RCP · KERENDIA

Doze

Boală renală cronică asociată cu diabetul zaharat de tip 2 (DZT2) Doza țintă recomandată este de 20 mg finerenonă o dată pe zi. Doza maximă recomandată este de 20 mg finerenonă o dată pe zi.

Inițierea tratamentului Valorile potasiului seric și rata de filtrare glomerulară estimată (RFGe) trebuie determinate pentru a stabili dacă tratamentul cu finerenonă poate fi inițiat (vezi și pct. 4.4) și pentru a stabili doza inițială. Pentru monitorizarea potasiului seric, vezi mai jos „Continuarea tratamentului”.

Dacă valoarea serică a potasiului este ≤ 4,8 mmol/l, tratamentul cu finerenonă poate fi inițiat.

Dacă valoarea serică a potasiului este > 4,8 până la 5,0 mmol/l, inițierea tratamentului cu finerenonă poate fi avută în vedere cu monitorizarea suplimentară a potasiului seric în primele 4 săptămâni, în funcție de caracteristicile pacientului și de concentrațiile serice de potasiu (vezi pct. 4.4).

În cazul în care concentrația serică de potasiu este > 5,0 mmol/l, tratamentul cu finerenonă nu trebuie inițiat (vezi pct. 4.4).

Doza inițială recomandată de finerenonă se bazează pe RFGe și este prezentată în Tabelul 1.

Tabelul 1: Inițierea tratamentului cu finerenonă și doza recomandată RFGe (ml/min/1,73 m2) Doza inițială (o dată pe zi) ≥ 60 20 mg ≥ 25 până la < 60 10 mg < 25 Nu este recomandat

Continuarea tratamentului Valorile serice ale potasiului și RFGe trebuie determinate din nou la 4 săptămâni după inițierea sau reînceperea tratamentului cu finerenonă sau după creșterea dozei (vezi tabelul 2 pentru a stabili continuarea tratamentului cu finerenonă și ajustarea dozei). Ulterior, valoarea serică a potasiului trebuie determinată din nou periodic și la nevoie, în funcție de caracteristicile pacientului și de concentrațiile serice de potasiu. Vezi pct. 4.4 și 4.5 pentru mai multe informații.

Tabelul 2: Continuarea tratamentului cu finerenonă și ajustarea dozei Doza actuală de finerenonă (o dată pe zi) 10 mg 20 mg

actuală a > 4,8 până Trebuie menținută doza de 10 mg Trebuie menținută doza de 20 mg o

oprită. oprită. Trebuie avută în vedere reluarea Tratamentul trebuie reluat cu 10 mg tratamentului cu 10 mg o dată pe o dată pe zi atunci când valoarea zi atunci când valoarea serică a serică a potasiului este potasiului este ≤ 5,0 mmol/l. ≤ 5,0 mmol/l. * trebuie menținută doza de 10 mg o dată pe zi dacă valoarea RFGe a scăzut cu > 30% comparativ cu determinarea anterioară

Insuficiență cardiacă cu FEVS ≥ 40% Doza țintă recomandată depinde de funcția renală (RFGe) la inițierea tratamentului cu finerenonă (vezi tabelul 4): - 40 mg o dată pe zi dacă RFGe ≥ 60 ml/min/1,73 m2 - 20 mg o dată pe zi dacă RFGe ≥ 25 și ˂ 60 ml/min/1,73 m2 Doza maximă recomandată este de 40 mg finerenonă o dată pe zi.

Inițierea tratamentului Dacă valoarea serică a potasiului este ≤ 5,0 mmol/l, tratamentul cu finerenonă poate fi inițiat.

Valorile potasiului seric și rata de filtrare glomerulară estimată (RFGe) trebuie determinate pentru a stabili dacă tratamentul cu finerenonă poate fi inițiat (vezi și pct. 4.4) și pentru a stabili doza inițială. Pentru monitorizarea potasiului seric, vezi mai jos „Continuarea tratamentului”.

Doza inițială recomandată de finerenonă se bazează pe RFGe și este prezentată în Tabelul 3.

Tabelul 3: Inițierea tratamentului cu finerenonă și doza recomandată RFGe (ml/min/1,73 m2) Doza inițială (o dată pe zi) ≥ 60 20 mg ≥ 25 până la < 60 10 mg < 25 Nu este recomandat

Continuarea tratamentului Valorile serice ale potasiului și RFGe trebuie determinate din nou la 4 săptămâni după inițierea sau reînceperea tratamentului cu finerenonă sau după o modificare a dozei (vezi tabelul 4 pentru a stabili continuarea tratamentului cu finerenonă și ajustarea dozei). Ulterior, valoarea serică a potasiului și RFGe trebuie determinate din nou periodic și la nevoie, în funcție de caracteristicile pacientului și de concentrațiile serice de potasiu. Vezi pct. 4.4 și 4.5 pentru mai multe informații.

Tabelul 4: Continuarea tratamentului cu finerenonă și ajustarea dozei Doza actuală de finerenonă (o dată pe zi)

determinarea determinarea anterioară dacă valoarea RFGe anterioară a scăzut cu > 30% Trebuie menținută doza comparativ cu de 20 mg o dată pe zi determinarea dacă RFGe anterioară < 60 ml/min/1,73 m2 la inițiere 5,0 și ˂ 5,5 Trebuie menținută Trebuie menținută doza Trebuie menținută doza de 10 mg o dată de 20 mg o dată pe zi doza de 40 mg o dată pe zi pe zi

Trebuie scăzută doza la 20 mg o dată pe zi dacă valoarea RFGe a scăzut cu > 30% comparativ cu determinarea anterioară

oprită Tratamentul trebuie reluat cu 10 mg o dată pe zi atunci când valoarea serică a potasiului este ˂ 5,0 mmol/l. ≥ 6,0 Administrarea finerenonei trebuie oprită. Tratamentul trebuie reluat cu 10 mg o dată pe zi atunci când valoarea serică a potasiului este ˂ 5,5 mmol/l sau, dacă este în mod repetat ≥ 5,5 mmol/l, se așteaptă reluarea până la ˂ 5,0 mmol/l.

Dacă valoarea RFGe a scăzut cu ≥ 40% comparativ cu determinarea anterioară, trebuie luată în considerare reducere dozei sau oprirea administrării de finerenonă. După stabilizarea valorilor RFGe, în funcție de caracteristicile individuale ale pacientului, trebuie luată în considerare creșterea dozei sau reînceperea tratamentului.

Doză omisă

O doză omisă trebuie luată imediat ce pacientul observă, însă doar în aceeași zi. Pacientul nu trebuie să ia 2 doze pentru a compensa o doză omisă.

Categorii speciale de pacienți

Vârstnici (≥ 65 ani) Nu este necesară ajustarea dozei la pacienții vârstnici (vezi pct. 5.2), însă se recomandă monitorizarea regulată a funcției renale (vezi pct. 4.4).

Insuficiență renală Inițierea tratamentului La pacienții cu valoarea RFGe < 25 ml/min/1,73 m2, tratamentul cu finerenonă nu trebuie inițiat din cauza datelor clinice limitate (vezi pct. 4.4 și 5.2).

Continuarea tratamentului La pacienții cu valoarea RFGe ≥ 15 ml/min/1,73 m2, tratamentul cu finerenonă poate fi continuat cu ajustarea dozei în funcție de valoarea serică a potasiului. Valoarea RFGe trebuie determinată la 4 săptămâni după inițiere, pentru a stabili dacă doza inițială poate fi crescută (vezi „Doze”, „Continuarea tratamentului”, și tabelurile 2 și 4).

Datorită datelor clinice limitate, tratamentul cu finerenonă trebuie oprit la pacienții a căror boală renală a evoluat până la stadiul final (RFGe < 15 ml/min/1,73 m2) (vezi pct. 4.4).

Insuficiență hepatică Pacienți cu - insuficiență hepatică severă: Administrarea finerenonei nu trebuie inițiată (vezi pct. 4.4 și 5.2). Nu sunt disponibile date.

- insuficiență hepatică moderată: Nu este necesară ajustarea dozei inițiale. Trebuie avută în vedere monitorizarea concentrației serice de potasiu, iar monitorizarea trebuie adaptată în funcție de caracteristicile pacientului (vezi pct. 4.4 și 5.2).

- insuficiență hepatică ușoară: Nu este necesară ajustarea dozei inițiale.

Administrarea concomitentă a altor medicamente La pacienții care iau finerenonă concomitent cu inhibitori moderați sau slabi ai CYP3A4, suplimente cu potasiu, trimetoprim sau trimetoprim/sulfametoxazol, trebuie avută în vedere monitorizarea suplimentară a valorilor serice ale potasiului și adaptarea monitorizării la caracteristicile pacientului (vezi pct. 4.4). Deciziile privind tratamentul cu finerenonă trebuie luate conform instrucțiunilor din tabelurile 2 și 4 (vezi „Doze, Continuarea tratamentului”). Poate fi necesară întreruperea temporară a administrării finerenonei dacă pacienții trebuie să ia trimetoprim sau trimetoprim/sulfametoxazol. Vezi pct. 4.4 și 4.5 pentru mai multe informații.

Greutatea corporală Nu este necesară ajustarea dozei în funcție de greutatea corporală (vezi pct. 5.2).

Copii și adolescenți Siguranța și eficacitatea finerenonei la copii și adolescenți cu vârsta sub 18 ani nu au fost încă stabilite. Nu sunt disponibile date.

Mod de administrare

Administrare orală

Comprimatele pot fi administrate cu un pahar cu apă, cu sau fără alimente (vezi pct. 5.2). Comprimatele nu trebuie administrate cu grepfrut sau suc de grepfrut (vezi pct. 4.5).

Zdrobirea comprimatelor La pacienții care nu pot înghiți comprimate întregi, comprimatele Kerendia pot fi zdrobite sau amestecate cu apă sau alimente moi, de exemplu: piure de mere, imediat înainte de administrarea orală (vezi pct. 5.2).

Au fost efectuate studii privind interacțiunile numai la adulți. Finerenona se elimină aproape exclusiv prin metabolizare oxidativă mediată de citocromul P450 (CYP) (în principal CYP3A4 [90%], cu o mică contribuție a CYP2C8 [10%]). Utilizare concomitentă contraindicată Inhibitori puternici ai CYP3A4 Utilizarea Kerendia concomitent cu itraconazol, claritromicină și alți inhibitori puternici ai CYP3A4 (de exemplu: ketoconazol, ritonavir, nelfinavir, cobicistat, telitromicină sau nefazodonă) este contraindicată (vezi pct. 4.3), întrucât se anticipează o creștere marcată a expunerii la finerenonă. Utilizarea concomitentă nu este recomandată Inductori puternici și moderați ai CYP3A4 Kerendia nu trebuie utilizat concomitent cu rifampicină și alți inductori puternici ai CYP3A4 (de exemplu: carbamazepină, fenitoină, fenobarbital, sunătoare) sau cu efavirenz și alți inductori moderați ai CYP3A4. Se anticipează că acești inductori ai CYP3A4 determină scăderea marcată a concentrației plasmatice de finerenonă și duc la diminuarea efectului terapeutic (vezi pct. 4.4). Anumite medicamente care determină creșterea concentrației serice de potasiu Kerendia nu trebuie utilizat concomitent cu diuretice care economisesc potasiul (de exemplu: amiloridă, triamterenă) și cu alți ARM (de exemplu: eplerenonă, esaxerenonă, spironolactonă, canrenonă). Se anticipează că aceste medicamente determină creșterea riscului de hiperkaliemie (vezi pct. 4.4). Grepfrut În timpul tratamentului cu finerenonă nu trebuie să se consume grepfrut sau suc de grepfrut, întrucât se anticipează că determină creșterea concentrațiilor plasmatice de finerenonă prin inhibarea CYP3A4 (vezi pct. 4.2 și 4.4). Utilizarea concomitentă cu precauție Inhibitori moderați ai CYP3A4 În cadrul unui studiu clinic, utilizarea concomitentă de eritromicină (500 mg de trei ori pe zi) a dus la o creștere de 3,5 ori a ASC a finerenonei și la o creștere de 1,9 ori a Cₘₐₓ a acesteia. În alt studiu clinic, verapamilul (comprimat cu eliberare controlată de 240 mg) a dus la o creștere de 2,7 ori a ASC a finerenonei, respectiv de 2,2 ori a Cₘₐₓ. Concentrația serică de potasiu poate crește și, de aceea, se recomandă monitorizarea concentrației serice de potasiu, mai ales la inițierea administrării sau la efectuarea unor modificări ale dozelor de finerenonă sau de inhibitor al CYP3A4 (vezi pct. 4.2 și 4.4). Inhibitori slabi ai CYP3A4 Simulările care utilizează modele farmacocinetice fiziologice (PBPK) sugerează că fluvoxamina (100 mg de două ori pe zi) determină creșterea ASC (de 1,6 ori) și Cₘₐₓ (de 1,4 ori) ale finerenonei. Potasiul seric poate crește și, de aceea, se recomandă monitorizarea concentrației serice de potasiu, mai ales la inițierea administrării sau la efectuarea unor modificări ale dozelor de finerenonă sau de inhibitor al CYP3A4 (vezi pct. 4.2 și 4.4). Anumite medicamente care determină creșterea concentrației serice de potasiu (vezi pct. 4.4) Se anticipează că utilizarea Kerendia concomitent cu suplimente cu potasiu și trimetoprim sau trimetoprim/sulfametoxazol determină creșterea riscului de hiperkaliemie. Este necesară monitorizarea concentrației serice de potasiu. Poate fi necesară întreruperea temporară a administrării Kerendia în timpul tratamentului cu trimetoprim sau trimetoprim/sulfametoxazol. Medicamente antihipertensive Riscul de hipotensiune arterială crește cu utilizarea concomitentă a mai multor alte medicamente antihipertensive. La acești pacienți se recomandă monitorizarea tensiunii arteriale. Efectul unei doze de finerenonă 40 mg asupra substraturilor CYP3A4 și CYP2C8 La o doză de 40 mg o dată pe zi, finerenona este un inhibitor slab al enzimei CYP3A4 in vivo. Administrarea concomitentă a unor doze multiple de finerenonă 40 mg cu o mostră de substrat CYP3A4, midazolam, a dus la o creștere de 1,31 ori a valorii medii a ASC a midazolamului, fără niciun efect asupra Cₘₐₓ. Expunerea potențial crescută la substraturile CYP3A4 sensibile cu un interval terapeutic îngust trebuie luată în considerare atunci când acestea sunt utilizate concomitent cu finerenonă 40 mg o dată pe zi. O schemă de administrare a mai multor doze de finerenonă 20 mg o dată pe zi timp de 10 zile nu a avut niciun efect relevant asupra ASC a substratului CYP3A4 midazolam. Prin urmare, o inhibare sau inducere relevantă clinic a CYP3A4 de către finerenonă poate fi exclusă la acest nivel al dozei. La o doză de 40 mg o dată pe zi, finerenona este un inhibitor slab al enzimei CYP2C8 in vivo. Administrarea concomitentă a unor doze multiple de finerenonă 40 mg cu o mostră de substrat CYP2C8, repaglinidă, a dus la o creștere de 1,59 ori a valorii medii a ASC a repaglinidei și la o creștere de 1,30 ori a Cₘₐₓ. Expunerea potențial crescută la substraturile CYP2C8 cu un interval terapeutic îngust trebuie luată în considerare atunci când acestea sunt utilizate concomitent cu finerenonă 40 mg o dată pe zi. O doză unică de finerenonă 20 mg nu a avut niciun efect relevant clinic asupra ASC și Cₘₐₓ ale mostrei de substrat CYP2C8 repaglinidă. Prin urmare, finerenona nu inhibă CYP2C8 la acest nivel al dozei.

Contracepția la femei Femeile aflate la vârsta fertilă trebuie să utilizeze o metodă contraceptivă eficace în timpul tratamentului cu finerenonă (vezi pct. 4.4). Sarcina Nu există date provenite din utilizarea finerenonei la femeile gravide. Studiile la animale au evidențiat efecte toxice asupra funcției de reproducere (vezi pct. 5.3). Kerendia nu trebuie utilizat în timpul sarcinii, cu excepţia cazului în care starea clinică a femeii impune tratament cu finerenonă. Dacă femeia rămâne gravidă în timp ce ia finerenonă, trebuie să fie informată cu privire la riscurile potențiale pentru făt (vezi pct. 4.4). Alăptarea Nu se cunoaște dacă finerenona/metaboliții acesteia se excretă în laptele uman. Datele farmacocinetice/toxicologice disponibile la animale au evidențiat excreția finerenonei și a metaboliților acesteia în lapte. Puii de șobolan expuși pe această cale au manifestat reacții adverse (vezi pct. 5.3). Nu se poate exclude un risc pentru nou-născuți/sugari. Trebuie luată decizia fie de a întrerupe alăptarea, fie de a întrerupe/de a se abține de la tratamentul cu Kerendia având în vedere beneficiul alăptării pentru copil și beneficiul tratamentului pentru femeie (vezi pct. 4.4). Fertilitatea Nu există date privind efectul finerenonei asupra fertilității umane. Studiile la animale au evidențiat o afectare a fertilității femelelor la expuneri considerate a depăși expunerea maximă la om, fapt ce indică o relevanță clinică mică (vezi pct. 5.3).