Fișă tehnică · Famotin 20 mg, pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă

Doze şi mod de administrare Famotin este recomandat numai în cazuri severe, când administrarea pe cale orală nu este posibilă. Tratamentul injectabil cu Famotin poate fi continuat până când devine posibilă instituirea terapiei pe cale orală. Doze În general, doza recomandată este de 20 mg famotidină de două ori pe zi (la 12 ore). Nu se va administra o doză mai mare de 20 mg odată. Sindromul Zollinger-Ellison Doza iniţială este de 20 g famotidină administrată i.v., la 6 ore, dozele ulterioare depinzând de cantitatea de acid secretat şi de starea clinică a pacientului. Prevenţia sindromului de aspiraţie în anestezia generală

Doza recomandată este de 20 mg famotidină i.v., cu cel puţin 2 ore înainte de intervenţia chirurgicală. Insuficienţă renală În cazul în care clearance-ul creatininei scade sub 30 ml/min, doza zilnică trebuie redusă la 20 mg famotidină, administrată seara, la culcare, sau trebuie prelungit intervalul de administrare la 36-48 ore. Vârstnici Nu este necesară ajustarea dozei în funcţie de vârstă. Copii şi adolescenţi Nu se recomandă utilizarea Famotin la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 15 ani din cauza lipsei datelor privind siguranţa şi eficacitatea. Mod de administrare Famotin se administrează numai intravenos, fie injectat lent (în cel puţin 2 minute), fie în perfuzie cu durata de 30 minute. Pentru condiţiile privind reconstituirea în vederea administrării vezi pct. 6.6. Soluţia se va prepara nemijlocit înainte de administrare. Se vor administra doar soluţiile transparente, incolore.

Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Famotidina inhibă slab izoenzimele citocromului P450, interacţiunile medicamentoase corespunzătoare fiind puţin relevante clinic (spre deosebire de cimetidină). ▪ Atazanavir: în cazul administrării concomitente cu famotidina apare riscul diminuării concentraţiei plasmatice de atazanavir. ▪ Itraconazol, ketoconazol, posaconazol: în cazul administrării concomitente cu famotidina apare riscul diminuării absorbţiei acestora datorită creşterii pH-ului. ▪ Carbonat de calciu: Există un risc de pierdere a eficacității carbonatului de calciu atunci când este administrat concomitent cu famotidină pentru chelarea fosfatului la pacienți hemodializați. ▪ Administrarea concomitentă de posaconazol sub formă de suspensie orală cu famotidină trebuie evitată dacă este posibil, întrucât famotidina poate reduce absorbția posaconazolului sub formă de suspensie orală în timpul utilizării concomitente. ▪ Administrarea concomitentă de famotidină cu inhibitorii de tirozin-kinază (ITK) dasatinib, erlotinib, gefitinib, pazopanib poate reduce concentrațiile plasmatice ale ITK, determinând o eficacitate mai scăzută; prin urmare, nu este recomandată administrarea concomitentă de famotidină cu acești ITK. Pentru recomandări specifice suplimentare, consultați informațiile referitoare la medicamentele individuale care conțin ITK.

Sarcina şi alăptarea Sarcina Studiile efectuate la animale nu au evidenţiat efecte teratogene (vezi pct. 5.3). Nu există suficiente date clinice pentru a evalua probabilitatea unui efect malformativ sau fetotoxic al famotidinei, atunci când este administrată în timpul sarcinii. De aceea, ca măsură de precauţie, este de preferat ca famotidina să nu fie utilizată în timpul sarcinii decât dacă este absolut necesar, după evaluarea raportului beneficiu matern/risc potenţial fetal. Alăptarea Famotidina se excretă în laptele matern. De aceea, decizia de a se continua alăptarea sau de a se întrerupe administrarea de Famotin trebuie să ţină cont de importanţa medicamentului pentru mamă.