Fișă tehnică · Irinol 100 mg/5 ml, concentrat pentru soluţie perfuzabilă

Doze

A se utiliza numai la adulți. Irinol concentrat pentru soluție perfuzabilă trebuie administrat întro venă periferică sau într-o venă centrală.

Doze recomandate:

În monoterapie (pentru pacienții tratați anterior)

Doza recomandată de clorhidrat de irinotecan trihidrat este de 350 mg/ml, administrată sub formă de perfuzie intravenoasă cu durata de 30-90 minute, la intervale de trei săptămâni (vezi pct. 4.4 și 6.6).

În tratament asociat (pentru pacienții care nu au urmat un tratament anterior) Siguranța și eficacitatea utilizării irinotecanului în asociere cu 5-fluorouracil (5FU) și acid folinic (AF) au fost evaluate, în cazul următoarei scheme terapeutice (vezi pct. 5.1).

- Irinol plus 5FU/AF la intervale de 2 săptămâni.

Doza recomandată de Irinol este de 180 mg/ml, administrată o dată la 2 săptămâni sub formă de perfuzie intravenoasă cu durata de 30-90 minute, urmată de perfuzie cu acid folinic și 5fluorouracil.

Pentru dozele și modul de administrare concomitent cu cetuximab, vezi informațiile despre produs pentru acest medicament.

În mod normal, este utilizată aceeași doză de Irinol ca în ultimele cicluri ale tratamentului anterior pe bază de Irinol. Irinol nu trebuie administrat la mai puțin de 1 oră de la terminarea perfuziei cu cetuximab.

Pentru dozele și modul de administrare al bevacizumab, vezi rezumatul caracteristicilor produsului al bevacizumab.

Pentru dozele și modul de administrare ale asocierii cu capecitabină, vezi pct. 5.1 și secțiunile corespunzătoare ale rezumatului caracteristicilor produselor pentru capecitabină.

Ajustarea dozei:

Irinol trebuie administrat după recuperarea adecvată a tuturor reacțiilor adverse până la Gradul 0 sau 1 pe scara NCI-CTC (Criteriile Comune de Toxicitate ale Institutului Național de Cancer) și după remiterea completa a diareii asociate tratamentului.

La începerea următoarei administrări din cadrul tratamentului perfuzabil, doza de Irinol – și cea de 5FU, atunci când este cazul – trebuie scăzute în funcție de gradul maxim de severitate al reacțiilor adverse observate la perfuzarea anterioară. Tratamentul trebuie amânat cu 1 – 2 săptămâni pentru a permite recuperarea după reacțiile adverse determinate de tratament. Atunci când apar următoarele reacții adverse, trebuie aplicată o scădere cu 15-20% a dozei de Irinol și/sau 5FU, dacă este cazul:

- toxicitatea hematologică neutropenie Grad 4, [neutropenie febrilă (neutropenie Grad 3-4 și febră Grad 2-4), trombocitopenie și leucopenie (Grad 4)];

- toxicitate non-hematologică (Grad 3-4).

Recomandările privind modificarea dozei de cetuximab, atunci când acesta este administrat în asociere cu Irinol, trebuie urmate în conformitate cu informațiile cu privire la acest medicament.

În cazul asocierii cu capecitabină, la pacienții cu vârsta de 65 ani sau peste, se recomandă, conform rezumatului caracteristicilor produsului pentru capecitabină, o scădere a dozei inițiale de capecitabină la 800 mg/ml, administrată de două ori pe zi. A se consulta, de asemenea, recomandările pentru ajustarea dozelor în cadrul schemelor asociate de tratament, prezentate în rezumatul caracteristicilor produsului pentru capecitabină.

Durata tratamentului:

Tratamentul cu Irinol trebuie continuat până atunci când apare o progresie obiectivă a bolii sau până atunci când toxicitatea devine intolerabilă.

Grupe speciale de pacienți:

Pacienți cu insuficiență hepatică

În monoterapie: La pacienți cu status de performanță ≤ 2, doza inițială de Irinol trebuie determinată în funcție de valorile bilirubinemiei [de până la 3 ori mai mari decât limita superioară a valorilor normale (LSVN)]. La acești pacienți cu hiperbilirubinemie și timp de protrombină mai mare de 50%, clearance-ul irinotecanului este scăzut (vezi pct. 5.2) și, ca urmare, riscul de toxicitate hepatică este crescut. Astfel, hemoleucograma trebuie monitorizată săptămânal, la acest grup de pacienți.

• La pacienții cu bilirubinemie de până la 1,5 ori mai mare decât LSVN, doza recomandată de Irinol este de 350 mg/ml.

• La pacienții cu bilirubinemie mai mare de 1,5 până la 3 ori LSVN, doza recomandată de Irinol este de 200 mg/ml.

• Pacienților cu bilirubinemie de peste 3 ori mai mare decât LSVN nu trebuie să li se administreze Irinol (vezi pct. 4.3 și 4.4).

Nu sunt disponibile date privind pacienții cu insuficiență hepatică cărora li se administrează Irinol în asociere.

Pacienți cu insuficiență renală:

Irinol nu este recomandat pentru utilizare la pacienții cu insuficiență renală, deoarece nu au fost efectuate studii la acest grup de pacienți (vezi pct. 4.4 și 5.2).

Vârstnici

Nu au fost efectuate studii farmacocinetice specifice la vârstnici. Cu toate acestea, la acest grup de pacienți, dozele trebuie stabilite cu atenție, dată fiind frecvența mai mare de reducere a funcțiilor biologice. Acest grup de pacienți necesită supraveghere mai intensă (vezi pct. 4.4).

Copii și adolescenți

Siguranța și eficacitatea Irinol la copii și adolescenți nu au fost stabilite până în prezent. Nu există date disponibile.

Mod de administrare:

Administrare intravenoasă.

Precauții care trebuie luate înainte de a manipula sau administra medicamentul Pentru instrucțiuni cu privire la diluarea medicamentului înainte de administrare, vezi pct. 6.6.

cu alte medicamente și alte forme de interacțiune
Asocieri contraindicate (vezi pct. 4.8)
Vaccinul împotriva febrei galbene: risc de reacție generalizată letală la vaccinuri.
Sunătoarea: scăderea concentrației plasmatice a metabolitului activ al irinotecanului, SN-38.
Într-un studiu farmacocinetic restrâns (n=5), în cadrul căruia irinotecan, în doză de 350 mg/m 2,
a fost administrat concomitent cu sunătoarea (Hypericum perforatum), în doză de 900 mg, o

scădere cu 42% a concentrațiilor plasmatice ale metabolitului activ al irinotecanului, SN-38, a
fost observată. Prin urmare, sunătoarea nu trebuie administrată în același timp cu Irinol.
Vaccinuri vii atenuate: risc de reacție generalizată la vaccinuri, posibil letală. Utilizarea
concomitentă este contraindicată în timpul tratamentului cu Irinol și timp de 6 luni după oprirea
chimioterapiei. Vaccinuri cu organisme moarte sau inactivate pot fi administrate; cu toate
acestea, răspunsul la asemenea vaccinuri poate fi diminuat.
Asocieri nerecomandate (vezi pct. 4.4)
Administrarea concomitentă a irinotecanului cu inhibitori sau inductori puternici ai
citocromului P4503A4 (CYP3A4) poate altera metabolismul irinotecanului și trebuie evitatp
(vezi pct. 4.4).
Medicamente cu efect puternic inductor al CYP3A4 și/sau UGT1A1 (de exemplu, rifampicină,
carbamazepină, fenobarbital sau fenitoină):
Risc de expunere redusă la irinotecan, SN-38 și glucuronida metabolitului SN-38 și de efecte
farmacodinamice reduse. Mai multe studii au demonstrat că administrarea concomitentă de
medicamente anticonvulsive inductoare de CYP3A4 duce la o expunere redusă la irinotecan,
SN-38 și glucuronida metabolitului SN-38 și la efecte farmacodinamice reduse. Efectele unor
astfel de medicamente anticonvulsive au fost reflectate de o scădere a ASCA a SN-38 și SN38G de 50% sau mai mult. În plus față de efectul inductor al enzimelor CYP3A4, creșterea
glucuronconjugării și a excreției biliare contribuie la reducerea expunerii la irinotecan și la
metaboliții săi. În plus, împreună cu administrarea de fenitoină: risc de exacerbare a
convulsiilor ce rezultă din reducerea absorbției digestive a fenitoinei provocată de medicamente
citotoxice.
Inhibitori puternici ai CYP3A4 (de exemplu, ketoconazol, itraconazol, voriconazol, posaonazol,
inhibitori de protează, claritromicină, eritromicină, telitromicină): un studiu a demonstrat că
administrarea concomitentă a ketoconazolului a determinat o scădere cu 87% a ASC a APC și o
creștere cu 109% a ASC a SN-38, comparativ cu irinotecanul administrat în monoterapie.
Inhibitori ai UGT1A1 (de exemplu, atazanavir, ketoconazol, regorafenib): risc de creștere a
expunerii sistemice la SN-38, metabolitul activ al irinotecanului. Medicii trebuie să ia acest
lucru în considerare dacă această combinație nu poate fi evitată.
Alți inhibitori ai CYP3A4 (de exemplu, crizotinib, idelalisib): risc de creștere a toxicității
irinotecanului, cauzat de o scădere a metabolizării irinotecanului de către crizotinib sau
idelalisib.
Precauții la utilizare
Antagoniști ai vitaminei K: risc de hemoragii și evenimente trombotice în boli tumorale. Dacă
antagoniștii de vitamina K sunt indicați, o creștere a frecvenței de monitorizare a INR-ului
(raport internațional normalizat) este necesară.
Asocieri care trebuie luate în considerare
Medicamente imunosupresoare (de exemplu, ciclosporină, tacrolimus): imunosupresie excesivă
cu risc de limfoproliferare.
Medicamentele blocante neuromusculare: interacțiunea dintre Irinol și medicamentele blocante
neuromusculare nu poate fi exclusă. Deoarece Irinol are acțiune anticolinesterazică,
medicamentele cu acțiune anticolinesterazică pot prelungi efectul de blocare neuromusculară al
suxametoniului și pot antagoniza blocarea neuromusculară determinată de medicamentele
nedepolariazante.
Alte asocieri
5-fluorouracil/acid folinic: administrarea concomitentă cu 5-fluorouracil/acid folinic în cadrul
schemelor de tratament asociat nu modifică farmacocinetica preparatului Irinol.
Bevacizumab: rezultatele obținute în cadrul unui studiu de interacțiune medicamentoasă au
demonstrat că nu există un efect semnificativ al bevacizumab asupra farmacocineticii Irinol și a

metabolitului său activ, SN-38. Totuși, nu este exclusă o creștere a toxicității din cauza
proprietăților lor farmacologice.
Cetuximab: nu există dovezi că profilul de siguranță al Irinol este influențat de cetuximab sau
invers.

Sarcina, alăptarea și fertilitatea
Femeile aflate la vârsta fertilă și bărbații trebuie să utilizeze metode de contracepție eficace în
timpul tratamentului și timp de 1-3 luni după încetarea tratamentului respectiv.
Sarcina
Acest medicament poate cauza probleme la făt dacă este luat în momentul concepției sau în
timpul sarcinii. Bărbații și femeile care iau acest medicament trebuie să utilizeze metode de
contracepție eficace în timpul tratamentului. Este important să verificați cu medicul
dumneavoastră ce metode de contracepție pot fi utilizate cu acest medicament. La femeile
gravide, tratamentul cu acest medicament trebuie utilizat numai dacă beneficiul potențial pentru
mamă depășește riscul pentru făt.
Dacă sunteți gravidă, credeți că ați putea fi gravidă sau plănuiți să concepeți un copil, adresați-vă
medicului dumneavoastră sau farmacistului referitor la recomandări înainte de a utiliza acest
medicament.
Alăptarea
Cu toate că nu au fost efectuate studii, acest medicament poate trece în laptele matern și poate
afecta copilul. Alăptarea trebuie întreruptă pe durata tratamentului cu acest medicament.
Dacă alăptați, adresați-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte
de a utiliza acest medicament.
Fertilitatea
Cu toate că nu au fost efectuate studii, acest medicament poate afecta fertilitatea. Înainte de a lua
acest medicament adresați-vă medicului dumneavoastră cu privire la posibile riscuri ale acestui
medicament și la opțiunile de păstrare a capacității dumneavoastră de a avea copii.