Fișă tehnică · Luminal® i.v. 200 mg/ml, soluţie injectabilă

Doze

Doza depinde de natura şi severitatea bolii.

Concentraţiile serice terapeutice care au efect anticonvulsivant sunt de 10-40 µg/ml.

În tratamentul epilepsiei, adulţilor li se administrează 1-3 mg de fenobarbital per kg de greutate corporală, după necesităţi.

Datorită gradului mare de variabilitate inter-individuală a ratei de metabolizare, poate fi necesară adaptarea dozei de întreţinere mai târziu, în cursul tratamentului.

De obicei, adulţii primesc 1 ml de Luminal i.v. (1 fiolă = 200 mg de fenobarbital) i.m. sau i.v. lent, de cel mult 2-3 ori pe zi.

Doza depinde de natura şi severitatea bolii. La adulţi, doza maximă pentru administrare în priză unică este de 400 mg de fenobarbital (2 fiole = 2 ml Luminal i.v.), iar doza zilnică maximă este de 800 mg de fenobarbital.

Copii şi adolescenţi

La copii, doza iniţială totală este de 3-4 mg/kg de greutate corporală/zi. Datorită gradului mare de variabilitate inter-individuală a ratei de metabolizare, poate fi necesară adaptarea dozei de întreţinere mai târziu, în cursul tratamentului.

Nou-născuţii şi copiii sub vârsta de 6 săptămâni au nevoie de o doză de încărcare mai mare, care este de obicei administrată în perfuzie i.v. lentă. Dozele de întreţinere de 3-4 mg/kg de greutate

1 corporală/zi sunt de natură să menţină nivelurile serice terapeutice ale medicamentului la acest grup de vârstă.

La sugarii cu vârste cuprinse între 6 săptămâni şi 1 an, doza de 3-4 mg/kg de greutate corporală/zi, administrată iniţial, poate fi crescută până la cel mult 8 mg/kg de greutate corporală/zi, datorită unei rate de metabolizare mai ridicată.

De obicei, copiii mai mari primesc 0,75 ml de Luminal i.v., copiii mai mici primesc 0,3 ml, sugarii primesc 0,1–0,3 ml i.m. sau în perfuzie i.v. lentă, de cel mult 2-3 ori pe zi.

Populaţii speciale

La pacienţii vârstnici, reducerea dozei este adeseori necesară. La pacienţii cu insuficienţă hepatică, doza iniţială trebuie redusă. La pacienţii cu insuficienţă renală, în prezenţa unui clearance al creatininei mai mic de 10 ml/minut, doza trebuie redusă iar intervalul dintre doze trebuie prelungit.

La pacienţii care fac dializă peritoneală nu este necesară ajustarea dozei. Clearance-ul depinde de caracteristicile individuale ale pacientului şi de tipul procedurii de dializă. Concentraţiile serice ale fenobarbitalului trebuie monitorizate atent iar doza trebuie adaptată pentru a menţine concentraţiile serice în limite terapeutice.

Durata tratamentului

Durata tratamentului cu fenobarbital este decisă de către medicul curant în funcţie de evoluţia generală a patologiei de bază. De aceea, medicul curant trebuie să evalueze, din când în când, dacă tratamentul cu fenobarbital este, în continuare, indicat pentru pacient. La fel ca în cazul tuturor medicamentelor care conţin barbiturice, poate apărea dependenţa după utilizarea îndelungată a fenobarbitalului.

Trebuie avut în vedere faptul că fenobarbitalul se administrează în mod continuu şi că, odată cu oprirea tratamentului, pot reveni crizele sau chiar poate interveni status epilepticus. Alte simptome ale sevrajului la fenobarbital includ anxietate, fasciculaţii musculare, tremor, stare de slăbiciune, ameţeală, distorsionarea percepţiei vizuale, greaţă, vărsături, insomnie, hipotensiune ortostatică, halucinaţii şi delir. Se recomandă ca oprirea tratamentului cu fenobarbital să se facă printr-o reducere treptată a dozei.

Mod de administrare

Luminal i.v. este injectat după necesităţi, de 2-3 ori pe zi i.m. sau în perfuzie i.v. lentă.

Luminal i.v. este destinat utilizării, în principal, în stadii severe ale bolii sau în cazurile în care administrarea pe cale orală a medicamentelor care conţin fenobarbital poate fi făcută numai cu mari dificultăţi.

Trebuie evitată injectarea subcutanată sau paravenoasă deoarece poate provoca necroză. Injectarea intra-arterială accidentală poate cauza spasm vascular, durere severă şi cangrenă.

În cursul administrării intravenoase de fenobarbital, trebuie să fie monitorizate ECG, tensiunea arterială, funcţia respiratorie şi nivelurile serice de fenobarbital. În plus, trebuie să fie la îndemână facilităţi pentru resuscitarea cardiopulmonară.

cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Administrarea concomitentă cu alte medicamente cu efect depresiv central (cum sunt
medicamentele psihotrope, anestezice, hipnotice şi antihistaminice) sau cu alcool poate conduce la
instalarea unor efecte depresive aditive asupra sistemului nervos central (SNC).
Barbituricele sunt inductori ai enzimelor hepatice responsabile pentru degradarea la nivel hepatic a
anumitor medicamente. Până în prezent, s-a raportat existenţa unui efect inductor al fenobarbitalului
asupra subtipurilor citocromice CYP 1A2, 2B, 2C8, 2C9, 2C19 şi 3A4. Prin urmare, ar putea fi
diminuate efectele următoarelor medicamente:
anticoagulante orale (de exemplu warfarina)
glucocorticoizi
acid valproic, lamotrigină, carbamazepină, oxcarbazepină, tiagabină, zonisamidă,
etosuximidă, topiramat, felbamat, fenitoină
clonazepam
bupropionă, mianserină, antidepresive triciclice
hormoni tiroidieni
vitamină D (nevoia de vitamina D poate fi crescută)
doxiciclină, cloramfenicol, metronidazol, rifampicină
azoli (de exemplu itraconazol, ketoconazol, fluconazol), griseofulvină
inhibitori de protează (de exemplu darunavir, lopinavir, indinavir, nelfinavir)
ciclosporină, tacrolimus
contraceptive hormonale
metoprolol, propranolol
antagonişti de calciu (de exemplu verapamil, nimodipină, nifedipină, felodipină, diltiazem)
disopiramidă, chinidină
digoxină (nivelurile serice pot fi reduse la jumătate)
lidocaină
clozapină, haloperidol, aripiprazol
paracetamol (vezi şi mai jos)
metadonă
teniposid, etoposid, irinotecan
teofilină, montelukast
Oxcarbazepina şi felbamatul pot creşte concentraţia serică a fenobarbitalului. Ar putea fi necesară o
reducere a dozei de fenobarbital.
Acidul valproic potenţează efectele şi, într-o anumită măsură, şi reacţiile adverse ale barbituricelor
(prin intermediul creşterii concentraţiei serice a fenobarbitalului) şi, în acest fel, poate conduce la o
accentuare a stării de oboseală în cazul administrării concomitente cu fenobarbitalul, în special la
copii. În cazul utilizării concomitente, ar putea fi necesară reducerea dozei de fenobarbital.
În plus, rapoartele din literatura de specialitate indică faptul că administrarea concomitentă de
valproat și fenobarbital crește riscul de encefalopatie și/sau concentrații crescute de amoniac
asociate cu valproatul.
Stiripentolul inhibă izoenzimele CYP2C19 şi CYP3A4 ale citocromului CYP450 şi, astfel,
administrarea concomitentă de stiripentol poate provoca o interacţiune farmacocinetică (inhibarea
metabolizării hepatice) cu fenobarbitalul (vezi pct. 4.4). Consecinţa este o creştere a concentraţiilor
serice de fenobarbital, cu risc potenţial de supradozaj. Fenobarbitalul nu trebuie utilizat în asociere
cu stiripentolul. În cazul în care administrarea concomitentă este inevitabilă, se recomandă
monitorizarea clinică a concentraţiilor serice de fenobarbital, cu posibile ajustări ale dozei.

Fenitoină poate creşte concentraţia serică a fenobarbitalului. Concentraţia serică a fenitoinei poate fi
crescută sau scăzută ca urmare a administrării concomitente cu fenobarbitalul (vezi şi mai sus).
Este cunoscut faptul că barbituricele cresc toxicitatea metotrexatului.
Antidepresivele (incluzând IMAO, ISRS şi triciclicele) pot antagoniza activitatea antiepileptică a
fenobarbitalului prin scăderea pragului convulsiv.
Utilizarea concomitentă a clorpromazinei cu fenobarbital poate reduce nivelurile sanguine pentru
ambele medicamente.
Efectele barbituricelor pot fi micşorate prin administrarea concomitentă a memantinei.
Suplimentele de acid folic pot determina scăderea nivelurilor plasmatice ale fenobarbitalului.
Barbituricele pot creşte hepatotoxicitatea paracetamolului (acetaminofen), reducând efectul
acestuia.
Absorbţia fenobarbitalului poate fi influenţată de administrarea concomitentă a cărbunelui activat.
Utilizarea fenobarbitalului concomitent cu medicamente care conţin extract de sunătoare
(Hypericum perforatum) nu este recomandată întrucât concentraţiile plasmatice şi, prin aceasta,
efectele terapeutice ale fenobarbitalului pot fi reduse.
Datorită cantităţii de alcool pe care Luminal i.v. o conţine în calitate de solvent, trebuie avute în
vedere interacţiunile cu medicamentele care nu sunt compatibile cu alcoolul.

Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă,
adresaţi-vă medicului dumneavoastră pentru recomandări înainte de a lua orice medicament.
Medicul dumneavoastră va decide felul în care trebuie să se desfăşoare tratamentul dumneavoastră.
Sarcina
Dacă este utilizat în timpul sarcinii, fenobarbitalul poate provoca malformații congenitale grave și
poate afecta modul în care copilul se dezvoltă pe măsură ce crește. Defectele congenitale care au
fost raportate în studii includ buza despicată (despărțită în buza superioară) și despicătura palatului
(despărțită în acoperișul gurii) și anomalii ale inimii. Au fost raportate și alte defecte congenitale,
cum ar fi malformația penisului (hipospadias), mai mică decât dimensiunea normală a capului,
anomalii ale feței, unghiilor și degetelor. Nu se cunoaște magnitudinea riscului pentru făt atunci
când utilizarea fenobarbitalului este de durată scurtă (situații de urgență). Expunerea prenatală pe
termen lung la fenobarbital poate crește riscul de malformații congenitale de aproximativ 2 până la
3 ori.
Bebelușii născuți de mame care utilizează fenobarbital în timpul sarcinii pot avea, de asemenea, un
risc crescut de a fi mai mici decât se aștepta.
Au fost raportate tulburări ale neurodezvoltării (întârzieri în dezvoltare datorate tulburărilor
dezvoltării creierului) la copiii expuși la fenobarbital în timpul sarcinii. Studiile asupra riscului
rămân contradictorii.
Dacă intenţionaţi să rămâneţi gravidă, în cursul sarcinii trebuie să luaţi suplimente cu acid folic
pentru a reduce riscul de malformaţii, în special defecte ale tubului neural. Pentru a reduce
4
tulburările de coagulare a sângelui datorită deficitului de vitamină K la nou născut, se recomandă
administrarea orală profilactică de vitamină K la mamă în ultima lună de sarcină şi administrarea de
vitamină K la nou născut imediat după naştere.
Dacă ați luat fenobarbital în ultima treime a sarcinii, trebuie efectuată o monitorizare adecvată
pentru a detecta potențialele tulburări la nou-născut, cum ar fi convulsii, plâns excesiv, slăbiciune
musculară, tulburări de supt.
Femei aflate la vârsta fertilă/Contracepție
Dacă sunteți o femeie fertilă, trebuie să utilizați contracepție eficientă în timpul tratamentului cu
fenobarbital și / sau timp de două luni după tratament, dacă ați primit fenobarbital într-un cadru de
urgență. Fenobarbitalul poate afecta modul în care funcționează contraceptivele hormonale, cum ar
fi pilula contraceptivă, și le face mai puțin eficiente în prevenirea sarcinii. Adresați-vă medicului
dumneavoastră, care va discuta cu dvs. cel mai potrivit tip de contracepție de utilizat în timp ce luați
fenobarbital.
Alăptarea
Fenobarbitalul trece în laptele matern. Dacă luaţi tratament cu Luminal i.v. în doze mari, nu trebuie
să alăptaţi. Chiar dacă primiţi doze mici şi alăptaţi, copilul dumneavoastră poate prezenta reacţii
adverse ale fenobarbitalului (sedare cu reducerea reflexului de supt, ducând la scădere în greutate).
Sugarii aflaţi în prima săptămână de viaţă sunt expuşi unui risc deosebit. De aceea, trebuie
monitorizaţi cu o deosebită atenţie din punct de vedere al semnelor de sedare. Dacă este necesar,
alăptarea va începe numai la sfârşitul primei săptămâni de viaţă. Concentraţiile de fenobarbital în
serul sanguin la sugarii alăptaţi trebuie verificate la intervale regulate.
Înţărcarea trebuie să se facă încet, pe parcursul câtorva săptămâni, pentru a evita apariţia efectelor
de sevraj la copil. Dacă alăptarea încetează brusc, este necesară monitorizarea medicală a sugarului
şi, dacă este cazul, instituirea unui tratament.