Fișă tehnică · Cisplatin 50 mg/50 ml, concentrat pentru soluţie perfuzabilă

Doze

Adulţi, copii și adolescenți

Doza de cisplatină depinde de afecţiunea primară, de reacţia anticipată şi de utilizarea cisplatinei ca monoterapie sau ca parte a chimioterapiei asociate. Instrucţiunile privind administrarea dozelor sunt aplicabile atât pentru adulţi, cât şi pentru copii și adolescenți (0-18 ani).

Pentru monoterapie sunt recomandate următoarele două scheme de tratament:

mg/m250 până la 120 în priză unică, la intervale de 3 până la 4 săptămâni;

mg/m215-20 pe zi timp de cinci zile, la intervale de 3 până la 4 săptămâni.

Dacă cisplatina este utilizată în terapie asociată, doza de cisplatină trebuie redusă. O doză obişnuită mg/m2este de 20 sau mai mult la intervale de 3 până la 4 săptămâni.

Pentru tratamentul cancerului de col uterin se utilizează în asociere cu radioterapia. O doză mg/m2obişnuită este de 40 săptămânal timp de 6 săptămâni.

1

Pentru atenționări sau precauţii ce trebuie avute în vedere înainte de începerea următorului ciclu de tratament, vezi pct. 4.4.

La pacienţii cu insuficienţă renală sau supresia măduvei osoase, doza trebuie redusă în mod corespunzător.

Mod de administrare

Administrare intravenoasă.

Cisplatin concentrat pentru soluție perfuzabilă trebuie diluat înainte de administrare. Pentru instrucţiuni de diluare a produsului înainte de administrare, vezi pct. 6.6.

Soluţia diluată trebuie administrată numai intravenos prin perfuzie în decurs de 6 până la 8 ore.

Pentru administrare, trebuie evitat orice dispozitiv care conţine aluminiu şi care poate intra în contact cu cisplatina (seturi pentru perfuzie intravenoasă, ace, catetere, seringi).

O hidratare adecvată trebuie menţinută cu 2 până la 12 ore anterior administrării şi încă cel puţin 6 ore după administrarea de cisplatină. Hidratarea este necesară pentru a crea diureza necesară în timpul şi după tratamentul cu cisplatină. Aceasta se realizează prin perfuzie intravenoasă cu una din următoarele soluţii: un amestec de soluție de clorură de sodiu 9 mg/ml și soluție de glucoză 50 mg/ml (1:1).

Hidratarea înainte de tratamentul cu cisplatină:

- Perfuzie intravenoasă cu 100-200 ml/oră timp de 6 până la 12 ore, într-o cantitate totală de cel puţin 1 litru.

Hidratarea după terminarea administrării de cisplatină:

- Perfuzie intravenoasă a încă 2 litri cu o viteză de 100-200 ml/oră timp de 6 până la 12 ore.

Dacă secreţia urinară este mai mică de 100-200 ml/oră în urma hidratării, atunci este necesară diureza forţată. Aceasta se poate realiza prin administrarea intravenoasă de 37,5 g manitol sub formă de soluţie 10% (375 ml soluţie de manitol 100 mg/ml) sau prin administrarea unui diuretic dacă funcţia renală este normală. Administrarea de manitol sau diuretic este necesară şi când doza mg/m2administrată de cisplatină este mai mare de 60 suprafață corporală.

Este necesar ca pacientul să consume cantităţi mari de lichide timp de 24 ore după perfuzia cu cisplatină, pentru a asigura o secreţie urinară adecvată.

cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Medicamente mielosupresoare
Utilizarea concomitentă a cisplatinei cu medicamente supresoare ale măduvei osoase sau cu
radioterapia potențează efectele mielosupresoare a cisplatinei.
Antihipertensive:
Nefrotoxicitatea cauzată de cisplatină poate fi crescută prin utilizarea concomitentă a
medicamentelor antihipertensive cu conținut de furosemid, hidralazină, diazoxid și propranolol.
Substanţe nefrotoxice:
Administrarea concomitentă de medicamente nefrotoxice (de exemplu, cefalosporine,
aminoglicozide, amfotericină B sau substanţe de contrast) sau ototoxice (de exemplu,
aminoglicozide) potenţează efectul toxic al cisplatinei asupra acestor organe. În timpul sau după
tratamentul cu cisplatină este necesară prudenţă în cazul substanţelor eliminate predominant renal,
de exemplu medicamentele citostatice cum sunt bleomicina şi metotrexatul, din cauza potenţialului
de eliminare renală redusă.
Este posibil ca ifosfamida să aibă o toxicitate renală mai mare în cazul administrării concomitente
cu cisplatină sau în cazul pacienţilor cărora li s-a administrat anterior cisplatină.
Substanţe ototoxice:
Administrarea concomitentă de medicamente ototoxice (de exemplu, aminoglicozide, diuretice de
ansă) potenţează efectul toxic al cisplatinei asupra funcţiei auditive. Cu excepţia pacienţilor cărora li
se administrează doze de cisplatină mai mari de 60 mg/m2, a căror secreţie urinară este mai mică de
1000 ml în 24 ore, nu trebuie indusă diureza forţată cu diuretice de ansă, din cauza posibilităţii de
afectare a tractului urinar şi a ototoxicităţii.

Sa raportat că ototoxicitatea cisplatinei este crescută prin utilizarea concomitentă a ifosfamidei, un
agent care nu este ototoxic atunci când este utilizat singur.
Alopurinol, colchicină, probenecid:
Poate fi necesară ajustarea dozei de alopurinol, colchicină, probenecid sau sulfinpirazonă atunci
când aceste substanțe sunt utilizate concomitent cu cisplatina, deoarece cisplatina poate determina o
creștere a concentrațiilor serice de acid uric.
Ifosfamidă:
Utilizarea concomitentă a ifosfamidei poate duce la creșterea excreției de proteine.
Docetaxel:
Într-un studiu efectuat la pacienți cu tumori metastatice sau avansate, docetaxel în asociere cu
cisplatina a indus efecte neurotoxice mai severe (legate de doză și senzoriale) decât oricare dintre
cei doi agenți atunci, când aceștia au fost utilizați în monoterapie în doze similare.
Bleomicină, etoposidă, vinblastină:
După un tratament combinat de cisplatină cu bleomicină și etoposidă, s-a constatat o reducere a
nivelului de litiu din sânge în cazuri individuale. Astfel, se recomandă monitorizarea nivelurilor de
litiu.
Cisplatina poate provoca sindromul Raynaud în asociere cu bleomicină și vinblastină.
Agenți chelatori:
Agenții chelatori, cum ar fi penicilamina, pot reduce eficacitatea cisplatinei.
Ciclosporină:
La administrarea concomitentă de cisplatină și ciclosporină trebuie luată în considerare
imunosupresia excesivă cu risc de proliferare limfatică.
Vaccinuri cu virusuri vii atenuate:
Vaccinul pentru febra galbenă este strict contraindicat din cauza riscului de apariţie a complicațiilor
sistemice letale. Dat fiind riscul de afecţiuni generalizate, se recomandă utilizarea unui vaccin cu
virus inactiv, dacă există. Utilizarea vaccinurilor cu virusuri vii nu se recomandă timp de până la 3
luni după întreruperea tratamentului cu cisplatină.
Anticoagulante orale:
Dacă se administrează concomitent anticoagulante orale, se recomandă creşterea frecvenţei de
monitorizare a INR (indice de protrombină).
Antihistaminice, fenotiazine şi altele:
Administrarea concomitentă de antihistaminice, buclizină, ciclizină, loxapină, meclozină,
fenotiazine, tioxantene sau trimetobenzamide poate masca simptomele de ototoxicitate (cum este
ameţeala sau tinitusul).
Anticonvulsivante:
Concentraţia serică a medicamentelor anticonvulsivante poate rămâne la valori sub cele terapeutice
pe durata tratamentului cu cisplatină.
Cisplatina poate scădea absorbția fenitoinei, care la rândul său poate reduce controlul epilepsiei
atunci când fenitoina este utilizată ca tratament curent. Terapia cu fenitoină nu trebuie începută în
timpul tratamentului cu cisplatină.

Combinaţia piridoxină-altretamină (hexametilmelamină):
Într-un studiu randomizat pentru tratamentul cancerului ovarian în stadiu avansat, timpul de răspuns
a fost influențat nefavorabil când s-a administrat piridoxină în combinaţie cu altretamină şi
cisplatină.
Paclitaxel:
Tratamentul cu cisplatină administrat anterior unei perfuzii cu paclitaxel poate reduce clearance-ul
paclitaxelului cu 33%, şi, prin urmare, poate intensifica neurotoxicitatea.
Asocierea cu alte citostatice:
Au fost observate semne de ischemie miocardică, în principal în asociere cu alte medicamente
citotoxice.

Sarcina, alăptarea și fertilitatea
2
Dacă sunteți gravidă sau alăptați, credeți că ați putea fi gravidă sau intenționați să rămâneți gravidă,
adresați-vă medicului sau farmacistului pentru sfaturi înainte să luați acest medicament.
Cisplatin nu trebuie utilizată în timpul sarcinii, cu excepţia cazului în care medicul consideră că
riscul pentru pacientă este justificat clinic.
Nu trebuie să alăptați, dacă sunteți tratată cu cisplatină.
Din cauza riscului posibil de dezvoltare a malformațiilor congenitale, pacienții și pacientele trebuie
să utilizeze metode contraceptive atât în timpul tratamentului cu cisplatină, cât și timp de cel puțin
șase luni după încheierea tratamentului.
Tratamentul cu cisplatină ar putea cauza sterilitate permanentă la bărbați. Bărbaților care doresc să
conceapă un copil pe viitor li se recomandă să discute despre posibilitatea crioconservării
(congelării) spermei lor înainte de tratament. Discutați cu medicul dumneavoastră dacă aveți orice
motive de îngrijorare.