Fișă tehnică · Prozerin-Darniţa 0.5 mg/ml, soluţie injectabilă

Doze şi mod de administrare Se administrează adulţilor subcutanat, intramuscular şi intravenos. Subcutanat adulţilor – 0,5-2 mg (1-4 ml) de 1-2 ori pe zi. Doza maximă pentru o administrare – 2 mg, nictemerală – 6 mg. Durata curei de tratament (cu excepţia miasteniei, crizei miastenice acute, atoniei postoperatorii a intestinului şi vezicii urinare, supradozării cu miorelaxante) – 25-30 zile. La necesitate cura de tratament poate fi repetată peste 3-4 săptămâni. Cea mai mare parte a dozei nictemerale se administrează ziua, când pacientul manifestă cel mai mare grad de fatigabilitate. Miastenie: adulţilor se administrează subcutanat sau intramuscular câte 0,5 mg (1 ml) pe zi. Durata curei de tratament este îndelungată, cu schimbarea periodică a căilor de administrare. La dezvoltarea crizei miastenice (cu dificultăţi în respiraţie şi deglutiţie) preparatul se administrează adulţilor intravenos 0,25-0,5 mg (0,5-1 ml), apoi subcutanat la intervale moderate. Atonia postoperatorie a intestinului, vezicii urinare, cu scop profilactic, inclusiv a retenţiei postoperatorii de urină Preparatul se administrează subcutanat sau intramuscular câte 0,25 mg (0,5 ml), cât mai devreme posibil după intervenţia chirurgicală, apoi la fiecare 4-6 ore timp de 3-4 zile. În calitate de antidot la supradozarea cu miorelaxante După administrarea prealabilă a sulfatului de atropină în doză de 0,6-1,2 mg intravenos până la accelerarea pulsului până la 80 bătăi/min, peste 0,5-2 min., se administrează intravenos lent 0,5-2

mg de preparat. La necesitate, administrarea se repetă (inclusiv a sulfatului de atropină în caz de bradicardie) în doza generală cel mult 5-6 mg (10-12 ml) timp de 20-30 min. În timpul procedurii se va asigura ventilaţia artificială a plămânilor. Copii și adolescenți (numai în condiţii de staţionar) Miastenia gravis: Nou-născuţi: iniţial se administrează câte 0,1 mg intramuscular. Apoi doza se stabilește individual, de obicei, 0,05– 0,25 mg sau 0,03 mg/kg greutate corporală, intramuscular, fiecare 2-4 ore. Datorită caracterului deosebit al patologiei la nou născuţi, doza nictemerală poate fi micşorată, inclusiv până la suspendarea tratamentului. Copii cu vârsta sub 12 ani: preparatul se indică în doză de 0,2-0,5 mg sub formă de injecţii, la necesitate. Doza preparatului trebuie ajustată în raport cu răspunsul pacientului. În calitate de antidot în intoxicaţii cu miorelaxante (după administrarea prealabilă a sulfatului de atropină în doză de 0,02-0,03 mg/kg intravenos până la accelerarea pulsului până la 80 bătăi/min), se administrează intravenos lent în doză de 0,05-0,07 mg/kg timp de 1 min. Doza maximă recomandată pentru copii este de 2,5 mg. Alte indicaţii: preparatul se indică în doză de 0,125-1 mg sub formă de injecţii. Dozele pot fi ajustate în funcţie de necesităţile pacientului.

Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune La administrarea concomitentă a prozerinei cu alte medicamente pot avea loc următoarele interacţiuni cu:

anestezice locale şi cu unele anestezice generale, antiaritmice, nitraţi organici, antidepresive triciclice, remedii antiepileptice, antiparkinsoniene, guanetidină – diminuarea efectelor prozerinei; M-colinoblocante – se micşorează efectele colinomimetice ale prozerinei; miorelaxantelor depolarizante – creşte durata şi acţiunea acestora; miorelaxantelor antidepolarizante – micşorează acţiunea acestora. Prozerina este administrată ca antidot în intoxicaţiile cu miorelaxante antidepolarizante. anticolinesterazice – creşte toxicitatea acestora; M-colinomimetice – dereglarea funcţiei tractului gastrointestinal, acţiune toxică asupra sistemului nervos central; beta-adrenoblocante – intensificarea bradicardiei. Efedrina potenţează acţiunea prozerinei la administrarea concomitentă. neomicină, streptomicină, kanamicină – necesită precauţie concomitent în administrare; În miastenie se administrează concomitent cu antagonişti de aldosteron, glucocorticosteroizi şi hormoni anabolici.

Fertilitatea, sarcina şi alăptarea Sarcina Studii clinice strict controlate referitor la administrarea prozerinei femeilor gravide nu s-au efectuat. Administrarea preparatului în sarcină este posibilă numai în cazul, când beneficiul scontat pentru mamă depăşeşte riscul potenţial pentru făt. Alăptarea La necesitatea administrării în perioada de lactaţie se va suspenda alăptarea la sân.