Ediție: RO România MD Republica MoldovaR. Moldova
Informație oficială despre medicamente și farmacii — într-un singur loc.
📄 Prospecte și text oficial 💳 Prețuri și compensare ⚖️ Interacțiuni 👶 Doze la copii 📍 Farmacii

Tumori cerebrale

Actualizat: · Cod ICD-10: C71

Despre boală

Tumorile cerebrale sunt clasificate pe grade în funcție de cât de repede cresc și de cât de probabil este să reapară după tratament.

Tumorile de gradul 1 și 2 sunt de grad scăzut, iar tumorile de gradul 3 și 4 sunt de grad înalt.

Există 2 tipuri principale de tumori cerebrale:

  • tumori cerebrale necanceroase (benigne)
  • tumori cerebrale canceroase (maligne)

Tumorile cerebrale necanceroase

O tumoare cerebrală necanceroasă crește lent și este mai puțin probabil să reapară după tratament. Majoritatea tumorilor de grad scăzut (gradul 1 sau 2) sunt necanceroase.

Tumorile cerebrale canceroase

Acestea sunt, de obicei, de grad înalt (gradul 3 sau 4) și fie își au originea în creier (tumori primare), fie se extind în creier din altă parte (tumori secundare). Este mai probabil ca ele să reapară după tratament.

Gliomele sunt un tip de tumoare cerebrală canceroasă care poate fi fie de grad scăzut (gradul 2), fie de grad înalt (gradul 3 sau 4).

Simptome

Simptomele unei tumori cerebrale variază în funcție de zona exactă a creierului care este afectată.

Simptomele frecvente includ:

  • dureri de cap
  • crize convulsive (convulsii)
  • greață persistentă, vărsături și somnolență
  • modificări psihice sau de comportament, cum ar fi problemele de memorie sau schimbările de personalitate
  • slăbiciune progresivă sau paralizie pe o parte a corpului
  • probleme de vedere sau de vorbire

Uneori este posibil să nu aveți niciun simptom la început sau simptomele se pot dezvolta foarte lent, în timp.

Cauze și factori de risc

Cine este afectat

Tumorile cerebrale pot afecta persoane de orice vârstă, inclusiv copii, deși tind să fie mai frecvente la adulții în vârstă.

Cauze și riscuri

Cauza majorității tumorilor cerebrale este necunoscută, dar există mai mulți factori de risc care pot crește șansele de a dezvolta o tumoră cerebrală.

Factorii de risc includ:

  • vârsta – riscul de a face o tumoră cerebrală crește odată cu vârsta (cele mai multe tumori cerebrale apar la adulții în vârstă), deși unele tipuri de tumori cerebrale sunt mai frecvente la copii
  • radiațiile – expunerea la radiații este responsabilă pentru un număr foarte mic de tumori cerebrale; unele tipuri de tumori cerebrale sunt mai frecvente la persoanele care au făcut radioterapie sau, foarte rar, tomografie computerizată (CT) sau radiografii la nivelul capului
  • istoricul familial și afecțiunile genetice – se știe că unele afecțiuni genetice cresc riscul de a face o tumoră cerebrală, printre care scleroza tuberoasă, neurofibromatoza de tip 1, neurofibromatoza de tip 2 și sindromul Turner

Diagnostic și analize

Analize și investigații

Tomografia computerizată (CT)

Tomografie computerizată (CT)

De ce se face o scanare CT

Puteți fi trimis(ă) la o scanare CT pentru a:

  • verifica oasele sau organele interne după un accident
  • afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de o afecțiune, cum ar fi cancerul
  • vedea cât de bine funcționează un tratament, de exemplu verificarea dimensiunii unei tumori în timpul și după tratamentul cancerului
  • ajuta medicii să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri, cum ar fi prelevarea unei probe de celule (biopsie) sau drenarea unui abces

Pregătirea pentru o scanare CT

Spitalul unde veți face scanarea CT vă va spune dacă trebuie să faceți ceva înainte.

De exemplu, vi se poate cere să:

  • urmați o dietă specială
  • luați anumite medicamente
  • nu mâncați sau beți nimic timp de câteva ore înainte de scanare (post)
  • nu purtați nimic care conține metal, cum ar fi bijuterii, haine cu fermoare sau capse sau agrafe de păr

Spuneți spitalului dacă:

  • sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
  • alăptați
  • luați orice medicamente
  • aveți astm
  • aveți probleme cu rinichii sau tiroida
  • aveți diabet
  • aveți orice alergie sau ați avut o reacție alergică la un colorant numit substanță de contrast în trecut
Informații:

Discutați cu medicul de familie sau cu un medic din spital dacă vă simțiți anxios/anxioasă în legătură cu efectuarea unei scanări CT sau dacă aveți teamă de spații mici (claustrofobie). Vă pot oferi un medicament care să vă ajute să vă relaxați.

De asemenea, puteți întreba dacă puteți aduce pe cineva care să vă susțină în timpul scanării CT.

Ce se întâmplă în timpul unui examen CT

Un examen CT se face de obicei în spital de către un profesionist din domeniul sănătății numit asistent de radiologie. De regulă durează între 10 și 20 de minute.

Înainte de examenul CT

În funcție de motivul pentru care faceți examenul CT, vi se poate administra o substanță de contrast pentru a evidenția mai bine detaliile din imaginile CT. Substanța se numește mediu de contrast.

Poate fi administrată sub formă de băutură, injectată într-o venă sau introdusă pe cale rectală. Va fi eliminată din organism prin urină.

Dacă mediul de contrast este injectat în corp, este posibil să simțiți:

  • senzație de căldură și înroșire a feței
  • un gust metalic în gură
  • senzația că urinați, deși nu se întâmplă acest lucru

Aceste senzații trec de obicei repede.

În timpul examenului CT
  1. Vi se va cere să vă întindeți pe un pat plat.
  2. Asistentul de radiologie va controla aparatul din altă cameră. Va putea să vă audă și să vă vorbească în timpul scanării.
  3. Va trebui să stați nemișcat(ă), astfel încât aparatul să se poată deplasa deasupra dumneavoastră pentru a obține imagini clare.
  4. Este posibil să vi se ceară să inspirați, să expirați sau să vă țineți respirația în anumite momente ale scanării.
După examenul CT

Dacă faceți scanarea ca pacient ambulatoriu, veți putea pleca acasă la scurt timp după terminarea acesteia.

Dacă vi s-a administrat mediu de contrast, este posibil să vi se ceară să așteptați în spital până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la acesta.

Obținerea rezultatelor tomografiei computerizate

De obicei, durează între 1 și 2 săptămâni până când primiți rezultatele tomografiei computerizate, dar poate dura până la 4 săptămâni, în funcție de urgența investigației.

Imaginile trebuie analizate de un specialist numit radiolog.

Radiologul îi va scrie medicului care v-a recomandat investigația. Este posibil să aveți nevoie de o programare ulterioară pentru a discuta despre rezultatele tomografiei computerizate.

Medicul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte investigații, în funcție de motivul pentru care ați făcut tomografia computerizată.

Solicitați să discutați cu un cadru medical dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.

Posibile complicații ale unui CT

Complicațiile unui CT sunt rare. Unele persoane pot avea o reacție alergică la substanța de contrast (colorant). Aceasta poate cauza slăbiciune, transpirații și dificultăți de respirație.

Dacă vi s-a administrat substanță de contrast, vi se va cere să așteptați în spital până la 30 de minute după scanare înainte de a pleca acasă.

Spuneți asistentului de radiologie dacă nu vă simțiți bine după scanare.

Dacă faceți multe scanări CT, există o șansă foarte mică ca radiațiile de la razele X să cauzeze cancer. Medicii vor cântări riscurile înainte de a vă recomanda o scanare și vor discuta acest lucru cu dumneavoastră.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

De reținut

  • RMN-ul cerebral cu substanță de contrast este investigația standard pentru depistarea unei tumori cerebrale.
  • După tratament, RMN-ul se repetă la intervale de 2–6 luni, în funcție de tipul tumoral și de evoluție.

Tratament

Dacă aveți o tumoră cerebrală, tratamentul dumneavoastră va depinde de:

  • tipul tumorii
  • locul în care se află în creier
  • dimensiunea ei și cât de mult s-a extins
  • cât de anormale sunt celulele
  • starea dumneavoastră generală de sănătate și forma fizică

Tratamentele pentru tumorile cerebrale includ:

  • steroizi
  • medicamente pentru ameliorarea simptomelor
  • intervenție chirurgicală
  • radioterapie
  • chimioterapie

După diagnosticarea unei tumori cerebrale, pot fi prescriși steroizi pentru a reduce umflarea din jurul tumorii.

Alte medicamente pot fi folosite pentru a ameliora alte simptome ale tumorilor cerebrale, cum ar fi medicamentele antiepileptice pentru crize convulsive și analgezicele pentru dureri de cap.

Intervenția chirurgicală este adesea folosită pentru îndepărtarea tumorilor cerebrale. Scopul este îndepărtarea a cât mai mult țesut anormal, în condiții cât mai sigure.

Nu este întotdeauna posibil să se îndepărteze întreaga tumoră, așa că poate fi necesar un tratament suplimentar cu radioterapie sau chimioterapie pentru a trata celulele anormale rămase.

Tratamentul pentru tumorile necanceroase are adesea succes, iar o recuperare completă este posibilă.

Uneori există o șansă mică ca tumora să reapară, așa că este posibil să aveți nevoie de consultații de control periodice pentru a monitoriza acest lucru.

Ce puteți face

  • Pacienții cu gliom trebuie să beneficieze de consiliere psihologică, îngrijire paliativă și evaluarea nevoii de terapie ocupațională, logopedie sau fizioterapie.

Viața cu boala

Dacă aveți o tumoare cerebrală, perspectivele dumneavoastră vor depinde de mai mulți factori, printre care:

  • vârsta dumneavoastră
  • tipul de tumoare pe care îl aveți
  • localizarea ei în creier
  • cât de eficient este tratamentul
  • starea dumneavoastră generală de sănătate

Ratele de supraviețuire sunt greu de prezis deoarece tumorile cerebrale sunt rare și există multe tipuri diferite.

Medicul dumneavoastră vă poate oferi mai multe informații despre perspectivele dumneavoastră.

Când să mergeți la medic

Mergeți la medicul de familie dacă aveți acest tip de simptome, în special dacă aveți o durere de cap diferită de cea pe care o aveți de obicei sau dacă durerile de cap se agravează.

Este posibil să nu aveți o tumoare cerebrală, dar acest tip de simptome trebuie verificat.

Dacă medicul de familie nu poate identifica o cauză mai probabilă a simptomelor dumneavoastră, vă poate trimite la un medic specializat în creier și sistem nervos (neurolog) pentru evaluare suplimentară și investigații, cum ar fi o tomografie cerebrală.

Semne de urgență

  • Apariția unor simptome neurologice noi, cum ar fi crizele epileptice, tulburările de vorbire, slăbiciunea musculară sau tulburările de sensibilitate, poate indica o leziune intracraniană și necesită evaluare medicală promptă.
  • Dacă apar semne de creștere a presiunii intracraniene (dureri de cap severe, vărsături, tulburări de vedere), pacientul trebuie evaluat de urgență.

Medicamente folosite pentru tumori cerebrale

Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.

Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.

Agenți alchilanți · ATC L01A · 18

Chimioterapice care distrug celulele canceroase prin afectarea ADN-ului lor.

Corticosteroizi de uz sistemic · ATC H02A · 6

Corticosteroizi luați pe gură sau injectabil: reduc puternic inflamația și reacțiile imune.

Alcaloizi din plante și alte produse naturale · ATC L01C · 2

Chimioterapice de origine vegetală care opresc diviziunea celulelor canceroase.

Alte antineoplazice · ATC L01X · 1

Alte medicamente împotriva cancerului, cu mecanisme diferite.

  • Procarbazinum — 1 produs cu rețetă

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0), ghidul EANO 2021.