Fișă tehnică · Ziromin 500 mg, comprimate filmate

Comparativ cu alte antibiotice, azitromicina se caracterizează printr-o afinitate tisulară ridicată. Valorile concentraţiei azitromicinei sunt de până la 50 de ori mai mari în ţesuturi decât în plasmă, iar timpul de înjumătățire în țesuturi este de 2-4 zile. Prin urmare, există diferențe semnificative în regimurile de dozare pentru Ziromin (comprimate filmate) și pentru alte medicamente antimicrobiene.

Doze

Adulţi, inclusiv vârstnici, adolescenţi şi copii cu greutate corporală peste 45 kg

În tratamentul infecţiilor căilor respiratorii superioare şi inferioare, otitei medii acute, infecţiilor cutanate şi ale ţesuturilor moi, doza totală de azitromicină este de 1500 mg, administrată timp de 3 sau 5 zile.

Schema de tratament pentru 3 zile 500 mg de azitromicină se administrează o dată pe zi, timp de 3 zile (1 comprimat filmat de Ziromin 500 mg).

Schema de tratament pentru 5 zile

Ca alternativă poate servi tratamentul de 5 zile, în timpul căruia, în prima zi se administrează 500 mg azitromicină (1 comprimat de Ziromin comprimate filmate), iar în următoarele 4 zile câte 250 mg pe zi (½ comprimat de Ziromin comprimate filmate).

Există suficiente date care susțin eficacitatea regimului de 5 zile în tratamentul pneumoniei cu azitromicină; în majoritatea cazurilor; în cele mai multe cazuri, regimul de 3 zile este, de asemenea, eficient.

Pentru tratamentul infecţiilor genitale necomplicate determinate de:

− Chlamydia trachomatis, doza este de 1000 mg, administrată ca doză unică;

− Neisseria Gonorrhoeae, doza recomandată este de 1000 mg sau 2000 mg, de azitromicină, administrată concomitent cu 250 sau 500 mg de ceftriaxonă, în conformitate cu ghidurile clinice naționale privind tratament (în cazul pacienților hipersensibili la peniciline și/sau cefalosporine, trebuie luate în considerare informațiile conținute în ghidurile clinice naționale privind tratamentul).

Vârstnici

Se administrează aceeaşi doză ca şi în cazul pacienţilor adulţi. Deoarece vârstnicii pot fi pacienți cu afecțiuni proaritmogene curente, se recomandă prudență deosebită, din cauza riscului de apariţie a aritmiilor cardiace și a torsadei vârfurilor (vezi pct. 4.4).

Copii și adolescenți

Pentru copii și adolescenți cu greutatea mai mică de 45 kg se recomandă administrarea Ziromin sub formă de suspensie (Ziromin pulbere pentru suspensie orală).

Pacienți cu insuficienţă renală

Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu insuficienţă renală uşoară până la moderată cu o rată de filtrarea glomerulară de 10 până la 80 ml/min) (vezi pct. 4.4 și 5.2).

Pacienți cu insuficienţă hepatică

Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată (vezi pct. 4.4 şi 5.2).

Mod de administrare

Ziromin comprimate filmate pot fi administrate cu sau fără alimente. Comprimatele trebuie înghiţite întregi cu o cantitate suficientă de apă.

cu alte medicamente și alte forme de interacțiune
Antiacide
Într-un studiu, antiacidele care erau compuși anorganici au cauzat o reducere cu 24% a
concentrației maxime serice (Cmax) a azitromicinei administrate concomitent; cu toate acestea,
gradul de absorbție a medicamentului nu a fost redus (evaluat prin aria de sub curba
„concentrație-timp” (AUC)). Pacienţii care primesc azitromicină şi antiacide nu trebuie să ia
cele două medicamente simultan. Între administrarea azitromicinei şi antiacidelor trebuie să
existe un interval de 2-3 ore.
Cimetidină
Cimetidina nu a afectat rata și gradul de absorbție a azitromicinei, prin urmare poate fi

administrată concomitent cu Ziromin.
Cetirizină
La voluntarii sănătoşi, în cadrul unei scheme terapeutice cu durata de 5 zile, administrarea în
asociere a azitromicinei şi cetirizinei în doză de 20 mg, nu a determinat interacţiuni
farmacocinetice şi nici modificări semnificative ale intervalului QT.
Alcaloizii de ergot (derivați ai alcaloizilor de ergot)
Deși, până în prezent, nu au fost înregistrate interacțiuni ale azitromicinei cu
dihidroergotamină sau alcaloizi nehidrogenizați de ergot, riscul efectului vasoconstrictiv și
tulburări de circulație a sângelui, în special la nivelul degetelor de la mâini și picioare, nu
poate fi exclus. Prin urmare, ca măsură de precauție, Ziromin nu trebuie utilizat în asociere
cu alcaloizi de ergot și derivați ai acestora (vezi pct. 4.4).
Antivirale
Datele disponibile în prezent, privind interacțiunile azitromicinei cu medicamentele
antivirale, sunt insuficiente pentru a face recomandări privind ajustarea regimului de dozare.
Au fost studiate interacțiunile cu următoarele medicamente:
− Zidovudină: administrarea concomitentă de azitromicină (o doză unică de 1000 mg;
doze multiple de 1200 mg sau 600 mg) a avut un efect minim asupra farmacocineticii,
inclusiv a excreției renale, a zidovudinei sau a metabolitului său glucuronoconjugat. Cu
toate acestea, a fost observată o concentrație crescută de zidovudină fosforilată,
metabolitul activ clinic, în celulele mononucleare din sângele periferic; relevanța clinică
a acestei constatări este necunoscută, dar poate fi benefică pentru pacienți.
− Didanozină (Dideoxiinozină): administrarea unei doze zilnice de 1200 mg azitromicină
concomitent cu 400 mg didanozină, la 6 voluntari HIV- pozitivi, nu pare să influențeze
parametrii farmacocinetici la starea de echilibru ai didanozinei în comparație cu pacienții
cărora li sa administrat placebo în loc de azitromicină.
Rifabutină
Administrarea concomitentă de azitromicină şi rifabutină nu afectează concentraţia
plasmatică a niciunuia dintre medicamente. La pacienţii trataţi concomitent cu azitromicină şi
rifabutină a fost observată neutropenie (vezi pct. 4.8).
Digoxină și colchicină (substrat al glicoproteinei P)
S-a raportat că administrarea concomitentă de macrolide, inclusiv azitromicină, cu substraturi
ale glicoproteinei P cum este digoxina și colchicina, duce la creșterea concentrațiilor serice ale
substraturilor glicoproteinei P. Ca urmare, în cazul în care azitromicina și substraturile
glicoproteinei P, cum este digoxina sunt administrate concomitent, trebuie avută în vedere
posibilitatea de creștere a concentrațiilor serice a digoxinei. Sunt necesare monitorizarea
clinică și dozarea concentrației serice a digoxinei în timpul tratamentului cu azitromicină și
după întreruperea acestuia.
Azitromicina nu interacţionează în mod semnificativ cu sistemul enzimatic al citocromului
P450. Este puțin probabil ca interacțiunile farmacocinetice care implică eritromicină și alte
macrolide să fie tipice pentru azitromicină. În cazul administrării azitromicinei nu apare
inducerea sau inactivarea enzimelor citocromului P450 prin intermediul complexului
citocrom-metabolit. În studiile clinice, nu s-au observat interacțiuni semnificative între
azitromicină și medicamentele metabolizate de enzimele citocromului P450, cum ar fi
atorvastatina, carbamazepină, efavirenz, fluconazol, indinavir, metilprednisolon, midazolam,

sildenafil, triazolam, combinație trimetoxaprim/sulfametoxazol. Cu toate acestea, trebuie avută
prudență la administrarea concomitentă a acestor medicamente cu Ziromin.
Atorvastatină
Administrarea în asociere de atorvastatină (10 mg pe zi) şi azitromicină (500 mg pe zi) nu
a modificat concentraţiile plasmatice ale atorvastatinei (pe baza rezultatelor unui test de
inhibare a activităţii HMG CoA). Cu toate acestea, după punerea pe piață, la pacienții
tratați cu azitromicina și statine, au fost raportate cazuri de rabdomioliză.
Teofilină
Nu s-a evidenţiat nicio interacţiune farmacocinetică, semnificativă din punct de vedere clinic,
între azitromicină şi teofilină. Avînd în vedere faptul că au fost semnalate interacţiuni între
teofilină şi alte macrolide, se recomandă atenţie la semnele care pot indica un nivel crescut de
teofilină.
Anticoagulante
Într-un studiu de interacţiune farmacocinetică, azitromicina nu a modificat efectul
anticoagulant al unei doze unice de 15 mg warfarină, administrată la voluntarii sănătoşi.
După punerea pe piaţă, au fost raportări ale creșterii efectului anticoagulant la administrarea
în asociere a azitromicinei şi a anticoagulantelor cumarinice orale. Deşi nu s-a stabilit o
relaţie de cauzalitate, trebuie avută în vedere monitorizarea frecventă a timpului de
protrombină în cazul administrării azitromicinei la pacienţii cărora li se administrează
anticoagulante cumarinice orale.
Ciclosporină
Într-un studiu de farmacocinetică, efectuat la voluntari, sănătoşi, cărora li s-a administrat oral
o doză zilnică de 500 mg azitromicină, timp de 3 zile şi apoi o doză de 10 mg/kg
ciclosporină, s-au observat valori semnificativ crescute ale Cmax şi ale ASC0-5. De aceea, la
administrarea concomitentă a acestor medicamente, se recomandă prudenţă. Dacă este
necesară administrarea în asociere a acestor medicamente, concentraţiile plasmatice ale
ciclosporinei trebuie monitorizate, iar dozele trebuie ajustate adecvat.
Terfenadină
Studiile farmacocinetice nu au evidenţiat interacţiuni între azitromicină şi terfenadină. Au
fost semnalate cazuri rare în care posibilitatea unei astfel de interacţiuni nu a putut fi
exclusă total; totuşi nu există dovezi concrete că ar fi avut loc o astfel de interacţiune.
Alte antibiotice
Trebuie avută în vedere posibilitatea rezistenţei paralele între azitromicină şi antibiotice
macrolide (cum este eritromicina), precum şi lincomicina şi clindamicina. Ca urmare, nu se
recomandă administrarea mai multor medicamente din această grupă de substanţe.
Preparate care prelungesc intervalul QT
Nu se recomandă utilizarea concomitentă cu alte preparate care prelungesc intervalul QT
(vezi pct. 4.4).
Nelfinavir
Administrarea concomitentă a azitromicinei (1200 mg) şi nelfinavir (750 mg, de trei ori pe zi)
a determinat, la starea de echilibru, creşterea concentraţiilor plasmatice ale azitromicinei. Nu
au fostobservate reacţii adverse semnificative şi nu este necesară ajustarea dozei.

Hidroxiclorochina sau clorochina
Datele observaționale au arătat că administrarea concomitentă de azitromicină cu
hidroxiclorochină, la pacienții cu poliartrită reumatoidă, este asociată cu un risc crescut de
evenimente cardiovasculare și mortalitate cardiovasculară. A se evalua cu atenție echilibrul
dintre beneficii și riscuri, înainte de a prescrie azitromicina oricăror pacienți care
administrează hidroxiclorochină. O evaluare atentă similară a raportului dintre beneficii și
riscuri trebuie efectuată, înainte de a prescrie azitromicină oricăror pecienți care
administrează clorochină, din cauza potențialului de risc similar cu clorochină.

Sarcina, alăptarea și fertilitatea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi
gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest
medicament.
Sarcina
Nu sunt disponibile date suficiente privind utilizarea de Ziromin la femeile gravide. De aceea,
azitromicina nu trebuie utilizată în timpul sarcinii decât dacă beneficiile depăşesc riscurile.
Alăptarea
Dacă alăptați, adresați-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări
înainte de a lua acest medicament. Medicul dumneavoastră va decide dacă ZIROMIN poate fi
utilizat în timpul alăptării. Azitromicina trece în laptele matern. Până în prezent, nu au fost
observate efecte adverse grave asupra sugarilor alăptați. Hipersensibilitatea, tulburarea
microflorei intestinale și colonizarea microbiană pot apărea la sugarii alăptați.
Ziromin împreună cu alimente şi băuturi
Ziromin 500 mg, comprimate filmate pot fi administrate cu sau fără alimente.
Comprimatele trebuie înghiţite întregi cu o cantitate suficientă de apă.