Fișă tehnică · Apraljin forte 550 mg 550 mg, comprimate filmate

Doze şi mod de administrare Doze/frecvenţa şi durata administrării Trebuie utilizată cea mai mică doză eficace pentru cea mai scurtă perioadă necesară controlării simptomelor. Adulţi şi adolescenţi cu vârsta peste 16 ani Tratamentul durerii, dismenoreei primare, durerilor musculoscheletice acute: Doza iniţială recomandată este de 550 mg, urmată de 550 mg la fiecare 12 ore, sau de 275 mg la interval de 6-8 ore. 1

Doza zilnică iniţială nu trebuie să depăşească 1375 mg. Ulterior, doza zilnică nu trebuie să depășească 1100 mg. Gută acută: Doza inițială recomandată este de 825 mg, urmată de 275 mg la intervale de 8 ore. În timpul tratamentului pe termen lung, doza poate fi ajustată, crescută sau redusă în funcție de răspunsul clinic al pacientului. Dacă este necesară obținerea unui efect antiinflamator/analgezic mai intens, doza poate fi crescută până la 1500 mg pe zi, timp de până la 6 luni, la pacienții care tolerează bine dozele mai mici. În cazul utilizării acestor doze mari, medicul trebuie să se asigure că beneficiile clinice suplimentare depășesc potențialele riscuri crescute. Grupe speciale de pacienți Pacienți vârstnici Deoarece eliminarea medicamentului poate fi redusă la vârstnici, trebuie acordată atenție deosebită dozării și trebuie utilizată cea mai mică doză eficientă. În timpul tratamentului cu AINS, pacienții trebuie monitorizați îndeaproape în ceea ce privește riscul de hemoragie gastrointestinală. Insuficiență renală Naproxenul trebuie utilizat cu precauție la pacienții cu insuficiență renală. APRALJIN FORTE este contraindicat la pacienții cu un clearance al creatininei <30 ml/min. La pacienții cu afectare renală ușoară până la moderată se recomandă monitorizarea funcției renale și utilizarea celei mai mici doze eficace. Insuficiență hepatică La pacienții cu insuficiență hepatică, administrarea trebuie făcută cu precauție. S-a raportat creșterea valorilor unuia sau mai multor teste ale funcției hepatice în timpul tratamentului cu medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). Copii și adolescenți Deoarece studiile privind siguranța și eficacitatea nu au fost finalizate, APRALJIN FORTE nu este recomandat pentru utilizare la copii și adolescenți cu vârsta sub 16 ani. Excepție: în artrita reumatoidă juvenilă, naproxenul poate fi utilizat la copii cu vârsta peste 5 ani, în doză de 10 mg/kg/zi, administrată la intervale de 12 ore. Mod de administrare Administrare orală Comprimatele trebuie înghițite cu o cantitate suficientă de apă. Pentru reducerea riscului de reacții gastrointestinale, se recomandă administrarea după mese.

Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Din cauza riscului cumulativ de declanșare a unor evenimente adverse grave asociate AINS, nu se recomandă administrarea concomitentă a APRALJIN FORTE cu alte AINS. 7

• Administrarea concomitentă cu antiacide sau colestiramină poate întârzia absorbția naproxenului sodic, însă nu influențează cantitatea absorbită. • Naproxenul sodic se leagă în proporție mare de albumina plasmatică, de aceea există un potențial teoretic de interacțiune cu alte medicamente care se leagă de albumină cum ar fi anticoagulantele de tip cumarinic, sulfoniluree, hidantoine, alte AINS și aspirina. • Pacienții care administrează concomitent cu APRALJIN FORTE o hidantoină, sulfonamidă sau o sulfoniluree trebuie monitorizați și, dacă este necesar, trebuie ajustată doza. • Deși în studiile clinice nu s-a observată o interacțiune semnificativă între naproxenul sodic și anticoagulantele de tip cumarinic, AINS pot potența efectul anticoagulantelor, precum warfarina sau heparina. Naproxenul sodic reduce agregarea plachetară și prelungește timpul de sângerare. Acest efect trebuie luat în considerare la determinarea timpului de sângerare. • La administrarea concomitentă cu diuretice, se recomandă prudență deoarece poate apărea scăderea efectului diuretic; s-a raportat că efectul natriuretic al furosemidului poate fi inhibat de unele medicamente din această clasă. Diureticele pot crește riscul de nefrotoxicitate al AINS. • Naproxenul și alte AINS pot reduce efectul antihipertensiv al medicamentelor antihipertensive. Utilizarea concomitentă a AINS cu inhibitori ai ECA sau antagoniști ai receptorilor angiotensinei II poate crește riscul de insuficiență renală, mai ales la pacienți cu funcție renală deja afectată (vezi pct. 4.4). Probenecid: administrarea concomitentă trebuie făcută cu precauție, deoarece aceasta crește concentrațiile plasmatice ale naproxenului sodic și a fost raportată o creștere a timpului de înjumătățire al naproxenului în cazul acestei combinații. Ciclosporina: ca și în cazul tuturor AINS, utilizarea concomitentă necesită prudență din cauza riscului crescut de nefrotoxicitate. Mifepristona: deoarece AINS pot reduce efectul mifepristonului, AINS nu trebuie utilizate timp de 8–12 zile după administrarea mifepristonului. Beta-blocantele: Naproxenul poate reduce efectul antihipertensiv al beta-blocantelor. Glicozide cardiace: AINS pot agrava insuficiența cardiacă, pot reduce rata de filtrare glomerulară și pot crește nivelurile plasmatice ale glicozidelor cardiace. Tacrolimus: utilizarea concomitentă cu AINS poate implica risc posibil de nefrotoxicitate. Zidovudină: utilizarea concomitentă cu AINS poate crește riscul de toxicitate hematologică; există date privind creșterea riscului de hemartroză și hematom la pacienți hemofilici HIV(+) tratați concomitent cu zidovudină și ibuprofen.

ISRS (SSRI): când inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei sunt combinați cu AINS, crește riscul de sângerare gastrointestinală. Corticosteroizi: ca și la alte AINS, utilizarea concomitentă cu corticosteroizi necesită prudență din cauza riscului crescut de ulcerație sau sângerare gastrointestinală. Dacă doza de steroid va fi redusă sau tratamentul va fi întrerupt, doza trebuie redusă treptat și pacienții monitorizați atent pentru reacții adverse (insuficiență suprarenaliană, exacerbarea simptomelor artritei). Chinolone: datele provenite din studiile la animale indică faptul că AINS pot crește riscul de convulsii asociat antibioticelor chinolonice. Pacienții care utilizează chinolone pot avea risc crescut de convulsii. Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA): s-a raportat că AINS pot reduce eficacitatea antihipertensivă a inhibitorilor ECA. Această interacțiune trebuie avută în vedere la pacienții cărora li se administrează concomitent AINS și IECA. Aspirină: atunci când APRALJIN FORTE este administrat concomitent cu aspirină, legarea de proteine scade, însă clearance-ul formei libere de APRALJIN FORTE nu se modifică. Semnificația clinică a acestei interacțiuni nu este cunoscută. Totuși, ca și la alte AINS, utilizarea concomitentă a aspirinei și naproxenului sodic nu este recomandată din cauza potențialului crescut de reacții adverse. Furosemid: atât în studiile clinice, cât și în studiile post-autorizare, s-a demonstrat că APRALJIN FORTE poate reduce efectul natriuretic al furosemidului și al diureticelor tiazidice. Acest răspuns a fost asociat cu inhibarea sintezei prostaglandinelor renale. În cazul tratamentului concomitent cu AINS, pe lângă monitorizarea efectului diuretic, pacienții trebuie urmăriți îndeaproape pentru apariția semnelor de insuficiență renală. Litiu: AINS pot determina creșterea concentrațiilor plasmatice de litiu și reducerea clearanceului renal al litiului. Concentrația medie a litiului a crescut cu 15%, iar clearance-ul renal a scăzut cu aproximativ 20%. Aceste efecte au fost asociate cu inhibarea sintezei prostaglandinelor renale de către AINS. Prin urmare, atunci când AINS și litiul sunt utilizate concomitent, pacienții trebuie monitorizați cu atenție pentru apariția semnelor de toxicitate la litiu. Metotrexat: în secțiuni de rinichi de iepure s-a raportat că AINS inhibă competitiv acumularea metotrexatului. Prin urmare, acestea pot crește toxicitatea metotrexatului. Administrarea concomitentă a AINS și metotrexat trebuie efectuată cu precauție. Warfarină: efectele warfarinei și ale AINS asupra sângerării gastrointestinale sunt sinergice. Prin urmare, la utilizarea concomitentă, riscul de sângerare GI severă este mai mare decât la utilizarea separată. Se recomandă întreruperea temporară a tratamentului cu APRALJIN FORTE cu 48 de ore înainte de testele funcției suprarenaliene, deoarece naproxenul sodic poate influența eronat unele teste pentru steroizii 17-cetogenici. Similar, APRALJIN FORTE poate influența determinarea 9

acidului 5-hidroxiindolacetic (5HIAA) în urină. Administrarea comprimatelor de APRALJIN FORTE împreună cu alimente poate întârzia absorbția naproxenului sodic, fără a influența cantitatea absorbită. Informații suplimentare privind populațiile speciale Populația pediatrică: Nu au fost identificate studii de interacțiune la populația pediatrică. Populația geriatrică: Ca în cazul oricărui AINS, tratamentul vârstnicilor (≥65 ani) trebuie făcut cu prudență.

Fertilitatea, sarcina şi alăptarea

Femeile aflate la vârsta fertilă / Contracepția Nu trebuie utilizat la femeile care intenționează să rămână însărcinate. Sarcina Inhibarea sintezei prostaglandinelor poate afecta negativ evoluția sarcinii și/sau dezvoltarea embrio-fetală. Datele provenite din studii epidemiologice sugerează un risc crescut de avort spontan, malformații cardiace și gastroschizis după utilizarea unui inhibitor al sintezei prostaglandinelor la începutul sarcinii. Riscul absolut de malformații cardiovasculare a crescut de la mai puțin de 1% la aproximativ 1,5%. Se consideră că riscul crește în funcție de doză și de durata tratamentului. La animale, administrarea inhibitorilor sintezei prostaglandinelor a determinat creșterea pierderilor pre- și postimplantare și a letalității embrio-fetale. De asemenea, s-a raportat o incidență crescută a diferitelor malformații, inclusiv cardiovasculare, atunci când inhibitorii sintezei prostaglandinelor au fost administrați în perioada organogenezei. Începând cu săptămâna a 20-a de sarcină, utilizarea naproxenului poate determina oligohidramnios ca urmare a disfuncției renale fetale. Acest efect poate apărea la scurt timp după inițierea tratamentului și este, de regulă, reversibil după întreruperea acestuia. În plus, au fost raportate cazuri de constricție a ductului arterial după tratamentul administrat în trimestrul al doilea, majoritatea fiind reversibile după întreruperea tratamentului. Prin urmare, APRALJIN FORTE nu trebuie utilizat în primul și al doilea trimestru de sarcină decât dacă este absolut necesar. Dacă APRALJIN FORTE este utilizat de o femeie care intenționează să rămână gravidă sau în primul ori al doilea trimestru de sarcină, trebuie administrată cea mai mică doză eficace, pentru cea mai scurtă durată posibilă. În cazul administrării timp de mai multe zile începând cu săptămâna a 20-a de sarcină, trebuie luată în considerare monitorizarea prenatală pentru depistarea oligohidramniosului și a constricției 10

ductului arterial. Tratamentul cu APRALJIN FORTE trebuie întrerupt dacă se constată oligohidramnios sau constricția ductului arterial. . În trimestrul al treilea de sarcină, toți inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot expune: fătul la: • toxicitate cardiopulmonară (constricție/închidere prematură a ductului arterial și hipertensiune pulmonară); • disfuncție renală, care poate evolua către insuficiență renală cu oligohidramnios. mama și nou-născutul, la sfârșitul sarcinii, la: • prelungirea timpului de sângerare, prin efect antiagregant plachetar, care poate apărea chiar și la doze foarte mici; •inhibarea contracțiilor uterine, determinând întârzierea sau prelungirea travaliului. În consecință, APRALJIN FORTE este contraindicat în trimestrul al treilea de sarcină. Alăptarea Naproxenul este excretat în laptele uman în concentrații de aproximativ 1% din concentrația plasmatică maternă. Deoarece la nou-născut pot apărea reacții adverse determinate de inhibarea sintezei prostaglandinelor, utilizarea APRALJIN FORTE nu este recomandată în perioada alăptării. Fertilitatea Ca și în cazul altor medicamente care inhibă ciclooxigenaza/sinteza prostaglandinelor, utilizarea APRALJIN FORTE poate afecta fertilitatea feminină și nu este recomandată femeilor care intenționează să rămână gravide. La femeile care prezintă dificultăți în obținerea unei sarcini sau care sunt investigate pentru infertilitate, trebuie luată în considerare întreruperea tratamentului cu APRALJIN FORTE.