Fișă tehnică · Irnizet 20 mg/ml, concentrat pentru soluţie perfuzabilă

Numai pentru adulţi. Soluţia perfuzabilă de irinotecan trebuie administrată în perfuzie într-o venă periferică sau centrală.

Doze recomandate

Dozele de irinotecan menționate în prezentul rezumat se referă la clorhidrat de irinotecan trihidrat în mg.

În monoterapie (la pacienţi trataţi anterior) mg/m2Doza recomandată de irinotecan este de 350 administrată sub formă de perfuzie intravenoasă cu durata de 30-90 de minute, la fiecare trei săptămâni (vezi pct. 4.4 şi 6.6).

Ca terapie asociată (la pacienţi netrataţi anterior)

Siguranţa şi eficacitatea administrării irinotecan în asociere cu 5-fluorouracil (5-FU) şi acid folinic (AF) a fost evaluată în următoarele scheme terapeutice (vezi pct. 5.1):

- Clorhidrat de irinotecan în asociere cu 5FU/AF la fiecare 2 săptămâni.

mg/m2,Doza recomandată de irinotecan este 180 administrată o dată la fiecare 2 săptămâni sub formă de perfuzie intravenoasă cu durata de 30-90 de minute, urmată de perfuzia cu acid folinic şi 5-fluorouracil.

Pentru dozele şi modul de administrare în cazul asocierii cu cetuximab, a se vedea informaţiile pentru acest medicament.

În mod obişnuit, este utilizată aceeaşi doză de irinotecan, care a fost administrată în cadrul ultimelor cicluri de tratament din schema de administrare anterioară care a inclus irinotecan. Irinotecan nu trebuie administrat după cel puţin o oră de la terminarea perfuziei cu cetuximab.

Pentru dozele şi modul de administrare al bevacizumab, a se vedea Rezumatul caracteristicilor produsului pentru bevacizumab.

Pentru dozele şi modul de administrare în cazul asocierii cu capecitabină, vă rugăm să consultaţi pct. 5.1 şi a se vedea punctele corespunzătoare din Rezumatul caracteristicilor produsului pentru capecitabină.

Ajustarea dozelor

Irinotecan trebuie administrat după remiterea corespunzătoare a tuturor reacţiilor adverse de grad 0 sau 1 conform sistemului de evaluare NCI-CTC (conform Criteriilor frecvente de toxicitate ale National Cancer Institute) şi când diareea apărută ca urmare a tratamentului s-a rezolvat complet. La începutul administrării perfuziilor ulterioare, dozele de irinotecan şi, când este cazul, de 5-FU, trebuie scăzute în funcţie de cel mai mare grad al reacţiilor adverse observate în cazul perfuziei anterioare. Tratamentul trebuie amânat cu 1 până la 2 săptămâni pentru a permite refacerea după reacţiile adverse determinate de tratament.

În cazul apariţiei următoarelor reacţii adverse, dozele de irinotecan şi/sau 5-FU trebuie scăzute cu 15 până la 20%, când este cazul:

- toxicitate hematologică [(neutropenie grad 4, neutropenie febrilă (neutropenie grad 3-4 şi febră grad 2-4), trombocitopenie şi leucopenie (grad 4)],

- toxicitate non-hematologică (grad 3-4).

Recomandările pentru modificarea dozelor de cetuximab în cazul administrării în asociere cu irinotecan trebuie efectuate conform informațiilor despre acest medicament.

A se vedea Rezumatul caracteristicilor produsului pentru bevacizumab, pentru modificarea dozelor de bevacizumab, în cazul administrării în asociere cu irinotecan/5-FU/AF

La pacienţii cu vârsta de 65 de ani sau mai mult, în cazul asocierii cu capecitabină, se recomandă mg/m2scăderea dozei iniţiale de capecitabină la 800 de două ori pe zi, în conformitate cu Rezumatul Caracteristicilor Produsului pentru capecitabină. A se vedea, de asemenea, recomandările privind modificarea dozelor în cazul schemelor terapeutice cu administrare în asociere prezentate în Rezumatul Caracteristicilor Produsului pentru capecitabină.

Durata tratamentului

Tratamentul cu irinotecan trebuie continuat până când apare o progresie obiectivă a bolii sau o toxicitate inacceptabilă.

Grupe speciale de pacienţi

Pacienți cu insuficienţă hepatică

Monoterapie:

Doza iniţială de irinotecan trebuie stabilită în funcţie de bilirubinemie [până la de 3 ori limita superioară a valorilor normale (LSVN)] la pacienţi cu status de performanță ≤ 2. La aceşti pacienţi cu hiperbilirubinemie şi timp de protrombină mai mare de 50%, clearance-ul irinotecanului este redus (vezi pct. 5.2) şi, ca urmare, riscul de toxicitate hematologică este crescut. De aceea, la acest grup de pacienţi, trebuie efectuată monitorizarea săptămânală a hemoleucogramei.

- La pacienţi cu valori ale bilirubinemei de până la de 1,5 ori mai mari decât limita superioară a mg/m2,valorilor normale (LSVN), doza recomandată de irinotecan este 350

- La pacienţi cu valori ale bilirubinemiei cuprinse între 1,5 până la de 3 ori mai mari decât mg/m2,LSVN, doza recomandată de irinotecan este 200

- Pacienţii cu valori ale bilirubinemiei de peste 3 ori mai mari decât LSVN nu trebuie trataţi cu irinotecan (vezi pct. 4.3 şi 4.4).

Nu sunt disponibile date privind pacienţii cu insuficienţă hepatică trataţi cu irinotecan în terapie combinată.

Pacienți cu insuficienţă renală

Nu se recomandă administrarea de irinotecan la pacienţi cu insuficienţă renală, deoarece nu au fost efectuate studii clinice la această grupă de pacienţi (vezi pct. 4.4 şi 5.2).

Vârstnici

Nu au fost efectuate studii specifice de farmacocinetică la pacienţi vârstnici. Totuşi, la această grupă de pacienţi dozele trebuie stabilite cu atenţie, având în vedere incidenţa crescută a afectării funcțiilor biologice. La această grupă de pacienți se impune o monitorizare mai intensă (vezi pct. 4.4).

Copii și adolescenți

Siguranța şi eficacitatea irinotecanului nu a fost stabilită la copii și adolescenți. Nu există informații disponibile.

Mod de administrare

Precauții care trebuie luate înainte de manipularea sau administrarea medicamentului.

Pentru instrucțiuni privind diluarea medicamentului înainte de administrare, vezi pct. 6.6.

cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Utilizare concomitentă contraindica (vezi pct.4.3)
Sunătoare: scăderea concentrațiilor plasmatice ale metabolitului activ al irinotecanului, SN38. În cadrul unui studiu farmacocinetic de mici dimensiuni (n=5), în care irinotecan 350
mg/m2 a fost administrat concomitent cu sunătoare (Hypericum perforatum) 900 mg, a fost
observată o scădere cu 42% a concentrațiilor plasmatice ale metabolitului activ al
irinotecanului, SN-38. Ca rezultat, sunătoarea nu trebuie administrată împreună cu irinotecan
(vezi pct. 4.3).
-

Vaccinuri vii atenuate (de exemplu, vaccinul contra febrei galbene): risc de reacție
generalizată la vaccinuri, posibil letală. Utilizarea concomitentă este contraindicată în timpul
tratamentului cu irinotecan și timp de 6 luni după întreruperea chimioterapiei. Pot fi
administrate vaccinuri cu virusuri moarte sau inactivate; cu toate acestea, răspunsul la astfel
de vaccinuri poate fi diminuat.

Utilizare concomitentă nerecomandată (vezi pct. 4.4)
Administrarea concomitentă de irinotecan cu inhibitori sau inductori puternici ai citocromului P450
3A4 (CYP3A4) poate modifica metabolismul irinotecanului și trebuie evitată (vezi pct. 4.4):
Medicamente care induc puternic CYP3A4 și/sau UGT1A1: (de exemplu, rifampicină,
carbamazepină, fenobarbital, fenitoină sau apalutamidă): risc de expunere redusă la irinotecan, SN38 și SN-38 glucuronid și reducerea efectelor farmacodinamice. Mai multe studii au arătat că
administrarea concomitentă de medicamente anticonvulsivante care induc CYP3A4 conduce la o
expunere redusă la irinotecan, SN-38 și SN-38 glucuronid și efecte farmacodinamice reduse.
Efectele unor astfel de medicamentele anticonvulsivante au fost reflectate de o scădere a ASC a SN38 și SN-38G cu 50% sau mai mult. În plus față de inducerea enzimelor CYP3A4, glucuronidarea și
excreția biliară crescute pot juca un rol în reducerea expunerii la irinotecan și metaboliții săi. În plus
pentru fenitoină: risc de exacerbare a convulsiilor rezultat din scăderea absorbţiei digestive a
fenitoinei indusă de medicamentele citotoxice.
Inhibitori puternici ai CYP3A4: (de exemplu, ketoconazol, itraconazol, voriconazol, posaconazol,
inhibitori de protează, claritromicină, eritromicină, telitromicină): un studiu a arătat că
administrarea concomitentă de ketoconazol a dus la o scădere a ASC a APC cu 87% și într-o
creștere a ASC a SN-38 de 109% în comparație cu irinotecan administrat singur.
Inhibitori UGT1A1: (de exemplu, atazanavir, ketoconazol, regorafenib): risc de creștere a expunerii
sistemice la SN-38, metabolitul activ al irinotecanului. Medicii ar trebui să ia în considerare acest
lucru dacă combinația este inevitabilă.
Alți inhibitori ai CYP3A4: (de exemplu, crizotinib, idelalisib): risc de creștere a toxicității
irinotecanului, datorită scăderii metabolismului irinotecanului de către crizotinib sau idelalisib.
Administrare concomitentă cu precauție
Antagoniști ai vitaminei K: Risc crescut de hemoragie și evenimente trombotice în afecțiuni
tumorale. Dacă sunt indicați antagonişti ai vitaminei K, este necesară monitorizarea mai frecventă a
INR (International Normalized Ratio).
Administrare concomitentă care trebuie luată în considerare
Imunosupresoare (de ex., ciclosporină, tacrolimus): imunosupresie excesivă cu risc de
limfoproliferare.
Blocante neuromusculare: Interacțiunea dintre irinotecan și blocantele neuromusculare nu poate fi
exclusă. Deoarece irinotecanul posedă activitate anticolinesterazică, medicamentele cu activitate
anticolinesterazică pot prelungi efectele blocante neuromusculară ale suxametoniului, iar blocul
neuromuscular indus de medicamentele nedepolarizante poate fi antagonizat.
Alte combinatii
5-fluorouracil/acid folinic: Administrarea concomitentă de 5-fluorouracil/acid folinic în regim
combinat nu modifică farmacocinetica irinotecanului.
Bevacizumab: Rezultatele unui studiu de interacțiune medicamentoasă nu au demonstrat un efect
semnificativ al bevacizumab asupra farmacocineticii irinotecanului și a metabolitul său activ SN-38.
Cu toate acestea, acest lucru nu exclude orice creștere a toxicității datorită proprietăților
farmacologice ale acestora.
Cetuximab: Nu există dovezi că profilul de siguranță al irinotecanului este influențat de cetuximab
sau invers.

Agenți antineoplazici (inclusiv flucitozina ca pro-medicament pentru 5-fluorouracil) Reacțiile
adverse la irinotecan, precum mielosupresia, pot fi exacerbate de către alți agenți antineoplazici care
au un profil similar de reacții adverse.

Sarcina, alăptarea și fertilitatea
Contracepția
Dacă sunteți o femeie de vârstă fertilă, trebuie să utilizați măsuri de contracepție eficiente în timpul
și până la 6 luni după întreruperea tratamentului.
Dacă sunteți bărbat, trebuie să utilizați măsuri de contracepție eficiente în timpul și până la 3 luni
după oprirea tratamentului. Este important să discutați cu medicul dumneavoastră despre măsurile
de control ale sarcinii care pot fi utilizate în cazul tratamentului cu acest medicament.
Sarcina
Acest medicament poate cauza probleme fetale dacă este luat în momentul concepției sau în timpul
sarcinii. Înainte de a începe tratamentul, medicul dumneavoastră se va asigura că nu sunteți gravidă.
Dacă sunteți gravidă, credeți că ați putea fi gravidă sau intenționați să rămâneți gravidă, adresați-vă
medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru sfaturi înainte de a lua acest medicament.
Alăptarea
Au fost detectate niveluri de irinotecan și ale metabolitului său în laptele uman. Se recomandă
întreruperea alăptării pe durata tratamentului cu acest medicament.
Dacă alăptați, adresați-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de
a lua acest medicament.
Fertilitatea
Deși nu au fost efectuate studii, acest medicament vă poate afecta fertilitatea. Înainte de a lua acest
medicament discutați cu medicul dumneavoastră despre riscul posibil și despre opțiunile care vă pot
păstra capacitatea de a avea copii.