RCP · IMJUDO 20 mg/ml

Tratamentul trebuie să fie inițiat și monitorizat de un medic cu experiență în tratamentul cancerului.

Doze

Doza recomandată de IMJUDO este prezentată în Tabelul 1. IMJUDO se administrează sub formă de perfuzie intravenoasă cu durata de 1 oră.

Pentru informații suplimentare privind administrarea IMJUDO în asociere cu alte medicamente, consultați rezumatul caracteristicilor produsului (RCP) pentru medicamente.

Tabelul 1: Doza recomandată de IMJUDO

a Pentru IMJUDO, pacienților cu CHC și greutate corporală de 40 kg sau mai mică trebuie să li se administreze o doză stabilită în funcție de greutatea corporală, echivalentă cu IMJUDO 4 mg/kg până când greutatea corporală este mai mare de 40 kg. Pentru durvalumab, pacienților cu greutate corporală de 30 kg sau mai mică trebuie să li se administreze o doză stabilită în funcție de greutatea corporală, echivalentă cu durvalumab 20 mg/kg până când greutatea corporală este mai mare de 30 kg.

b Pentru IMJUDO, pacienților cu NSCLC metastazat cu o greutate corporală de 34 kg sau mai puțin trebuie să li se administreze o doză stabilită în funcție de greutate, echivalentă cu 1 mg/kg corp de IMJUDO, până când greutatea crește la mai mult de 34 kg. Pentru durvalumab, pacienților cu greutate corporală de 30 kg sau mai puțin trebuie să li se administreze doze stabilite în funcție de greutate, echivalente cu durvalumab 20 mg/kg corp, până când greutatea crește mai mult de 30 kg.

c Luați în considerare tratamentul de menținere cu pemetrexed la pacienții cu tumori non-scuamoase care au urmat tratament cu pemetrexed și carboplatină/cisplatină în etapa de chimioterapie cu compuși pe bază de platină.

d În cazul întârzierii/întârzierilor în administrarea dozei, a cincea doză de IMJUDO poate fi administrată după săptămâna 16, împreună cu durvalumab.

e Dacă pacienții primesc mai puțin de 4 cicluri de chimioterapie cu compuși pe bază de platină, ciclurile rămase de IMJUDO (până la 5 în total) împreună cu durvalumab trebuie administrate după faza de chimioterapie cu compuși pe bază de platină.

Nu se recomandă creșterea sau reducerea dozei în timpul tratamentului cu IMJUDO în asociere cu durvalumab. Întreruperea sau oprirea administrării poate fi necesară în funcție de siguranța individuală și tolerabilitate.

Recomandările pentru tratamentul reacțiilor adverse mediate imun sunt descrise în Tabelul 2 (consultați pct. 4.4 pentru recomandări suplimentare de tratament, monitorizare și evaluare a informației). Se recomandă, de asemenea, consultarea RCP pentru durvalumab.

Tabelul 2. Modificările terapeutice recomandate pentru IMJUDO în asociere cu durvalumab

a Terminologia criteriilor pentru reacții adverse (CTCAE) versiunea 4.03. ALT: alanin aminotransferază; AST: aspartat aminotransferază; LSN: limita superioară a valorilor normale.

b După întrerupere, tratamentul cu IMJUDO și/sau durvalumab poate fi reluat în decurs de 12 săptămâni dacă reacțiile adverse s-au ameliorat la ≤ Grad 1 și doza de corticosteroid a fost redusă la ≤ 10 mg prednison sau echivalent/zi. Tratamentul cu IMJUDO și durvalumab trebuie oprit definitiv în cazul reacțiilor adverse recurente de Gradul 3, după caz.

c Pentru pacienții cu etiologie alternativă, se urmează recomandările pentru creșterile AST sau ALT fără creșteri concomitente ale bilirubinei.

d În cazul în care AST și ALT sunt mai mici sau egale cu LSN la momentul inițial la pacienții cu afectare hepatică, se întrerupe sau se oprește definitiv tratamentul cu durvalumab pe baza recomandărilor pentru hepatită fără afectare hepatică.

e Se oprește definitiv administrarea IMJUDO la Grad 3; însă, tratamentul cu durvalumab poate fi reluat odată ce evenimentul advers s-a remis.

f Se oprește definitiv tratamentul cu IMJUDO și durvalumab dacă reacția adversă nu se ameliorează ≤ Grad 1 în decurs de 30 de zile sau dacă există semne de insuficiență respiratorie.

g Include trombocitopenie mediată imun, pancreatită, cistită neinfecțioasă, artrită mediată imun, uveită și polimialgie reumatică.

h Cu excepția modificărilor de laborator de Gradul 4, când decizia de întrerupere a tratamentului trebuie să se bazeze pe semnele/simptomele clinice asociate și pe evaluarea clinică.

Grupe speciale de pacienți

Vârstnici

Nu este necesară ajustarea dozei la pacienții vârstnici (≥ 65 de ani) (vezi pct. 5.2). Datele privind pacienţii cu vârsta de 75 de ani sau peste cu NSCLC metastazat sunt limitate (vezi pct. 4.4).

Insuficiență renală

Nu se recomandă ajustarea dozei de IMJUDO la pacienţii cu insuficienţă renală uşoară sau moderată. Datele de la pacienţii cu insuficienţă renală severă sunt prea limitate pentru a trage concluzii cu privire la acest grup de pacienți (vezi pct. 5.2).

Insuficiență hepatică

Nu se recomandă ajustarea dozei de IMJUDO la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară sau moderată. IMJUDO nu a fost studiat la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă (vezi pct. 5.2).

Copii și adolescenți

Siguranța și eficacitatea IMJUDO la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani nu au fost stabilite cu privire la CHC și NSCLC. Nu sunt disponibile date. În afara indicațiilor sale autorizate, IMJUDO în asociere cu durvalumab a fost studiat la copii cu vârsta cuprinsă între 1 și 17 ani cu neuroblastom, tumoră solidă și sarcom, totuși rezultatele studiului nu au condus la concluzia că beneficiile unei astfel de utilizări depășesc riscurile. Datele disponibile până în prezent sunt descrise la pct. 5.1 și 5.2.

Mod de administrare

IMJUDO se administrează intravenos, sub formă de perfuzie intravenoasă după diluare, în interval de 1 oră (vezi pct. 6.6).

Pentru instrucțiuni privind diluarea medicamentului înainte de administrare, vezi pct. 6.6.

IMJUDO în asociere cu durvalumab

În cazul CHC nerezecabil sau avansat, când IMJUDO este administrat în asociere cu durvalumab, se administrează IMJUDO ca perfuzie intravenoasă separată înainte de durvalumab, în aceeași zi. A se vedea RCP pentru informații despre administrarea durvalumab.

IMJUDO în asociere cu durvalumab și chimioterapie cu compuși pe bază de platină

În cazul NSCLC, când IMJUDO se administrează în asociere cu durvalumab și chimioterapie cu compuși pe bază de platină, în ziua administrării IMJUDO este administrat primul, urmat de durvalumab și apoi chimioterapia cu compuși pe bază de platină.

Când IMJUDO este administrat ca a cincea doză în săptămâna 16, în asociere cu durvalumab și terapie de menținere cu pemetrexed, în ziua administrării IMJUDO este administrat primul, urmat de durvalumab și apoi pemetrexed ca terapie de menținere.

IMJUDO, durvalumab și chimioterapia cu compuși pe bază de platină se administrează ca perfuzii intravenoase separate. IMJUDO și durvalumab se administrează fiecare timp de 1 oră. Pentru chimioterapia cu compuși pe bază de platină, a se vedea RCP pentru modul de administrare. Pentru terapia de menținere cu pemetrexed, a se vedea RCP pentru modul de administrare. Trebuie utilizate pungi de perfuzie și filtre separate pentru fiecare perfuzie.

În timpul ciclului 1, administrarea de IMJUDO va fi urmată de administrarea de durvalumab, care va începe la aproximativ 1 oră (maxim 2 ore) după finalizarea perfuziei cu IMJUDO. Perfuzia cu chimioterapie cu compuși pe bază de platină trebuie să înceapă la aproximativ 1 oră (maxim 2 ore) după finalizarea perfuziei cu durvalumab. Dacă nu sunt probleme clinice semnificative în timpul ciclului 1, pe baza deciziei medicului, ciclurile ulterioare cu durvalumab pot fi administrate imediat după IMJUDO, iar perioada de timp dintre finalizarea perfuziei cu durvalumab și începerea chimioterapiei poate fi redusă la 30 de minute.

Utilizarea corticosteroizilor sistemici sau a imunosupresoarelor înainte de inițierea tratamentului cu tremelimumab, cu excepția dozelor fiziologice de corticosteroizi sistemici (≤ 10 mg/zi prednison sau echivalent), nu este recomandată, din cauza interferenței potențiale cu activitatea farmacodinamică și eficacitatea tremelimumab. Cu toate acestea, corticosteroizii sistemici sau alte imunosupresoare pot fi utilizate după inițierea tratamentului cu tremelimumab pentru a trata reacțiile adverse mediate imun (vezi pct. 4.4). Nu au fost efectuate studii formale de farmacocinetică (FC) cu tremelimumab de evaluare a interacțiunilor medicamentoase. Deoarece căile principale de eliminare a tremelimumab sunt catabolismul proteic prin sistemul reticuloendotelial și dispoziția mediată de țintă, nu sunt anticipate interacțiuni medicamentoase metabolice. FC interacțiunilor medicamentoase între tremelimumab în asociere cu durvalumab și chimioterapie cu compuși pe bază de platină au fost evaluate în studiul POSEIDON și nu au fost observate interacțiuni FC semnificative clinic între tremelimumab, durvalumab, nab-paclitaxel, gemcitabină, pemetrexed, carboplatină sau cisplatină, administrate concomitent.

Femei cu potențial fertil/Contracepție Femeile cu potențial fertil trebuie să utilizeze metode contraceptive eficiente în timpul tratamentului cu tremelimumab și timp de cel puțin 3 luni după ultima doză de tremelimumab. Sarcina Nu sunt disponibile date privind utilizarea tremelimumab la gravide. Având în vedere mecanismul de acțiune și transferul prin placentă al IgG2, tremelimumab are risc de afectare a menținerii sarcinii și poate provoca leziuni fetale atunci când este administrat în timpul sarcinii. Studiile la animale nu indică efecte nocive directe sau indirecte asupra toxicității reproducerii (vezi pct. 5.3). IMJUDO nu este recomandat în timpul sarcinii și la femeile cu potențial fertil care nu utilizează metode contraceptive eficiente în timpul tratamentului și timp de cel puțin 3 luni după administrarea ultimei doze. Alăptarea Nu sunt disponibile date privind prezența tremelimumab în laptele uman, absorbția și efectele asupra sugarului alăptat sau efectele asupra producerii de lapte. Se cunoaște că IgG2 umană este excretată în laptele uman. Nu poate fi exclus un risc pentru copilul alăptat. Alăptarea trebuie întreruptă în timpul tratamentului cu IMJUDO și timp de cel puțin 3 luni după administrarea ultimei doze. Fertilitatea Nu sunt disponibile date privind efectele potențiale ale tremelimumab asupra fertilității la om sau la animale. Cu toate acestea, în studiile de toxicitate cu doze repetate s-a observat infiltrarea celulelor mononucleare la nivelul prostatei și a uterului (vezi pct. 5.3). Relevanța clinică a acestor observații pentru fertilitate nu este cunoscută.