pacienți cu greutate corporală de cel puțin 100 kg.

La pacienții cu LLA se recomandă ca Tecartus să fie administrat prin perfuzie la 2 până la 14 zile de la finalizarea chimioterapiei pentru depleție limfocitară. Disponibilitatea tratamentului trebuie confirmată înainte de începerea schemei terapeutice pentru depleție limfocitară (adică data disponibilității medicamentului pentru expediere).

Tratament prealabil (chimioterapie pentru depleție limfocitară) la pacienții cu LLA Înainte de perfuzarea Tecartus trebuie administrată o schemă de chimioterapie pentru depleție limfocitară ce constă în administrarea de ciclofosfamidă 900 mg/m² intravenos timp de 60 de minute. Aceasta este recomandată cu 2 zile înainte de perfuzia cu Tecartus. Înainte de perfuzarea Tecartus trebuie administrată fludarabină 25 mg/m² intravenos, timp de 30 de minute. Zilele recomandate sunt cu 4, 3 și 2 zile înainte de perfuzia cu Tecartus.

Limfom cu celule de manta și leucemie limfoblastică acută

Premedicație

• Pentru a reduce la minimum reacțiile acute la perfuzie, se recomandă ca pacienților să li se administreze medicație prealabilă cu paracetamol 500 până la 1000 mg administrat pe cale orală și difenhidramină 12,5 mg până la 25 mg administrată pe cale intravenoasă sau orală (sau medicamente echivalente) cu aproximativ 1 oră înainte de perfuzia cu Tecartus.

• Nu se recomandă în mod obișnuit utilizarea profilactică de corticosteroizi sistemici (vezi pct. 4.5). Utilizarea profilactică de corticosteroizi sistemici poate fi luată în considerare la pacienții cu risc crescut de reacții adverse grave mediate imun, numai dacă beneficiul potențial depășește riscul și conform îndrumărilor din ghidurile clinice instituționale locale și/sau naționale sau europene/internaționale.

Monitorizarea înainte de perfuzie

• La anumite categorii de pacienți cu risc poate fi indicată amânarea administrării prin perfuzie a Tecartus (vezi pct. 4.4 – Motive pentru amânarea tratamentului).

Monitorizarea după perfuzie

• Pacienții trebuie monitorizați zilnic în primele 7 zile după perfuzie, pentru semne și simptome de posibil SEC, evenimente neurologice și alte reacții toxice. Medicii pot avea în vedere spitalizarea în primele 7 zile sau la apariția primelor semne sau simptome de SEC și/sau evenimente neurologice.

• După primele 7 zile de la administrarea perfuziei, pacientul va fi monitorizat, conform solicitărilor medicului, timp de cel puțin 7 zile suplimentare.

• Pacienții trebuie să rămână în apropierea unui centru de tratament autorizat sau a unei unități clinice instruite corespunzător, timp de cel puțin 2 săptămâni după perfuzie.

Grupe speciale de pacienți

Vârstnici

Nu este necesară ajustarea dozei pentru pacienții cu vârsta ≥ 65 ani.

Pacienți seropozitivi pentru virusul hepatitic B (VHB), virusul hepatitic C (VHC) sau virusul imunodeficienței umane (HIV)

Nu există experiență de fabricare a Tecartus pentru pacienții cu rezultat pozitiv la testul HIV sau cel pentru o infecție VHB sau VHC activă. Prin urmare, raportul beneficiu-risc nu a fost încă stabilit la această populație de pacienți.

Copii și adolescenți

Siguranța și eficacitatea Tecartus la copii și adolescenți cu vârsta sub 18 ani nu au fost încă stabilite. Nu sunt disponibile date.

Mod de administrare

Tecartus este exclusiv pentru administrare intravenoasă.

Tecartus nu trebuie iradiat. A NU se utiliza un filtru pentru depleție leucocitară.

Înainte de administrare, trebuie confirmat faptul că identitatea pacientului corespunde cu informațiile unice despre pacient de pe punga de perfuzie și caseta Tecartus.

Administrare

• A nu se utiliza un filtru pentru depleție leucocitară.

• Trebuie avut la dispoziție tocilizumab și echipament de urgență înainte de perfuzie și în timpul perioadei de monitorizare. În cazul excepțional în care tocilizumab nu este disponibil din cauza unui deficit specificat în catalogul de deficit al Agenției Europene a Medicamentului, anterior perfuzării, în loc de tocilizumab, trebuie să fie disponibile măsuri alternative adecvate pentru tratarea SEC.

• Doar pentru utilizarea autologă, verificați dacă identitatea pacientului se potrivește cu identificatorii pacientului de pe punga de perfuzie cu Tecartus.

• După amorsarea tubulaturii, perfuzați întregul conținut al pungii de perfuzie cu Tecartus în 30 de minute, prin gravitație sau pompă peristaltică.

Pentru instrucțiuni detaliate privind prepararea, administrarea, măsurile care trebuie luate în caz de expunere accidentală și eliminarea medicamentului Tecartus, vezi pct. 6.6.

Femeile aflate la vârsta fertilă/Contracepția la bărbați și femei
Înainte de începerea tratamentului cu Tecartus, trebuie verificată prezența sarcinii la femeile aflate la
vârsta fertilă.
Vezi informațiile privind prescrierea pentru chimioterapia pentru depleție limfocitară, pentru
informații privind necesitatea metodelor contraceptive eficace la pacienții cărora li se administrează
chimioterapie pentru depleție limfocitară.
Datele privind expunerea sunt insuficiente pentru a putea oferi recomandări cu privire la durata
contracepției după tratamentul cu Tecartus.
Sarcina
Datele privind administrarea Tecartus la femeile gravide nu sunt disponibile. Nu s-au efectuat studii
privind toxicitatea asupra funcției de reproducere sau a dezvoltării în cazul administrării Tecartus la
animale pentru a evalua dacă acesta poate provoca afectare fetală atunci când este administrat la o
femeie gravidă (vezi pct. 5.3).
Nu se cunoaște dacă Tecartus are potențialul de a fi transferat fătului. Pe baza mecanismului de
acțiune, dacă celulele transduse traversează placenta, acestea pot cauza toxicitate fetală, inclusiv
limfocitopenia celulelor B. Prin urmare, Tecartus nu este recomandat la femeile gravide sau la femeile
aflate la vârsta fertilă, care nu utilizează măsuri contraceptive. Femeile gravide trebuie îndrumate cu
privire la riscul potențial pentru făt. Sarcina după terapia cu Tecartus trebuie discutată cu medicul
curant.
Trebuie avută în vedere evaluarea concentrațiilor imunoglobulinei și celulelor B la nou-născuții ale
căror mame au fost tratate cu Tecartus.
Alăptarea
Nu se cunoaște dacă Tecartus se excretă în laptele uman sau este transferat la sugarul alăptat la sân.
Femeile care alăptează trebuie îndrumate cu privire la riscul potențial pentru sugarul alăptat la sân.
Fertilitatea
Nu există date clinice disponibile privind efectul Tecartus asupra fertilității. Efectele asupra fertilității
masculilor și femelelor nu au fost evaluate în studii la animale.