Fișă tehnică · Rifampicin cu Isoniazid 150 mg/75 mg, comprimate filmate

Administrare orală.

Un alt medicament antituberculos poate fi administrat concomitent cu Rifampicin/Isoniazid până când este confirmată susceptibilitatea agentului patogen la rifampicină și izoniazidă.

Adulți:

Pacienților se administrează următoarea doză zilnică într-o singură priză, de preferință pe stomacul gol, cu cel puțin 30 minute înainte de masă sau la 2 ore după masă:

Pacienți cu masa corporală sub 50 kg – 3 comprimate.

Pacienți cu greutatea de 50 kg sau mai mult – 4 comprimate.

Vârstnici:

La pacienții vârstnici este necesară o precauție deosebită, în special dacă există dovezi de insuficiență hepatică.

cu alte medicamente și alte forme de interacțiune
Interacțiuni cu alimente
Izoniazida este un inhibitor al monoaminoxidazei (MAO) și al diaminooxidazei (DAO), prin urmare
poate reduce metabolismul tiraminei și histaminei, provocând simptome precum cefalee, transpirație,
palpitații, bufeuri și hipotensiune arterială. Pacienții trebuie sfătuiți să nu consume alimente bogate
în tiramină și/sau histamină în timpul tratamentului cu izoniazidă, cum ar fi mezeluri, unele brânzeturi
(de exemplu, cașcaval maturat), vin, bere și unele tipuri de pește (de exemplu ton, macrou, somon).
Interacțiuni cu alte medicamente
Când Rifampicin/Isoniazid este administrat concomitent cu combinația saquinavir/ritonavir,
potențialul de hepatotoxicitate este crescut. Prin urmare, utilizarea concomitentă a
Rifampicin/Isoniazid cu saquinavir/ritonavir este contraindicată (vezi pct. 4.3 Contraindicații).
Interacțiunea cu enzimele citocromului P-450
Se cunoaște că rifampicina induce și că izoniazida inhibă anumite enzime ale citocromului P-450. În
general, impactul efectelor concurente ale rifampicinei și izoniazidei asupra metabolismului
medicamentelor care suferă biotransformare prin căile afectate este necunoscut. Prin urmare, se
recomandă prudență atunci când se indică Rifampicin/Isoniazid cu medicamente metabolizate de
citocromul P-450. Pentru a menține nivelurile sanguine terapeutice optime, dozele de medicamente
metabolizate de aceste enzime pot necesita ajustare la inițierea sau oprirea Rifampicin/Isoniazid.
Rifampicina
Interacțiuni farmacodinamice
Potențialul de hepatotoxicitate este crescut cu un anestezic.
Atunci când rifampicina este administrată concomitent fie cu halotan, fie cu izoniazidă, potențialul
de hepatotoxicitate este crescut. Utilizarea concomitentă a rifampicinei și halotanului trebuie
evitată. Pacienții cărora li se administrează atât rifampicină, cât și izoniazidă trebuie monitorizați
îndeaproape pentru hepatotoxicitate.
Trebuie evitată utilizarea concomitentă a rifampicinei cu alte antibiotice care cauzează coagulopatie
dependentă de vitamina K, cum ar fi cefazolina (sau alte cefalosporine cu lanț lateral N-metiltiotetrazol), deoarece poate duce la tulburări severe de coagulare, care pot duce la un rezultat fatal (în
special în cazul doze mari).
Efectul rifampicinei asupra altor medicamente

Inducerea enzimelor și transportatorilor de metabolizare a medicamentelor
Rifampicin/Isoniazid este un inductor puternic al enzimelor și transportatorilor de metabolizare a
medicamentelor. Enzimele și transportoarele raportate a fi afectate de Rifampicin/Isoniazid includ
citocromul P450 (CYP) 1A2, 2B6, 2C8, 2C9, 2C19 și 3A4, UDP-glucuroniltransferaze (UGT),
sulfotransferaze, carboxilesterazele și transportori inclusiv P-glicoproteina (P-gp) și proteina 2
asociată rezistenței multiple la medicamente (MRP2). Majoritatea medicamentelor sunt substraturi
pentru una sau mai multe dintre aceste enzime sau căi de transport, iar aceste căi pot fi induse de
Rifampicin/Isoniazid simultan. Prin urmare, Rifampicin/Isoniazid poate accelera metabolismul și
scădea activitatea anumitor medicamente administrate concomitent sau poate crește activitatea unui
promedicament administrat concomitent (unde este necesară activarea metabolică) și are potențialul
de a produce interacțiuni medicamentoase importante din punct de vedere clinic față de multiple
medicamente și multiple clase de medicamente (Tabelul 1). Pentru a menține nivelurile sanguine
terapeutice optime, dozele de medicamente pot necesita ajustare la inițierea sau oprirea administrării
concomitente de Rifampicin/Isoniazid.
Exemple de medicamente sau clase de medicamente afectate de Rifampicin/Isoniazid:
• Antiaritmice (de exemplu, disopiramidă, mexiletină, chinidină, propafenonă, tocainidă).
• Antiepileptice (de exemplu, fenitoină).
• Antagoniști hormonali (antiestrogeni, de exemplu, tamoxifen, toremifen, gestinonă).
• Antipsihotice (de exemplu haloperidol, aripiprazol).
• Anticoagulante (de exemplu, cumarine).
• Antifungice (de exemplu, fluconazol, itraconazol, ketoconazol, voriconazol).
• Antivirale (de exemplu saquinavir, indinavir, efavirenz, amprenavir, nelfinavir, atazanavir,
lopinavir, nevirapină).
• Barbiturice.
• Beta-blocante (de exemplu bisoprolol, propanolol).
• Anxiolitice și hipnotice (de exemplu diazepam, benzodiazepine, zopiclonă, zolpidem).
• Blocante ale canalelor de calciu (de exemplu, diltiazem, nifedipină, verapamil, nimodipină,
isradipină, nicardipină, nisoldipină).
• Antibacteriene (de exemplu, cloramfenicol, claritromicină, dapsonă, doxiciclină, fluorochinolone,
telitromicină).
• Corticosteroizi.
• Glicozide cardiace (de exemplu, digitoxină, digoxină).
• Clofibrat.
• Contraceptive hormonale sistemice, inclusiv estrogeni și progestative.
• Antidiabetice (de exemplu, clorpropamidă, tolbutamidă, sulfoniluree, rosiglitazonă).
• Imunosupresoare (de exemplu, ciclosporină, sirolimus, tacrolimus).
• Irinotecan.
• Hormoni tiroidieni (de exemplu, levotiroxină).
• Losartan.
• Analgezice (de exemplu, metadonă, analgezice opioide).
• Praziquantel.
• Chinină.
• Riluzol.
• Antagonişti selectivi ai receptorilor 5-HT3 (de exemplu, ondansetron).
• Statine metabolizate de CYP 3A4 (de exemplu, simvastatină).
• Teofilină.
• Antidepresive triciclice (de exemplu amitriptilină, nortriptilină).
• Citotoxice (de exemplu, imatinib).
• Diuretice (de exemplu, eplerenonă).
• Enalapril: scade expunerea la metabolitul activ al enalaprilului. Ajustarea dozei trebuie făcută dacă
este indicată de starea clinică a pacientului.

• Medicamente antivirale pentru hepatita C (de exemplu, daclatasvir, simeprevir, sofosbuvir,
telaprevir): trebuie evitată utilizarea concomitentă a tratamentului cu medicamente antivirale pentru
hepatita C și rifampicină.
• Morfină: concentraţiile plasmatice de morfină pot fi reduse de rifampicină. Efectul analgezic al
morfinei trebuie monitorizat și dozele de morfină ajustate în timpul și după tratamentul cu
rifampicină.
• Clopidogrel: crește expunerea la metaboliți activi. Rifampicin/Isoniazid induce puternic CYP2C19,
rezultând atât un nivel crescut de metabolit activ al clopidogrelului, cât și inhibarea trombocitelor,
care în special ar putea potența riscul de sângerare. Ca măsură de precauție, utilizarea concomitentă
de clopidogrel și rifampicină trebuie evitată.
• Tratamentul cu rifampicină reduce expunerea sistemică a contraceptivelor orale. Pacienții care
utilizează contraceptive orale trebuie sfătuiți să treacă la metode non-hormonale de contracepție în
timpul tratamentului cu Rifampicin/Isoniazid. De asemenea, diabetul zaharat poate deveni mai dificil
de controlat.
• Dacă acidul p-aminosalicilic și rifampicina sunt ambele incluse în regimul de tratament, acestea
trebuie administrate la cel puțin opt ore distanță pentru a asigura niveluri satisfăcătoare în sânge.
Efectul altor medicamente asupra rifampicinei
Administrarea concomitentă de antiacide poate reduce absorbția rifampicinei.
Dozele zilnice de rifampicină trebuie administrate cu cel puțin 1 oră înainte de ingestia de antiacide.
Alte interacțiuni medicamentoase cu rifampicina
Când cele două medicamente au fost luate concomitent, s-au observat concentrații scăzute de
atovaquone și concentrații crescute de rifampicină.
Izoniazida
Următoarele medicamente pot interacționa cu izoniazida:
• Antiepileptice (de exemplu, carbamazepină și fenitoină).
• Poate exista un risc crescut de neuropatie senzorială distală atunci când izoniazida este utilizată la
pacienții care iau stavudină.
• S-a demonstrat că utilizarea concomitentă a zalcitabinei cu izoniazidă dublează aproximativ
clearance-ul renal dacă izoniazida se administrează la pacienţii infectaţi cu HIV.
• Administrarea de prednisolon 20 mg până la 13 acetilatori lenți și 13 acetilatori rapidi pentru a
administra izoniazidă 10 mg/kg a redus concentrațiile plasmatice ale izoniazidei cu 25% și, respectiv,
40%. Semnificația clinică a acestui efect nu a fost stabilită.
• Efectul consumului acut de alcool (niveluri serice de 1 g/l menținut timp de 12 ore) asupra
metabolismului izoniazidei (300 mg/zi timp de 2 zile) a fost studiat pe 10 voluntari sănătoși într-un
design încrucișat controlat. Metabolizarea izoniazidei și a metabolitului său, acetilizoniazida, nu a
fost modificată de acest aport acut de alcool. Metabolismul izoniazidei poate fi crescut la alcoolicii
cronici; cu toate acestea, acest efect nu a fost cuantificat.
Ar trebui făcute ajustări adecvate ale acestor medicamente.
Alte interacțiuni
Acidul para-aminosalicilic poate crește concentrația plasmatică și timpul de înjumătățire prin
eliminare al izoniazidei prin competiția pentru enzimele de acetilare.
Anestezicele generale pot crește hepatotoxicitatea izoniazidei.
Absorbția izoniazidei este redusă de antacide.
Riscul de toxicitate asupra SNC este crescut la administrarea concomitentă a izoniazidei cu
cicloserina.
Izoniazida poate reduce concentrația plasmatică a ketoconazolului și poate crește concentrația
plasmatică a teofilinei.

Interferență cu testele de laborator și de diagnosticare
S-a demonstrat că nivelurile terapeutice de rifampicină inhibă testele microbiologice standard pentru
acidul folic seric și vitamina B12. Prin urmare, ar trebui luate în considerare metode alternative de
testare. Au fost raportate creșteri tranzitorii ale sialoproteinei osoase (BSP) și ale bilirubinei serice.
Rifampicina poate afecta excreția biliară a substanțelor de contrast utilizate pentru vizualizarea vezicii
biliare, din cauza concurenței pentru excreția biliară. Prin urmare, aceste teste trebuie efectuate
înainte de doza de dimineață de rifampicină.

Sarcina și alăptarea
Dacă sunteţi gravidă, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă
medicului sau farmacistului pentru a discuta despre beneficiile și riscurile potențiale ale terapiei de
tuberculoză pentru dumneavoastră și copilul dumneavoastră.
Rifampicin/Isoniazid poate face ca „pilula” contraceptivă să funcționeze mai puțin bine. Aceasta
înseamnă că ar trebui să treceți la un alt tip de contracepție. În timp ce luați Rifampicin/Isoniazid
trebuie să utilizați o metodă contraceptivă sigură de barieră, cum ar fi prezervativele. Dacă aveți
întrebări sau nu sunteți sigur despre acest lucru, discutați cu medicul dumneavoastră.
Nu trebuie să alăptați dacă luați Rifampicin/Isoniazid. Acest lucru se datorează faptului că cantități
mici pot trece în laptele matern. Dacă alăptați sau intenționați să alăptați, discutați cu medicul
dumneavoastră sau cu farmacistul înainte de a lua orice medicament.