Fișă tehnică · Betadine 100 mg/ml, soluţie cutanată

Doze şi mod de administrare Regim de dozare Soluţia Betadine poate fi utilizată nediluată sau se diluează cu apă sub formă de soluţie de 10% (1:10) sau 1% (1:100), în funcţie de suprafaţa de dezinfecţie. Preparatul trebuie să se afle pe piele timp de 1-2 minute până la injecţie, prelevarea sângelui, biopsie, transfuzii de sânge, terapie perfuzabilă sau înainte de orice intervenţie chirurgicală pe pielea intactă. Pentru prelucrarea aseptică a plăgilor, arsurilor, pentru dezinfecţia mucoaselor, în infecţii cutanate bacteriene şi fungice poate fi utilizată soluţia de 10% (diluând soluţia de Betadine cu apa în raport de 1:10). Pentru băi dezinfectante preoperatorii se utilizează soluţia Betadine de 1% (1:100). Toată suprafaţa corpului trebuie să fie prelucrată uniform cu soluţia de 1% şi peste 2 minute de expoziţie soluţia se va spăla cu apă caldă. Soluţia Betadine trebuie diluată nemijlocit înainte de utilizare. Soluţia preparată nu se va păstra. Soluţia Betadine se înlătură uşor cu apa fierbinte. Petele dificile trebuie prelucrate cu soluţia de tiosulfat de sodiu. Înainte de dezinfecţia cutanată preoperatorie trebuie de supravegheat ca sub bolnav să nu se cumuleze cantităţi excesive de soluţie. Contactul îndelungat cu soluţia poate cauza iritaţia pielii, şi în cazuri rare - reacţii severe din partea pielii. Acumularea soluţiei sub bolnav poate cauza arsură chimică. Copii şi adolescenţi Nou născuții și sugarii prezintă un risc crescut de a dezvolta hipotiroidism prin administrarea unei

cantitati mari de iod. Deoarece copiii la această vârstă prezintă hipersensibilitate la iod şi hiperpermeabilitate a pielii, utilizarea de iod povidonă la copii din acest grup de vârstă trebuie să fie minimă. Mod de administrare Betadine se aplică extern sub formă nediluată sau diluată. Betadine nu se diluează cu apă fierbinte. Soluția poate fi încălzită rapid la temperatura corpului. Betadine se va dilua nemijlocit înainte de utilizare şi trebuie folosit cât mai curând posibil. Contraindicaţii Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1. Hipertiroidism. Alte tulburări acute ale funcţiei glandei tiroide. Dermatită herpetiformă Duhring. Stări până la şi după utilizarea iodului radioactiv pentru scintigrafie si tratamentul carcinomului glandei tiroide.

Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Complexul iod povidonă este eficient la un pH cuprins în intervalul 2-7.

Este de așteptat ca acest complex să reacționeze cu proteinele și alți compuși organici nesaturați, conducând la afectarea eficacității sale. Utilizarea asociată de iod povidonă cu preparate enzimatice pentru prelucrarea plăgilor, contribuie la scăderea reciprocă a eficacităţii. Preparatele, care conţin mercur, argint, peroxid de hidrogen şi tauloridină, pot interacţiona cu iod povidonă, de aceea nu trebuie administrate concomitent. Complexul iod povidonă este de asemenea incompatibil cu substanțele cu proprietati de reducere, preparatele, care conțin săruri de metale alcaline și substanțe capabile să reacționeze cu acizi. Utilizarea concomitentă de iod povidonă sau imediat după administrarea antisepticelor, care conţin octenidină, aplicate pe aceleaşi suprafeţe sau suprafeţe adiacente de piele poate determina formarea petelor închise pe suprafaţa prelucrată. Având în vedere proprietăţile oxidative, iod povidona poate determina apariţia rezultatelor fals pozitive la anumite teste diagnostice (de exemplu, determinarea hemoglobinei şi glucozei în masele fecale şi urină cu utilizarea toluidinei şi răşinilor de guaiac). La pacienţii care sunt în tratament cu litiu, trebuie evitată utilizarea pe termen lung a soluţiei cutanate de Betadine soluție, în special pe suprafeţe mari, deoarece acest lucru poate duce la absorbția unor cantități semnificative de iod. Absorbţia iodului din soluţia cu iod povidonă poate interfera cu rezultatele testelor funcţionale ale glandei tiroide. Iod povidona poate determina reducerea captării iodului de către glanda tiroidă, ceea ce poate interfera cu rezultatele unor investigaţii diagnostice (de exemplu scintigrafie tiroidiană, determinarea iodului legat de proteine, proceduri diagnostice cu utilizarea iodului radioactiv), deoarece poate fi imposibilă planificarea tratamentului afecţiunilor tiroidiene cu preparatele de iod. După întreruperea utilizării de iod povidonă se recomandă respectarea unui interval de timp până la efectuarea următoarei scintigrafii. Fertilitatea, sarcina şi alăptarea Administrarea preparatului în sarcină şi perioada de alăptare este posibilă numai conform indicaţiilor stricte, şi doar în doze minime. Deoarece ionii de iod traversează bariera placentară şi se pot excreta în laptele matern, în plus, pentru făt şi nou-născut este caracteristică hipersensibilitatea la ioduri, de aceea iod povidonă în sarcină şi perioada de alăptare nu trebuie administrat în cantităţi mari. Nivelul iod povidonei în laptele matern este mai mare, decât nivelul plasmatic. Utilizarea acestui preparat poate determina hipotiroidism tranzitoriu la făt sau nou- născut, cu creşterea nivelului de hormon tireotrop (TSH). Poate fi necesară examinarea minuţioasă a funcţiei glandei tiroide la copil. Se va evita ingerarea sau nimerirea accidentală în tractul gastrointestinal la copil.

Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje Betadine nu influenţează sau influenţează neglijabil capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.