Fișă tehnică · Orunit 100 mg, capsule

Doze şi mod de administrare Orunit se administrează oral şi, pentru o absorbţie maximă, trebuie luat imediat după masă. Capsulele trebuie înghiţite întregi. 1

Pentru fiecare indicaţie, schemele de tratament la adulţi, sunt după cum urmează: Indicaţie ginecologică Indicaţie Candidoză vulvovaginală

Doză 200 mg de două ori pe zi

Durata tratamentului 1 zi

Indicaţii dermatologice / mucoase Indicaţie Dermatomicoză

Doză 100 mg o dată pe zi

Durata tratamentului 15 zile

Regiuni foarte cheratinizate precum cea plantară în tinea pedis şi cea palmară în tinea manuum Pitiriazis versicolor

100 mg o dată pe zi

30 zile

200 mg o dată pe zi

7 zile

Tinea corporis, tinea cruris

100 mg o dată pe zi sau 200 mg

15 zile sau 7 zile

Candidoză orofaringiană

100 mg o dată pe zi

15 zile

La unii pacienţi imunocompromişi (de exemplu, pacienţi cu neutropenie, SIDA sau pacienţi cu transplant de organ), poate fi scăzută biodisponibilitatea itraconazolului din Orunit capsule. De aceea, poate fi necesară dublarea dozei. Onicomicoză (unghiile de la picioare cu sau fără afectarea unghiilor de la mâini)

200 mg o dată pe zi

3 luni

Răspunsul clinic şi micologic optim pentru infecţiile cutanate, vulvovaginale şi orofaringiene este atins după 1 - 4 săptămâni de la încetarea tratamentului şi după 6 - 9 luni de la încetarea tratamentului pentru infecţiile unghiale. Aceasta deoarece eliminarea itraconazolului din piele, unghii şi mucoasele membranare este mai lentă decât din plasmă. Infecții fungice sistemice Durata tratamentului pentru infecțiile fungice sistemice ar trebui să fie ajustată în funcție de răspunsul clinic și micologic la terapie. Indicaţii Aspergiloză

Doză1 200 mg o dată pe zi

Candidoză

100-200 mg o dată pe zi

Observaţii Creşterea dozei la 200 mg de două ori pe zi în bolile invazive sau diseminate Creşterea dozei la 200 mg de două ori pe zi în cazul bolilor invazive sau diseminate

Criptococoză non- meningeană

200 mg o dată pe zi

Meningită criptococică

200 mg de două ori pe zi

Histoplasmoză

200 mg o dată pe zi - 200 mg de două ori pe zi

Întreținere în SIDA

200 mg o dată pe zi

Profilaxia în neutropenie

200 mg o dată pe zi

Vezi pct. 4.4.

A se vedea nota de mai jos privind afectarea absorbţiei A se vedea nota de mai jos privind afectarea absorbţiei

Durata tratamentului trebuie ajustată în funcţie de răspunsul clinic.

Afectarea absorbției la pacienţii cu SIDA și la cei cu neutropenie poate conduce la un nivel scăzut al itraconazolului în sânge și la lipsa de eficacitate. În asemenea cazuri este indicată monitorizarea nivelului sanguin și, dacă este necesar, o creştere a dozei de itraconazole la 200 mg de două ori pe zi. Administrarea la copii şi adolescenţi Deoarece datele despre utilizarea itraconazol la copii sunt limitate, utilizarea lui la copii este recomandată numai dacă potenţialele beneficii depăşesc riscurile (vezi pct. 4.4.). Profilaxia infecţiilor fungice: nu există date referitoare la copii cu neutropenie. Date limitate de toxicitate sunt disponibile doar la doze mai mici de 5mg/kgc pe zi, administrate în 2 prize (vezi pct. 4.8). Administrare la vârstnici Deoarece datele despre utilizarea itraconazol la vârstnici sunt limitate, utilizarea lui la această categorie de pacienţi este recomandată numai dacă potenţialele beneficii depăşesc riscurile (vezi pct. 4.4.). În general, se recomandă ca selecţia dozei la un pacient vârstnic să reflecteze gradul de modificare a funcţiei hepatice, renale şi cardiace, precum şi medicaţia concomitentă sau alte afecţiuni concomitente. Administrare la pacienţii cu insuficienţă renală Sunt disponibile date limitate privind utilizarea itraconazol administrat oral la pacienţii cu disfuncţie renală. Biodisponibilitatea orală a itraconazolului poate fi mai mică la pacienţii cu insuficienţă renală; poate fi luată în considerare o ajustare a dozei. Vezi pct. 4.4. Administrare la pacienţi insuficienţă hepatică Sunt disponibile date limitate privind utilizarea itraconazol administrat oral la pacienţii cu disfuncţie hepatică. Itraconazolul este metabolizat predominant în ficat. Timpul de înjumătăţire terminal al itraconazolului la pacienţii cirotici este oarecum prelungit. Biodisponibilitatea orală la aceşti pacienţi este oarecum scăzută. Trebuie administrat cu precauţie la administrarea la această populaţie de pacienţi. Poate fi luată în considerare o ajustare a dozei (vezi pct. 4.4 şi pct. 5.2, Proprietăţi farmacocinetice, Populaţii speciale, Insuficienţă hepatică).

Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune

Itraconazol este metabolizat în principal prin intermediul CYP3A4. Alte substanţe care fie au aceeaşi 6

cale metabolică, fie modifică activitatea CYP3A4 pot influenţa farmacocinetica itraconazolului. În mod similar, itraconazol poate modifica farmacocinetica altor substanţe care au aceeaşi cale metabolică. Itraconazol este un inhibitor potent al CYP3A4 şi un inhibitor al glicoproteinei P. Atunci când se utilizează medicaţie concomitentă, se recomandă consultarea informaţiilor referitoare la prescriere, calea de administrare şi necesitatea ajustării eventuale a dozelor. Medicamente care pot scădea concentraţiile plasmatice ale itraconazolului Medicamentele care reduc aciditatea gastrică (de exemplu, medicamentele care neutralizează aciditatea gastrică precum hidroxidul de aluminiu sau suprimă secreţia acidă, precum antagoniştii receptorilor H2 şi inhibitorii pompei de protoni) deteriorează absorbţia itraconazolului din itraconazol capsule. Se recomandă administrarea itraconazolului cu o băutură acidă (precum o cola nedietetică) atunci când acesta se administrează cu medicamente care reduc aciditatea gastrică. Se recomandă ca medicamentele care neutralizează aciditatea (de exemplu, hidroxidul de aluminiu) să se administreze cu cel puţin 1 oră înainte sau la 2 ore după administrarea Orunit capsule. În cazul administrării concomitente, se recomandă monitorizarea activităţii antifungice şi creşterea dozei de itraconazol, după necesităţi. Administrarea concomitentă a itraconazol cu un inductor enzimatic potent al CYP3A4 poate scădea biodisponibilitatea itraconazolului şi a hidroxi-itraconazolului la un nivel la care eficacitatea itraconazolului este redusă foarte mult. Exemplele includ: – Medicamente antibacteriene: izoniazida, rifanbutina (vezi de asemenea şi pct. Medicamente a căror concentraţie plasmatică poate fi crescută de itraconazol), rifampicina. – Medicamente anticonvulsivante: carbamazepina (vezi de asemenea şi pct. Medicamente a căror concentraţie plasmatică poate fi crescută de itraconazol), fenobarbital, fenitoin. – Medicamente antivirale: efavirenz, nevirapină. De aceea, nu se recomandă administrarea unui inductor enzimatic potent al CYP3A4 cu itraconazol. Se recomandă evitarea utilizării acestor medicamente cu 2 săptămâni înainte de iniţierea tratamentului cu itraconazol şi în timpul administrării acestuia, cu excepţia situaţiei în care beneficiile depăşesc riscurile reducerii potenţiale a eficacităţii itraconazolului. În cazul administrării concomitente, se recomandă monitorizarea activităţii antifungice şi creşterea dozei, după necesităţi. Medicamente care pot creşte concentraţiile plasmatice ale itraconazolului Inhibitorii potenţi de CYP3A4 pot creşte biodisponibilitatea itraconazolului. Exemplele includ: – Medicamente antibacteriene: ciprofloxacina, claritromicina, eritromicina. – Medicamente antivirale: darunavir potenţat cu ritonavir, fosamprenavir potenţat cu ritonavir, indinavir (vezi de asemenea şi pct. Medicamente a căror concentraţie plasmatică poate fi crescută de itraconazol), ritonavir (vezi de asemenea şi pct. Medicamente a căror concentraţie plasmatică poate fi crescută de itraconazol). Se recomandă utilizarea cu precauţie a acestor medicamente cu itraconazol capsule. Se recomandă monitorizarea atentă a pacienţilor la care este necesară administrarea concomitentă de itraconazol şi un inhibitor potent de CYP3A4, pentru semne şi simptome de creştere sau prelungire a efectelor farmacologice ale itraconazolului, iar doza de itraconazol să fie scăzută în funcţie de necesităţi. Atunci când este necesar, se recomandă măsurarea concentraţiilor plasmatice ale itraconazolului.

Medicamente a căror concentraţie plasmatică poate fi crescută de itraconazol Itraconazolul şi metabolitul său principal, hidroxi-itraconazolul, poate exercita un efect inhibitor asupra metabolismului medicamentelor metabolizate prin intermediul CYP3A4 şi asupra transportului medicamentului, mediat de către glicoproteina P, care poate determina creşterea concentraţiilor plasmatice ale acestor medicamente şi/sau ale metabolitului/metaboliţilor activ(i) în situaţia administrării concomitente cu itraconazol. Aceste concentraţii plasmatice crescute pot determina creşterea sau prelungirea efectelor terapeutice, precum şi ale celor adverse ale acestor medicamente. Este contraindicată administrarea concomitentă cu itraconazolul, a medicamentelor metabolizate prin intermediul CYP3A4, cunoscute ca determinând prelungirea intervalului QT, întrucât această asociere poate conduce la tahiaritmii ventriculare, inclusiv la apariţia torsadei vârfurilor, o tulburare de ritm cu potenţial fatal. La întreruperea tratamentului, concentraţiile plasmatice de itraconazol scad la niveluri aproape nedecelabile în decurs de 7 până la 14 zile, în funcţie de doza administrată şi de durata tratamentului. În cazul pacienţilor cu ciroză hepatică sau al subiecţilor care primesc tratament cu inhibitori ai CYP3A4, declinul concentraţiilor plasmatice este mai lent. Acest aspect este important mai ales în cazul iniţierii tratamentului cu medicamente al căror metabolism este influenţat de itraconazol. Medicamentele cu care interacţionează se clasifică după cum urmează: – Contraindicate: Medicamente care nu se administrează în nicio situaţie în asociere cu itraconazol şi timp de până la 2 săptămâni după întreruperea tratamentului cu itraconazol. – Nu se recomandă: Se recomandă ca utilizarea medicamentului să fie evitată în timpul şi până la 2 săptămâni după întreruperea tratamentului cu itraconazol, cu excepţia cazurilor în care beneficiile depăşesc riscurile potenţiale ale efectelor secundare. Dacă administrarea concomitentă nu poate fi evitată, se recomandă monitorizarea clinică a semnelor şi simptomelor efectului crescut sau prelungit sau a efectelor secundare ale interacţiunii medicamentelor, iar doza se reduce sau se întrerupe tratamentul în funcţie de necesităţi. Când este necesar, se recomandă măsurarea concentraţiilor plasmatice. – Utilizarea cu precauţie: Se recomandă monitorizarea cu precauţie atunci când medicamentul se administrează concomitent cu itraconazol. În timpul administrării concomitente, se recomandă monitorizarea cu atenţie a pacienţilor pentru semne şi simptome asociate efectelor crescute sau prelungite sau efectelor secundare ale interacţiunii medicamentelor, iar doza se reduce în funcţie de necesităţi. Când este necesar, se recomandă măsurarea concentraţiilor plasmatice. Exemple de medicamente a căror concentraţie plasmatică ar putea creşte datorită itraconazol, prezentate pe clase de medicamente, cu recomandări privind administrarea concomitentă cu itraconazol: Clasa de medicamente Alfa blocante Analgezice

Contraindicate

Antiaritmice

disopiramidă dofetilidă dronedaronă chinidină

levacetilmetadol (levometadil) metadonă

Nerecomandate Utilizare cu precauţie tamsulosin fentanil

alfentanil buprenorfină (administrată i.v. şi sublingual) oxicodonă digoxină

rifabutinăa rivaroxaban

Antibacteriene Medicamente anticoagulante şi antitrombocitare Anticonvulsivante Antidiabetice Antihelmintice şi antiprotozoare Antihistaminice

Medicamente antimigrenoase

Antineoplazice

Antipsihotice, anxiolitice şi hipnotice

carbamazepinăa repaglinidă saxagliptină praziquantel

halofantrină astemizol mizolastin terfenadină alcaloizi de ergotamină, precum dihidroergotamina, ergometrina (ergonovina), ergotamina, metilergometrina (metilergonovina) irinotecan

ebastină

dasatinib nilotinib trabectedin

lurasidonă midazolam administrat oral pimozidă sertindol triazolam

Medicamente antivirale

Beta blocante Blocante ale canalelor de calciu

Medicamente cardiovasculare, diverse

cumarină cilostazol dabigatran

bepridil felodipină lercanidipină nisoldipină ivabradină ranolazină

aliskiren

bortezomib busulfan docetaxel erlotinib ixabepilonă lapatinib trimetrexat alcaloizi de vincamină alprazolam aripiprazol brotizolam buspironă haloperidol midazolam administrat i.v. perospironă quetiapină ramelteon risperidonă maraviroc indinavirb ritonavirb saquinavir nadolol alte dihidropiridine inclusiv verapamil

Diuretice Medicamente gastrointestinale Imunosupresoare

eplerenonă cisapridă

Antihiperlipemiante

lovastatină simvastatină

Medicamente pentru tractul respirator SSRI, antidepresive triciclice şi înrudite Medicamente urologice

everolimus

aprepitant domperidonă budesonidă ciclesonidă ciclosporină dexametazonă fluticazonă metilprednisolon rapamicină (de asemenea cunoscută ca sirolimus) tacrolimus temsirolimus atorvastatină

salmeterol reboxetină

fesoterodină imidafenacin sildenafil solifenacin tadalafil tolterodină Altele colchicină, la pacienţi colchicină alitretinoin (formulare cu insuficienţă renală orală) sau hepatică cinacalcet mozavaptan tolvaptan a Vezi de asemenea Medicamente care pot scădea concentraţiile plasmatice de itraconazol b Vezi de asemenea Medicamente care pot creşte concentraţiile plasmatice de itraconazol vardenafil

Medicamente ale căror concentraţii plasmatice pot fi scăzute de itraconazol Administrarea concomitentă a itraconazol cu un AINS precum meloxicam poate scădea concentraţiile plasmatice ale itraconazolului. Se recomandă utilizarea cu precauţie a meloxicam la administrarea concomitentă cu itraconazol şi monitorizarea efectelor sale sau a efectelor secundare. Se recomandă adaptarea în funcţie de necesităţi a dozei de meloxicam, atunci când acesta se administrează concomitent cu itraconazol. Copii şi adolescenţi Studiile referitoare la interacţiunile medicamentoase au fost realizate numai la adulţi.

Fertilitatea, sarcina şi alăptarea Sarcina Orunit capsule nu trebuie folosit în timpul sarcinii decât în cazurile potenţial letale când beneficiul terapeutic pentru mamă depăşeşte riscurile potenţiale asupra fătului (Vezi pct. 4.3). Studiile la animale au evidenţiat efecte toxice asupra funcţiei de reproducere (Vezi pct. 5.3).

Există date limitate cu privire la utilizarea itraconazol în timpul sarcinii. Au fost raportate cazuri de anomalii congenitale după punerea pe piaţă a medicamentului. Aceste cazuri au inclus malformaţii scheletice, ale tractului genito-urinar, malformaţii cardiovasculare şi oculare, precum şi malformaţii cromozomiale şi malformaţii multiple. Nu a fost stabilită o relaţie de cauzalitate cu itraconazol. Datele epidemiologice referitoare la expunerea la Orunit în primul trimestru de sarcină – mai ales la pacientele care urmează un tratament pe termen scurt pentru candidoza vulvovaginală – nu au evidenţiat un risc crescut de malformaţii în comparaţie cu pacientele din grupul de control care nu au fost expuse la agenţi teratogeni cunoscuţi. Femeile aflate în perioada fertilă Femeile aflate în perioada fertilă şi care urmează tratament cu Orunit capsule trebuie să utilizeze metode contraceptive. Contracepţia eficientă trebuie continuată până la primul ciclu menstrual după terminarea tratamentului cu Orunit. Alăptarea O cantitate foarte mică de itraconazol este excretată în laptele uman. Ca urmare, trebuie evaluate beneficiile preconizate ale terapiei cu Orunit comparativ cu riscul potenţial în alăptare. În cazul în care există suspiciuni, pacienta nu trebuie să alăpteze.