Fișă tehnică · Ketorolac 10 mg, comprimate filmate

Este recomandabil ca comprimatele să fie administrate în timpul mesei sau după masă. Medicamentul este recomandat doar pentru utilizare pe termen scurt (până la 5 zile). Pentru a minimiza reacţiile adverse ale medicamentului se recomandă utilizarea dozei minime eficiente pentru cea mai scurtă perioadă de timp necesară pentru controlul simptomelor. Înainte de iniţierea tratamentului, este necesară realizarea normovolemiei.

Adulţilor Ketorolac se indică câte 10 mg la fiecare 4-6 ore, dacă este necesar.

Nu se recomandă utilizarea medicamentului în doze care depăşesc 40 mg pe zi. Pot fi utilizate concomitent analgezice opioide (de exemplu, morfină, petidină); ketorolacul nu afectează legarea opioidelor şi nu potenţează deprimarea respiratorie sau acţiunea sedativă, efecte caracteristice opioidelor.

Pentru pacienţii care administrează ketorolac parenteral şi le-a fost indicat ketorolac oral sub formă de comprimate, doza zilnică totală combinată nu trebuie să depăşească 90 mg (60 mg pentru vârstnici, pacienţii cu insuficienţă renala şi pacienţii cu greutate corporală mai mică de 50 kg), iar doza de medicament administrată pe cale orală nu trebuie să depăşească 40 mg pe zi, dacă a fost schimbată forma farmaceutică utilizată.

Pacienţii trebuie transferaţi la administrarea orală a medicamentului cât mai curând posibil.

Pacienţi vârstnici

Pacienţii vârstnici prezintă un risc mai mare de a dezvolta complicaţii severe, în special din partea tractului gastrointestinal. În timpul tratamentului cu AINS se va monitoriza în mod regulat starea pacientului, de obicei, este recomandat un interval de timp mai lung între administrarea preparatului, de exemplu, 6-8 ore.

Copii şi adolescenţi

Nu se va utiliza la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 16 ani.

cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Ketorolac se leagă uşor proteinele plasmatice (în proporţie medie de 99,2%), iar gradul de legare
depinde de concentraţie.
Datorită posibilităţii apariţiei reacţiilor adverse, ketorolacul nu trebuie administrat concomitent cu
alte AINS, inclusiv inhibitori selectivi ai ciclooxigenazei-2, sau la pacienţii care administrează acid
acetilsalicilic, warfarina, litiu, probenecid, ciclosporină. AINS nu trebuie administrat în decurs de 8-12 zile după administrarea de mifepristonă, deoarece AINS pot atenua efectul mifepristonei.
În asociere cu ketorolac, medicamentele trebuie administrate cu prudenţă. La persoanele sănătoase
cu normovolemie, ketorolac reduce efectul diuretic al furosemidului cu aproximativ 20% şi, prin
urmare, se recomandă precauţie deosebită la administrarea medicamentul pacienţilor cu
decompensare cardiacă.

AINS pot exacerba insuficienţa cardiacă, pot reduce rata de filtrare glomerulară şi pot creşte
nivelurile plasmatice de glicozide cardiace în cazul administrării concomitente cu acestea.
Ketorolac şi alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene pot diminua efectul medicamentelor
antihipertensive. În cazul administrării concomitente de ketorolac cu inhibitori ECA, există un risc
crescut de disfuncţie renală, în special la pacienţii cu hipovolemie. Există un risc de apariţie a
nefrotoxicităţii dacă AINS sunt administrate concomitent cu tacrolimus. Administrarea
concomitentă cu diuretice poate duce la o diminuare a efectului diuretic şi la un risc crescut de
nefrotoxicitate a AINS. Ca şi în cazul tuturor AINS, se recomandă precauţie la administrarea
concomitentă cu corticosteroizi, din cauza unui risc crescut de apariţie a ulcerelor sau sângerărilor
gastrointestinale. Există un risc crescut de apariţie a sângerărilor gastrointestinale dacă AINS sunt
prescrise în asociere cu antiagregante şi inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei.
Se recomandă precauţie în cazul administrării concomitent cu metotrexat, deoarece s-a raportat că
unii inhibitori ai sintezei prostaglandinelor reduc clearance-ul metotrexatului şi, prin urmare, poate
creşte toxicitatea acestuia. Pacienţii care administrează concomitent AINS şi chinolone pot prezenta
un risc crescut de apariţie a convulsiilor.
Administrarea concomitentă a AINS cu zidovudină conduce la un risc crescut de toxicitate
hematologică. Există un risc crescut de hemartroză şi hematom la persoanele infectate cu HIV care
suferă de hemofilie şi care sunt tratate concomitent cu zidovudină şi ibuprofen.
Este puţin probabil ca următoarele medicamente să interacţioneze cu ketorolac. Ketorolac nu a
afectat legarea digoxinei de proteinele plasmatice. Studiile in vitro indică faptul că la concentraţii
terapeutice mai mari de salicilat (300 mcg/ml), legarea ketorolacului a scăzut de la aproximativ
99,2% la 97,5%. Concentraţiile terapeutice ale digoxinei, warfarinei, paracetamolului, fenitoinei şi
tolbutamidei nu au afectat legarea ketorolacului de proteinele plasmatice. Deoarece ketorolacul este
un medicament foarte activ, iar concentraţia sa disponibilă în plasma sanguină este scăzută, nu se
anticipează ca acesta să substituie în mod substanţial alte medicamente care se leagă de proteinele
plasmatice. În studiile la animale şi la om, nu a existat nici o dovadă că ketorolac trometamină
induce sau inhibă enzimele hepatice care sunt capabile să metabolizeze ketorolacul sau alte
medicamente. Prin urmare, nu se aşteaptă ca ketorolacul să modifice farmacocinetica altor
medicamente prin mecanismul de inducere sau inhibare a enzimelor hepatice.

Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă,
adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Ketorolac nu trebuie luat dacă sunteţi gravidă, dacă sunteţi în travaliu sau dacă alăptaţi.
Ketorolac poate face mai dificilă instalarea sarcinii. Informaţi medicul dumneavoastră dacă
intenţionaţi să rămâneţi gravidă sau aveţi probleme în a rămâne gravidă.