Fișă tehnică · Leponex® 100 mg, comprimate

Doza trebuie ajustată individual. La fiecare pacient trebuie utilizată doza minimă eficace. Pentru a minimiza riscurile de hipotensiune arterială, convulsii și sedare este necesară titrarea cu precauție a dozei și o schemă de dozare divizată. Doza zilnică totală poate fi divizată în doze inegale, doza cea mai mare fiind administrată înainte de culcare.

Se recomandă următoarele doze:

A. Schizofrenie rezistentă la tratament

Doza inițială 12,5 mg (1/2 comprimat 25 mg) administrate o dată sau de două ori în prima zi, urmate de 1-2 comprimate 25 mg administrate în a doua zi. Dacă este bine tolerată, doza zilnică poate fi crescută lent, cu câte 25 mg până la 50 mg pentru a ajunge la 300 mg pe zi în 2-3 săptămâni. Ulterior, dacă este necesar, doza zilnică poate fi crescută, cu câte 50 până la 100 mg la jumătate de săptămână sau de preferat, la intervale săptămânale.

Diapazonul de doze terapeutice

La majoritatea pacienților, debutul efectului antipsihotic poate fi anticipat la doze de 300 - 450 mg/zi administrate în 2 sau 3 doze divizate. Unii pacienți pot fi tratați cu doze mai mici, iar unii pacienți pot necesita doze până la 600 mg/zi.

Doza maximă

Pentru a obține un beneficiu terapeutic optim, unii pacienți pot necesita doze mai mari, în asemenea cazuri doza maximă permisă este de 900 mg/zi, cu creșteri individuale de maxim 100 mg. Este posibilă creșterea reacțiilor adverse (în special, convulsii) la doze de peste 450 mg/zi.

Doza de întreținere

După obținerea beneficiului terapeutic maxim, majoritatea pacienților pot fi menținuți în mod eficient pe doze mai mici. Prin urmare, se recomandă reducerea cu precauție a dozei. Tratamentul trebuie menținut timp de cel puțin 6 luni. Dacă doza zilnică nu depășește 200 mg, administrarea o dată pe zi, seara, poate fi adecvată.

Finisarea terapiei

În cazul finisării planificate a tratamentului cu Leponex, se recomandă o reducere treptată a dozei pe o perioadă de 1 până la 2 săptămâni. Dacă este necesară întreruperea bruscă (de exemplu, din cauza leucopeniei), pacientul trebuie supravegheat cu atenție pentru reapariția simptomelor psihotice și simptomelor legate de rebound colinergic (de exemplu, transpirație crescută, cefalee, greață, vărsături și diaree).

Reluarea terapiei

La pacienții la care intervalul de la ultima doză de Leponex este mai mare de 2 zile, tratamentul trebuie reluat cu 12,5 mg (1/2 comprimat 25 mg), administrată o dată sau de două ori în prima zi. Dacă această doză este bine tolerată, poate fi rezonabilă titrarea dozei până la nivelul terapeutic mai rapid decât este recomandat pentru tratamentul inițial. Cu toate acestea, la orice pacient care a prezentat anterior stop respirator sau cardiac la doza inițială (vezi pct. 4.4), însă a fost apoi posibil să fie titrat cu succes la o doză terapeutică, ajustarea repetată a dozei trebuie efectuată cu precauție extremă.

Trecerea de la un alt antipsihotic la Leponex

În general, se recomandă ca Leponex să nu fie combinat cu alte antipsihotice. Când terapia cu Leponex trebuie inițiată la un pacient aflat pe terapie cu un antipsihotic oral, se recomandă ca - dacă este posibil - celălalt antipsihotic să fie mai întâi întrerupt prin reducerea dozei timp de aproximativ

2 o săptămână. Odată ce medicamentul antipsihotic a fost întrerupt complet de cel puțin 24 de ore, tratamentul cu Leponex poate fi inițiat așa cum este descris mai sus.

Se recomandă o doză inițială mai mică și o creștere mai lentă a dozei la pacienții cu antecedente de convulsii sau cu tulburări cardiovasculare, renale sau hepatice.

Este necesară ajustarea dozei la pacienții cărora li se administrează medicamente care interacționează cu Leponex, cum sunt benzodiazepinele, carbamazepina sau inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (vezi pct. 4.5).

B. Scăderea pe termen lung a riscului de comportament suicidar recurent la pacienții cu schizofrenie și tulburări schizoafective

Recomandările de dozare și administrare descrise în subpunctul precedent în ceea ce privește utilizarea Leponex la pacienții cu schizofrenie rezistentă la tratament ar trebui, de asemenea, să fie urmate în cazul tratării pacienților cu schizofrenie sau tulburare schizoafectivă la risc pentru comportament suicidar recurent.

C. Tulburări psihotice care apar în timpul bolii Parkinson, în cazurile eșuării tratamentului standard

Doza inițială

Doza inițială nu trebuie să depășească 12,5 mg/zi (1/2 comprimat 25 mg), administrată o dată pe zi, seara. Creșterile ulterioare ale dozei trebuie efectuate cu câte 12,5 mg, cu un maxim de două creșteri pe săptămână, până la doză maximă de 50 mg, care nu se poate ajunge până la sfârșitul celei de-a doua săptămâni. Doza zilnică totală trebuie să fie administrată preferabil sub forma unei singure doze, seara.

Doza de întreținere

Doza medie eficientă este de obicei între 25 și 37,5 mg/zi. Dacă tratamentul pentru cel puțin o săptămână cu doza de 50 mg/zi nu oferă un răspuns terapeutic satisfăcător, doza poate fi crescută cu precauție cu creșteri de 12,5 mg/săptămână.

Doza de 50 mg/zi trebuie depășită numai în cazuri excepționale, iar doza maximă de 100 mg/zi nu trebuie depășită niciodată.

Creșterile dozei trebuie limitate sau amânate dacă apare hipotensiune ortostatică, sedare excesivă sau confuzie. Tensiunea arterială trebuie monitorizată în primele săptămâni de tratament. Dacă a existat o remisie completă a simptomelor psihotice timp de cel puțin 2 săptămâni, este posibilă o creștere a dozei de medicamente antiparkinsoniene, pe baza statusului motor. În cazul în care această abordare conduce la reapariția simptomelor psihotice, doza de Leponex poate fi crescută cu câte 12,5 mg/săptămână până la maxim 100 mg/zi, administrată în una sau două doze divizate (vezi mai sus).

Finisarea terapiei

La finisarea tratamentului este recomandată o reducere treptată a dozei, în trepte de 12,5 mg, pe o perioadă de cel puțin o săptămână (preferabil două).

Tratamentul trebuie întrerupt imediat în caz de neutropenie sau agranulocitoză, conform indicațiilor de la punctul 4.4. În această situație, monitorizarea psihiatrică atentă a pacientului este esențială, deoarece simptomele pot reapărea rapid.

Grupe speciale de pacienți

Pacienți cu tulburări cardiace

La pacienții care suferă de tulburări cardiace tatamentul trebuie inițiat cu doză mică ( 1x12,5 mg în prima zi). Creșterea dozei trebuie efectuată doar lent și în trepte mici. Administrarea la pacienții cu tulburări cardiovasculare severe este contraindicată.

3

Pacienți cu insuficienţă renală

La pacienții cu insuficiență renală ușoară până la moderată tatamentul trebuie inițiat cu doză mică (1x12,5 mg în prima zi). Creșterea dozei trebuie efectuată doar lent și în trepte mici.

Pacienți cu insuficienţă hepatică

Pacienților cu insuficiență hepatică Leponex trebuie administrat cu precauție, de rând cu monitorizarea regulată a testelor funcției hepatice.

Copii și adolescenți

Nu au fost efectuate studii privind siguranța și eficacitatea Leponex la copii și adolescenți.

Pacienți vârstnici

Se recomandă ca tratamentul la pacientii cu vârsta de 60 ani și mai mult să fie efectuat cu o doză foarte redusă (12,5 mg, administrată o dată în prima zi), cu creșteri ulterioare ale dozei restricționate la 25 mg/zi.

cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Interacțiuni farmacodinamice
Medicamentele cu potenţial substanţial de deprimare a funcţiei măduvei osoase nu trebuie
administrate concomitent cu Leponex. Antipsihoticele depot cu acțiune prelungită (care au potențial
mielosupresiv) nu trebuie utilizate concomitent cu Leponex, deoarece aceste substanțe nu pot fi
îndepărtate rapid din organism, dacă este necesar, de ex., în caz de neutropenie (vezi pct. 4.4).
Leponex poate potența efectele asupra sistemului nervos central (SNC) ale alcoolului și ale
inhibitorilor MAO, precum și efectele deprimante asupra SNC ale opioidelor, antihistaminicelor și
benzodiazepinelor. Au fost raportate decese în cazul utilizării combinațiilor de clozapină cu astfel
de substanțe (inclusiv metadonă).
Se recomandă o precauție deosebită atunci când se administrează Leponex concomitent cu
benzodiazepine sau alte psihotrope, precum și la pacienții care au administrat astfel de medicamente
cu câteva zile înainte de inițierea terapiei cu Leponex. În astfel de cazuri, există un risc crescut de
colaps circulator, care, în ocazii rare, poate fi profund și poate duce la apariția stopului cardiac sau
respirator. Nu este clar dacă colapsul cardiac sau respirator poate fi prevenit prin ajustarea dozei.
Utilizarea concomitentă a litiului sau a altor medicamente cu acțiune asupra SNC poate crește riscul
de sindrom neuroleptic malign (SNM).
Datorită posibilității de efecte aditive, este necesară precauție deosebită la administrarea
concomitentă de medicamente cu proprietăți anticolinergice, antihipertensive sau de deprimare a
respirației.
Datorită proprietăților sale anti-alfa-adrenergice, Leponex poate reduce efectul presor al
noradrenalinei sau altor medicamente cu acțiune predominant alfa-adrenergică și poate inversa
efectul presor al adrenalinei.

Leponex poate reduce pragul convulsiv și poate fi necesară ajustarea dozei de medicament
antiepileptic. Au fost raportate cazuri rare de crize epileptice severe, inclusiv prima apariție de
convulsii și cazuri izolate de delir atunci când Leponex a fost administrat concomitent cu acid
valproic. Aceste efecte se datorează probabil unei interacțiuni farmacodinamice, al cărei mecanism
nu a fost determinat.
Leponex poate crește concentrațiile plasmatice ale substanțelor puternic legate de proteine (de ex.,
warfarină și digoxină) datorită deplasării lor din legătura cu proteinele plasmatice. Dacă este
necesar, doza substanței legată de proteine trebuie ajustată.
Ca și în cazul altor antipsihotice, se recomandă prudență atunci când se prescrie Leponex în
asociere cu medicamente despre care se știe că prelungesc intervalul QTc sau provoacă dezechilibru
electrolitic.
Interacțiuni farmacocinetice
Clozapina este un substrat pentru multe izoenzime CYP 450, în special, 3A4, 1A2 și 2D6.
Riscul de interacțiuni metabolice cauzate de efectul asupra unei izoforme individuale este, prin
urmare, minimizat. Cu toate acestea, nivelurile plasmatice ale clozapinei trebuie monitorizate
îndeaproape la pacienți care primesc tratament concomitent cu alte medicamente cu afinitate pentru
una sau mai multe dintre aceste enzime.
Administrarea concomitentă a substanțelor care afectează aceste izoenzime poate duce la creșterea
sau scăderea nivelurilor plasmatice de clozapină și/sau substanțe administrate concomitent.
Teoretic, clozapina poate determina creșterea concentrațiilor plasmatice ale antidepresivelor
triciclice, fenotiazinelor și antiaritmicelor de tip 1c, care se cunosc că se leagă de citocromul P450
2D6.
Poate fi necesară prescrierea de doze mai mici. Cu toate acestea, nu au fost raportate interacțiuni
relevante din punct de vedere clinic până în prezent.
Asocierea Leponex cu substanțe despre care se știe că afectează activitatea izoenzimelor CYP450
poate duce la creșterea sau scăderea concentrațiilor plasmatice de clozapină.
Inhibitori:
- Administrarea concomitentă de inhibitori enzimatici, precum cimetidina (inhibitor CYP1A2, 3A4
și 2D6) sau eritromicină (inhibitor CYP3A4), claritromicină, azitromicină, fluvoxamină (1A2),
perazină (1A2), ciprofloxacină (1A2) sau contraceptive orale (1A2, 3A4, 2C19) cu doze mari de
Leponex a fost asociată cu concentrații plasmatice crescute de clozapină și apariția efectelor
adverse.
- Au fost raportate creșteri ale nivelului plasmatic de clozapină la pacienții care au primit
medicamentul în combinație cu fluvoxamină (inhibitor CYP3A4 și CYP1A2; creștere de până la
zece ori) sau alți inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS), cum ar fi paroxetina (inhibitor
CYP 1A2, 2D6), sertralină (inhibitor CYP 2C8/9, 2D6), fluoxetină (inhibitor CYP 2D6, cu o
creștere de până la două ori) sau citalopram (posibil un inhibitor slab al CYP1A2 cu care are
probabil cel mai mic potențial dintre toate ISRS pentru interacțiuni semnificative din punct de
vedere clinic).
Cu toate acestea, au fost raportate interacțiuni relevante din punct de vedere clinic după
administrarea concomitentă de citalopram și clozapină. Au fost raportate de asemenea concentrații
crescute de clozapină, la pacienții cărora li s-a administrat medicamentul în asociere cu venlafaxină.
- Antifungicele azolice și inhibitorii de protează sunt inhibitori/inductori puternici ai CYP3A4.
De asemenea, se poate aștepta ca acestea să provoace interacțiuni relevante din punct de vedere
clinic cu clozapina. Cu toate acestea, până în prezent nu au fost raportate interacțiuni.
Substraturi:
- Cofeina (substratul CYP1A2) poate crește concentrațiile plasmatice de clozapină. Nivelurile
plasmatice de clozapina scad cu aprox. 50% după o perioadă de 5 zile fără cofeină. De acest lucru
11

trebuie de ținut cont dacă există modificări în consumul de ceai sau cafea. A fost observată o
creștere semnificativă a nivelului de clozapină și N-desmetilclozapină în cazul tratamentului
concomitent cu 2 × 250 mg ciprofloxacină. De asemenea, au fost raportate interacțiuni cu
norfloxacină și enoxacină.
Inductori:
- Medicamentele care induc P450 CYP3A4 (de exemplu, carbamazepina și rifampicina) pot reduce
nivelurile plasmatice de clozapină. Întreruperea administrării concomitente a carbamazepinei a dus
la o creștere a concentrațiilor plasmatice de clozapină.
- S-a constatat că utilizarea concomitentă de fenitoină scade nivelul plasmatic de clozapină,
rezultând o eficacitate redusă a unei doze de Leponex eficiente anterior.
- Fumul de tutun induce CYP1A2. Abstinența bruscă de la tutun la fumători poate prin urmare, duce
la creșterea concentrațiilor plasmatice de clozapină și, astfel, la creșterea efectelor adverse.
- Omeprazolul este un inductor al CYP1A2 și CYP3A4 și un inhibitor al CYP2C19. Au fost
raportate cazuri izolate de interacțiuni cu inhibitori ai pompei de protoni (scăderea concentrației de
clozapină la administrarea concomitentă cu omeprazol și pantoprazol sau cu combinații de
lansoprazol și paroxetină).

Sarcina și alăptarea
În timpul sarcinii, Leponex trebuie administrat numai dacă este prescris în mod expres de către medic.
Nou-născuții, ale căror mame au luat medicamente antipsihotice în timpul celui de-al treilea
trimestru de sarcină, sunt expuși următoarelor riscului după naștere: rigiditatea membrelor, tremor,
agitație, rigiditate musculară, slăbiciune musculară, somnolență, dificultăți de respirație și probleme
nutriționale. În unele cazuri, simptomele se auto-limitează, în timp ce în alți nou-născuți necesită
îngrijire într-o unitate de terapie intensivă și se confruntă cu spitalizare prelungită.
Vă rugăm să spuneți imediat medicului dumneavoastră dacă sunteți sau credeți că ați putea fi gravidă,
astfel încât acesta să poată discuta cu duumneavoastră cum să procedați. În niciun caz nu trebuie să opriți
tratamentul din inițiativă proprie. Oprirea bruscă a Leponex poate avea consecințe grave. Vă rugăm să
spuneți imediat ginecologului sau obstetricianului că ați luat medicamentul în timpul sarcinii, mai ales
dacă copilul dumneavoastră prezintă problemele descrise după naștere.
Deoarece Leponex este excretat în laptele matern, mamele care sunt tratate cu Leponex nu ar trebui
să alăpteze.
Conducerea vehiculelor și folosirea utilajelor
Acest medicament vă poate afecta viteza de reacție, capacitatea de a conduce vehicule și de a folosi
utilaje. Leponex poate provoca somnolență, în special la începutul tratamentului. Prin urmare,
trebuie să vă abțineți de la activități precum conducerea vehiculelor sau utilizarea utilajelor, în special
în timpul săptămânii inițiale de tratament.
Informații importante despre unele componente ale Leponex
Leponex conține lactoză monohidrat. Dacă medicul dumneavoastră v-a atenționat că aveți intoleranță la
unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebați înainte de a lua acest medicament.
3. CUM SĂ LUAȚI LEPONEX
Comprimatele de 25 mg și 100 mg au o incizie diametrală și pot fi divizate.
Doza este ajustată de medic pentru fiecare pacient individual, în funcție de severitatea tulburării acestora.
Pentru a obține un rezultat bun al tratamentului, este esențial să urmați instrucțiunile de dozare primite
de la medicul dumneavoastră.
Nu modificați de sinestătător doza prescrisă. Dacă simțiți că medicamentul este prea slab sau prea
puternic, adresați-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Nu trebuie să întrerupeți tratamentul
cu Leponex fără a consulta medicul; întreruperea tratamentului poate provoca efecte adverse.
Dacă luați mai mult Leponex decât trebuie (supradozaj)
Dacă ați luat în mod accidental prea multe comprimate, discutați imediat cu medicul dumneavoastră sau
cu farmacistul sau adresați-vă la departamentul de urgențe al celui mai apropiat spital. Puteți avea nevoie
de îngrijire medicală.
Simptomele unui posibil supradozaj includ: somnolenţă, letargie, comă, lipsa reflexelor (areflexie) sau
exagerarea reflexelor (hiperreflexie), confuzie, halucinaţii, agitaţie, delir, spasme și mișcări musculare
sau rigiditate musculară, tremurături, agitație (simptome extrapiramidale), convulsii; salivare excesivă,
îngustarea pupilelor (midriază), temperatură instabilă a corpului (termolabilitate - posibil, din cauza
hipotermiei extreme), tensiune arterială scăzută, inclusiv scăderea extremă a tensiunii arteriale (colaps),
bătăi prea rapide ale inimii (tahicardie), aritmii cardiace, pneumonie de aspiraţie, senzație de sufocare
(dispnee), deprimare respiratorie sau insuficienţă respiratorie.
Dacă uitați să luați Leponex
Dacă ați uitat să luați o doză, luați-