Fișă tehnică · Sevoflurane -, lichid pentru vapori de inhalat

Doze şi mod de administrare Premedicaţia trebuie aleasă în funcţie de nevoile individuale ale pacientului, la alegerea medicului anestezist. Sevoflurane trebuie distribuit cu ajutorul unui vaporizator special calibrat pentru utilizare cu sevofluran, astfel încât concentrația vaporilor administrați să poată fi controlată cu acuratețe. Valorile CAM (concentrație alveolară minimă) pentru sevofluran scad odată cu vârsta și cu adăugarea de protoxid de azot. Dozele trebuie individualizate și titrate în funcție de vârsta pacientului și doza poate fi crescută până la obținerea efectului dorit, în funcție de vârsta pacientului și starea medicală. Tabelul de mai jos prezintă valorile medii ale CAM pentru diferite grupe de vârstă. Tabelul 1: Valorile CAM pentru pacienţii adulţi adolescenți şi copii, în funcţie de vârstă Vârsta pacientului Sevofluran în oxigen Sevofluran în N2O 65%/O2 35%

0-1 lună* 3,3% 2,0%** 1 - < 6 luni 3,0% 2,0%** 6 luni - < 3 ani 2,8% 2,0%** 3 – 12 ani 2,5% 2,0%** 25 ani 2,6% 1,4% 40 ani 2,1% 1,1% 60 ani 1,7% 0,9% 80 ani 1,4% 0,7% * Nou născuţi la termen. CAM la sugari prematuri nu a fost determinat. ** La copii cu vârsta între 1 şi 3 ani a fost utilizat N2O 60% /O2 40% Inducţia anesteziei Poate fi administrat un barbituric cu durată scurtă de acţiune sau un alt medicament de inducţie administrat intravenos, urmat de inhalarea sevofluranului. Inducerea cu sevofluran poate fi obținută prin inhalarea a 0,5-1,0% sevofluran în oxigen (O2), cu sau fără oxid de azot (N2O), mărind doza cu 0,5-1,0% sevofluran, până la maxim 8% pentru adulți, adolescenți și copii, până când se atinge nivelul dorit de profunzime a anesteziei. La adulți, o concentrație de până la 5% sevofluran provoacă anestezia chirurgicală, de obicei, în mai puțin de 2 minute. În cazul copiilor, concentrații de până la 7% sevofluran provoacă anestezia chirurgicală, de obicei, în mai puțin de 2 minute. Menţinerea anesteziei Anestezia la nivel chirurgical se menține prin administrarea de vapori 0,5-3% sevofluran cu O2, cu sau fără utilizarea concomitentă a N2O. Revenirea din anestezie Duratele de revenire sunt în general scurte după anestezia cu sevofluran. În consecinţă, pacienţii pot necesita precoce analgezice postoperatorii. Ca și în cazul altor anestezice inhalatorii halogenate, utilizarea repetată într-o perioadă scurtă de timp trebuie efectuată numai cu precauție. Vârstnici CAM scade odată cu înaintarea în vârstă. Concentrația medie de sevofluran necesară pentru a obține CAM la un pacient de 80 ani este de aproximativ 50% din cea necesară la un pacient de 20 ani. (vezi tabelul mai sus Valorile CAM pentru pacienţii adulţi şi copii, în funcţie de vârstă). Copii şi adolescenţi A se consulta tabelul 1 pentru valorile CAM la copii şi adolescenţi, conform vârstei, în cazul utilizării în O2 cu sau fără utilizarea concomitentă a N2O. Insuficiență renală

Din cauza numărului mic de pacienți cu insuficiență renală (creatinina serică inițială mai mare de 133 µmol/l) studiaț, siguranța administrării sevofluranului la acest grup nu a fost pe deplin stabilită. Prin urmare, sevofluranul trebuie utilizat cu precauție la pacienții cu insuficiență renală. În unele studii la șobolani nefrotoxicitatea a fost observată la animalele expuse la niveluri de compus A (pentafluoroizopropenil-fluorometil-eter (PIFE)) mai mari, comparativ cu cele folosite de obicei în practica clinică de rutină. Mecanismul acestei toxicități renale la șobolani este necunoscut și relevanța sa pentru om nu a fost stabilită (vezi pct.5.3) La pacienţii cu afectarea funcției renale se recomandă monitorizarea postoperatorie a funcţiei renale. Mod de administrare Administrare inhalatorie. Sevofluranul se administrează fie cu ajutorul unui măști faciale, fie printr-un tub endotraheal. Sevofluranul trebuie administrat doar de personalul pregătit pentru administrarea anestezicelor generale. Mijloacele necesare menținerii permeabilității căilor respiratorii, de ventilație artificială, de îmbogățire în oxigen și de resuscitare cardiopulmonară trebuie să fie disponibile imediat. Sevofluranul trebuie administrat cu ajutorul unui vaporizator special calibrat pentru utilizare de sevofluran, astfel încât concentrația vaporilor administrați să poată fi controlată cu acuratețe. Dacă materialul absorbant al dioxidului de carbon s-a uscat, trebuie înlocuit înainte de utilizarea sevofluranului (vezi pct. 4.4).

Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune Acțiunea relaxantelor musculare nedepolarizante este potențată de sevofluran, prin urmare, atunci când sunt administrate concomitent cu sevofluran, trebuie ajustate dozele acestor medicamente. Din cauza riscului potenţial de aritmie ventriculară, medicamentele beta-simpatomimetice aşa cum este izoprenalina şi medicamentele alfa- şi beta- simpatomimetice aşa cum este adrenalina şi noradrenalina trebuie să se utilizeze cu precauţie în timpul anesteziei cu sevofluran. Doza de adrenalină și noradrenalina utilizată pentru acțiunea hemostatică locală prin injecții subcutanate sau gingivale trebuie limitată, de exemplu, la 0,1 mg epinefrină în 10 minute sau 0,3 mg într-o oră la adulți. Administrarea parenterală de adrenalină și noradrenalina nu este recomandată. Valorile concentrației alveolare minime (CAM) ale sevofluranului scad odată cu adăugarea de protoxid de azot, așa cum este indicat în tabelul Efectul vârstei asupra CAM al sevofluranului (vezi pct.4.2). Benzodiazepinele și opioidele sunt de așteptat să reducă CAM a sevofluranului. Opioidele (de exemplu, alfentanil și sufentanil), utilizate concomitent cu sevofluran, pot duce la o scădere sinergică a frecvenței cardiace, a tensiunii arteriale și a frecvenței respiratorii. Ca și în cazul altor agenți, pot fi necesare concentrații mai mici de sevofluran după utilizarea unui anestezic intravenos, de ex. propofol. Metabolizarea sevofluranului poate fi crescută de inductori cunoscuți ai CYP2E1 (de exemplu, izoniazidă și alcool), dar nu este indusă de barbiturice. Au fost observate creșteri semnificative ale concentrațiilor plasmatice de fluor în urma activității crescute a CYP2E1. Sevofluranul poate să crească efectele inotrop-, cronotrop- și dromotrop- negative ale betablocantelor (prin blocarea mecanismelor compensatorii cardiovasculare). Pacienții trebuie avertizați privind întreruperea beta-blocantelor și, în special trebuie evitată întreruperea bruscă a acestor preparate. Medicul anesteziolog trebuie informat despre tratamentul cu beta-blocante. Utilizarea simpatomimeticelor indirecte (amfetamina, efedrina și derivații lor) poate provoca pusee hipertensive preoperatorii. Se recomandă întreruperea tratamentului cu câteva zile înainte de intervenția chirurgicală.

Utilizarea concomitentă a inhibitorilor MAO: nu poate fi exclus riscul de colaps intraoperator, deoarece acest lucru a fost observat cu alte anestezice inhalatoare halogenate. Este în general recomandat ca tratamentul trebuie să fie întrerupt cu 2 săptămâni înainte de operaţie. S-a demonstrat că sevofluranul este sigur şi eficient atunci când se utilizează concomitent cu o mare varietate de medicamente, frecvent utilizate în intervenţiile chirurgicale, precum medicamente cu acţiune asupra sistemului nervos central sau autonom, relaxante ale musculaturii scheletice, antibiotice inclusiv aminoglicozide, hormoni şi substituenţi sintetici ai acestora, derivați de sânge şi medicamente cu acţiune la nivelul sistemului cardiovascular, inclusiv epinefrină. Sunătoare La pacienţii care utilizează timp îndelungat preparate cu sunătoare s-au raportat hipotensiune arterială severă şi întârziere în trezirea din anestezia cu anestezice halogenate inhalatorii. Antagoniști ai calciului Din cauza riscului efectului inotrop cumulativ, este necesară prudenţă atunci când antagoniştii de calciu sunt utilizaţi concomitent cu anestezicele inhalatorii. S-a observat afectarea conducerii atrio-ventriculare în timpul administrării concomitente de verapamil şi sevofluran. Sevofluranul poate duce la hipotensiune arterială severă la pacienții trataţi cu antagonişti ai calciului, în special derivatele de dihidropiridină. Vasodilatatoare Sevofluranul are un efect vasodilatator. Astfel, efectul de scădere a tensiunii arteriale al medicamentelor vasodilatatoare poate fi intensificat. Analgezice opioide Efectele sevofluranului pot fi intensificate de către analgezicele opioide. Blocante neuromusculare Ca şi în cazul altor anestezice inhalatorii, sevofluranul influenţează atât intensitatea cât şi durata blocării neuromusculare de către miorelaxante ne-depolarizante. Atunci când se utilizează pentru suplimentarea anesteziei cu N2O-alfentanil, sevofluranul potenţează blocul neuromuscular indus de pancuroniu, vecuroniu sau atracurium. Ajustarea dozei pentru aceste miorelaxante atunci când se utilizează concomitent cu sevofluranul este similară cu cea necesară atunci când se utilizează isofluran. Nu a fost studiat efectul sevofluranului asupra succinilcolinei şi durata blocării depolarizării neuromusculare. La câteva minute după începerea administrării sevofluranului se observă reducerea dozei medicamentelor blocante neuromusculare care poate avea ca rezultat întârzierea condiţiilor adecvate pentru intubaţia endotraheală sau miorelaxare necorespunzătoare din cauza potenţării medicamentelor blocante neuromusculare.

Printre medicamentele ne-depolarizante s-a studiat interacţiunea cu vecuroniul, pancuroniul şi atracuriumul. În absenţa unor ghiduri specifice: (1) pentru intubaţia endotraheală, nu se scade doza miorelaxantelor nedepolarizante, şi (2) în timpul menţinerii anesteziei, doza miorelaxantelor ne-depolarizante este probabil să fie scăzută în comparaţie cu cea din timpul anesteziei cu N2O/opioide. Administrarea de doze suplimentare de relaxante musculare trebuie ghidată în funcţie de răspunsul la stimularea nervoasă. Sunt necesare concentraţii mai mici de sevofluran după utilizarea anestezicelor cu administrare intravenoasă, de exemplu propofol. Nu a fost studiat efectul sevofluranului asupra succinilcolinei şi durata blocării depolarizării neuromusculare. Utilizarea concomitentă a succinilcolinei cu anestezice inhalatorii a fost, în cazuri rare, asociată cu aritmii cardiace și deces la copii în perioada postoperatorie din cauza creșterii concentrațiilor de potasiu în ser. Barbiturice Administrarea de sevofluran este compatibilă cu barbiturice, care sunt adesea folosite în timpul intervenției chirurgicale.

Fertilitatea, sarcina şi alăptarea Sarcina Într-un studiu despre utilizarea sevofluranului în ultimul trimestru de sarcină s-a observat că are efect miorelaxant asupra uterului, ceea ce ar putea fi cauza unei sângerări uterine prelungite. Datele obţinute despre administrarea în timpul naşterii se referă la un studiu mic care a inclus operaţii prin cezariană. Datele provenite din utilizarea din utilizarea la femeile gravide sunt inexistente sau limitate. Studiile la animale sunt insuficiente pentru evidenţierea efectelor toxice asupra funcţiei de reproducere. Studiile despre reproducerea la şobolani şi iepuri după administrarea sevofluranului până la concentraţii de 1 CAM (concentraţia alveolară minimă) nu au arătat efecte toxice asupra fătului. Sevofluran nu este recomandat în timpul sarcinii şi la femei aflate la vârsta fertilă care nu utilizează măsuri contraceptive. Travaliu şi naştere Într-un studiu clinic, s-a demonstrat siguranţa utilizării sevofluranului la mamă şi copil atunci când s-a utilizat pentru anestezie în operaţie cezariană. Nu s-a demonstrat siguranţa utilizării sevofluranului în timpul travaliului şi a naşterii. Alăptarea Nu se cunoaște dacă sevofluranul se excretă în laptele uman. Trebuie luată decizia fie de a întrerupe alăptarea, fie de a întrerupe tratamentul cu Sevofluran, având în vedere beneficiul alăptării pentru copil şi beneficiul tratamentului pentru femeie. Fertilitatea Studiile referitoare la reproducere, desfășurate la șobolani și iepuri cu concentrații de până la 1 CAM nu au relevat o afectare a fertilității datorată sevofluranului.