Fișă tehnică · Clorură de calciu-Darniţa 100 mg/ml, soluţie injectabilă

Doze şi mod de administrare Clorura de calciu se administrează intravenos în bolus (foarte lent) şi în perfuzie intravenoasă (lent). Adulţi Intravenos în bolus se administrează 5 ml soluţie 10% cu viteza 1 ml/min. Administrarea în perfuzie intravenoasă: 5-10 ml soluţie 10% se diluează în 100-200 ml soluţie clorură de sodiu 0,9% sau soluţie glucoză 5%; se administrează cu viteza 6-8 pic/min. Exsangvinotransfuzii şi transfuzii de sânge cu citrat: adulţilor şi copiilor câte 30 mg (0,3 ml) pentru fiecare 100 ml de sânge transfuzat. Tetanie la adulţi: 10 ml soluţie 10% (1 g) timp de 10-30 min, la necesitate se repetă peste 6 ore. Hipocalcemie: de la 500 mg până la 1 g (5-10 ml) cu interval de la 1 până la 3 zile, în funcție de reacția pacientului sau nivelul plasmatic de calciu. La necesitate poate fi administrată o doză repetată a preparatului. Intoxicaţie cu magneziu: 500 mg (5 ml) se administrează rapid. Se administrează sub supravegherea medicului și monitorizarea stării pacientului, înainte de administrarea dozelor ulterioare. Hiperpotasemie, ce se manifestă prin tulburări ale funcţiei cardiace, înregistrate pe ECG: doza se va ajusta în mod individual, în funcție de starea pacientuluicare trebuie monitorizată continuu prin cardiogramă. Dozele pentru vârstnici sunt similare celor pentru adulți. Copii: Hipocalcemie: intravenos, lent, cu viteza mai mică de 0,5 ml/min, în doza 10-20 mg/kg (0,1-0,2 ml/kg masă corporală), la necesitate se repetă la fiecare 4-6 ore. Tetanie: 10 mg/kg masă corporală (0,1 ml/kg corp) timp de 5-10 min, la necesitate se repetă peste 6 ore sau se administrează prin perfuzie intravenoasă. Doza maximă nictemerală pentru copii (independent de vârstă) – 10 ml (1000 mg).

Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune Până în prezent lipsesc studii adecvate referitor la apariţia precipitatelor intravasculare la pacienţi (cu excepţia nou-născuţilor) la administrarea concomitentă a ceftraxonului şi preparatelor care conţin calciu. Însă nu se recomandă diluarea cu solvenţi care conţin calciu, administrarea concomitentă a ceftriaxonului şi preparatelor care conţin calciu la toate categoriile de pacienţi. Nu se recomandă administrarea preparatelor care conţin calciu timp de 48 ore după ultima administrare a ceftriaxonului. Clorura de calciu reduce acţiunea blocantelor canalelor de calciu, micşorează acţiunea calcitoninei în hipercalcemie şi biodisponibilitatea fenitoinei. Sărurile de calciu încetinesc absorbţia unor preparate cum sunt bifosfonaţii, floraţii, unor florchinolone şi tetracicline; administrarea lor trebuie efectuată la interval de 3 ore. Clorura de calciu micşorează acţiunea cardiotonică a dobutaminei.

La administrarea concomitentă cu chinidina e posibilă încetinirea conductibilităţii intraventriculare şi creşterea toxicităţii chinidinei. La administrarea concomitentă a preparatului cu preparatele digitalice creşte acţiunea cardiotoxică a lor. Sărurile de calciu nu trebuie administrate într-o soluţie cu carbonaţii, fosfaţii, sulfaţii, tartraţii. Diureticele tiazidice micşorează excreţia calciului cu urina şi cresc riscul dezvoltării hipercalcemiei. La administrarea concomitentă cu Vitamina D sau derivaţii ei creşte absorbţia calciului. Administrarea concomitentă cu alte preparate care conţin calciu sau magneziu creşte riscul hipercalcemiei sau hipermagnezemiei corespunzător, mai ales la pacienţii care suferă de insuficienţă renală. Micşorează eficacitatea mioreaxantelor nedepolarizante. Poate creşte durata acţiunii clorurii de tubocurarină.

Sarcina şi alăptarea Studii adecvate şi strict controlate a inofensivităţii şi eficacităţii preparatului la femeile gravide nu sau efectuat. Administrarea în timpul sarcinii se va efectua numai în cazul, când beneficiul scontat pentru mamă depăşeşte riscul potenţial pentru făt. Preparatul poate fi administrat în perioada de alăptare.