Tumoare cerebrală malignă
Actualizat: · Cod ICD-10: C71
Simptome
Principalele simptome ale unei tumori cerebrale maligne (cancer cerebral)
Simptomele unei tumori cerebrale maligne (cancer cerebral) pot varia în funcție de tipul tumorii, de localizarea acesteia în creier, de cauza ei și de viteza cu care crește.
Simptomele frecvente pot include:
- dureri de cap noi sau care se agravează – acestea apar de obicei împreună cu alte simptome
- greață sau vărsături la mișcări bruște – acestea apar de obicei împreună cu alte simptome
- convulsii (crize epileptice)
- probleme oculare care se agravează, cum ar fi vedere încețoșată, apariția de puncte și linii sau de fulgere de lumină ori imposibilitatea de a vedea cu coada ochiului
- somnolență accentuată sau leșin (pierderea cunoștinței)
- modificări de comportament sau de personalitate, cum ar fi probleme de gândire și de concentrare
Medicamente pentru ameliorarea simptomelor
Pe lângă alte tratamente pentru reducerea dimensiunii tumorii, vi se pot oferi medicamente pentru a:
- ajuta la controlul convulsiilor (crizelor)
- reduce umflarea din interiorul creierului
- controla orice durere
Cauze și factori de risc
Cine este mai predispus să dezvolte o tumoare cerebrală malignă (cancer cerebral)
Nu este întotdeauna clar ce cauzează o tumoare cerebrală malignă (cancer cerebral).
Oricine poate dezvolta această boală, dar este posibil să aveți un risc mai mare dacă:
- aveți peste 85 de ani
- sunteți foarte supraponderal(ă) sau obez(ă)
- aveți o rudă apropiată care a avut o tumoare cerebrală
- aveți o afecțiune genetică ce crește riscul de tumori cerebrale, cum ar fi neurofibromatoza de tip 1, neurofibromatoza de tip 2 sau scleroza tuberoasă
Multe tipuri de cancer sunt, de asemenea, legate de stilul de viață.
Cum să reduceți riscul de apariție a unei tumori cerebrale maligne (cancer cerebral)
Nu puteți preveni întotdeauna o tumoare cerebrală malignă (cancer cerebral), dar există lucruri pe care le puteți face pentru a reduce șansele de a o dezvolta.
Ce să faceți
-
adoptați o dietă sănătoasă și echilibrată, incluzând cel puțin 5 porții de fructe și legume pe zi
-
încercați să slăbiți dacă sunteți supraponderal(ă)
-
încercați să renunțați la fumat
-
încercați să reduceți consumul de alcool
Diagnostic și analize
Ce se întâmplă la consultația la medicul de familie
Medicul vă va întreba mai multe despre simptomele dumneavoastră, de exemplu când apar și dacă ceva le ameliorează sau le agravează.
De asemenea, vă va întreba despre starea generală de sănătate și istoricul medical.
În funcție de simptome, este posibil să dorească să vă consulte sau să vă recomande câteva analize pentru a vedea dacă simptomele ar putea fi cauzate de o altă afecțiune.
Trimiterea la un specialist
Este posibil să primiți o trimitere urgentă pentru mai multe investigații sau pentru a consulta un specialist în spital dacă medicul de familie consideră că aveți simptome care ar putea indica un cancer.
Aceasta nu înseamnă neapărat că aveți cancer.
Obținerea rezultatelor
Este posibil să primiți unele rezultate în ziua în care faceți investigațiile sau după câteva zile.
Puteți întreba la spital sau la medicul de familie dacă sunteți îngrijorat(ă), iar aceștia vă pot informa dacă rezultatele sunt gata.
Dacă vi se spune că aveți o tumoare cerebrală
Aflarea faptului că aveți o tumoare cerebrală malignă poate fi copleșitoare. Este posibil să vă simțiți anxios/anxioasă în legătură cu ceea ce se va întâmpla.
Veți fi sprijinit(ă) pe parcursul diagnosticului și tratamentului de o echipă de specialiști.
Îi puteți adresa orice întrebări aveți.
Pași următori
Dacă vi s-a spus că aveți o tumoare cerebrală malignă, de obicei veți avea nevoie de mai multe investigații.
Acestea vor ajuta echipa de specialiști să decidă de ce tratament aveți nevoie.
Este posibil să aveți nevoie de:
- mai multe scanări ale creierului
- analize de sânge
- o puncție lombară pentru a testa lichidul din jurul creierului și măduvei spinării
- o mică mostră de celule prelevată din tumoarea cerebrală (o biopsie)
Este posibil să nu vi se facă toate aceste investigații.
Rezultatele acestor investigații pot arăta cât de mult s-a extins cancerul și dacă acesta a fost cauzat de anumite modificări ale genelor dumneavoastră.
Principalele investigații pentru o tumoare cerebrală malignă (cancer cerebral)
Dacă medicul de familie sau specialistul consideră că ați putea avea o tumoare cerebrală, probabil vă va trimite pentru investigații suplimentare la spital.
De obicei, este vorba despre o scanare a creierului pentru a vedea dacă aveți o tumoare, cum ar fi:
- un RMN
- o tomografie computerizată (CT)
- un PET-CT
- o radiografie
Analize și investigații
Rezonanța magnetică (RMN) · Tomografia computerizată (CT) · Radiografia · Biopsia · Analizele de sânge · Tomografie cu emisie de pozitroni (PET) · Puncție lombară
RMN (imagistică prin rezonanță magnetică)
De ce se face un RMN
RMN-ul poate fi folosit pentru a:
- afla ce cauzează simptomele pe care le aveți
- verifica oasele și organele dumneavoastră
- vedea cât de bine funcționează un tratament, de exemplu verificarea dimensiunii unei tumori în timpul și după tratamentul cancerului
Pregătirea pentru un RMN
Spitalul unde veți face RMN-ul vă va spune dacă trebuie să faceți ceva înainte de scanare.
Vi se poate cere să:
- nu purtați nimic ce conține metal, cum ar fi bijuterii, sutien, agrafe de păr sau aparate auditive
- scoateți monedele sau cheile din buzunare
- vă schimbați într-un halat de spital dacă hainele au părți metalice, cum ar fi fermoare
- nu vă machiați
Vi se va cere să completați un formular în care să precizați dacă:
- sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
- alăptați
- ați avut intervenții chirurgicale anterior
- aveți probleme cu rinichii
- aveți părți metalice în corp, cum ar fi cleme chirurgicale, stimulator cardiac, plombe sau punți dentare
- aveți alergii, inclusiv la o substanță numită mediu de contrast folosită la unele scanări
Discutați cu un profesionist din domeniul sănătății de la spital înainte de programare dacă vă simțiți anxios/anxioasă în legătură cu efectuarea unui RMN sau dacă aveți teamă de spații mici (claustrofobie). Vi se poate administra un medicament care să vă ajute să vă relaxați.
De asemenea, puteți întreba dacă puteți aduce pe cineva care să vă susțină în timpul scanării.
Ce se întâmplă în timpul unui RMN
Un RMN se face în spital de către un profesionist din domeniul sănătății numit asistent de radiologie.
De obicei durează între 15 minute și 1 oră, dar poate dura mai mult.
Înainte de RMN
Înainte de scanare, vi se poate administra o injecție cu o substanță de contrast (colorant) pentru a evidenția mai multe detalii în imaginile RMN.
În timpul RMN-ului
În timpul RMN-ului:
- Vi se va cere să vă întindeți pe spate pe un pat.
- Vi se vor da dopuri de urechi sau căști pentru a vă proteja auzul, deoarece aparatele RMN produc zgomote puternice și clicuri în timp ce fac imaginile.
- Asistentul de radiologie va controla aparatul dintr-o altă cameră. Va putea să vă audă și să vă vorbească în timpul scanării.
- Va trebui să stați nemișcat(ă) pentru ca aparatul să poată capta imagini clare.
- Vi se poate cere să vă țineți respirația în anumite momente ale scanării.
După RMN
După scanare, asistentul de radiologie va reveni în cameră pentru a coborî patul, astfel încât să vă puteți ridica.
Dacă vi s-a administrat substanță de contrast, vi se poate cere să așteptați în spital până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la aceasta.
Dacă ați primit un medicament pentru a vă relaxa în timpul RMN-ului, este posibil să puteți pleca acasă în câteva ore. Cineva va trebui să vină să vă ia din spital și să vă ducă acasă cu mașina sau taxiul, deoarece nu trebuie să conduceți timp de 24 de ore.
Veți putea mânca și bea normal după scanare.
Obținerea rezultatelor scanării RMN
Imaginile trebuie analizate de un specialist numit radiolog.
Acesta va scrie medicului care v-a recomandat scanarea. Este posibil să aveți nevoie de o programare de control pentru a discuta despre rezultatele scanării RMN.
Medicul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează. Spuneți-i dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.
Posibile complicații ale unui RMN
RMN-ul este o procedură frecventă. Complicațiile grave sunt rare.
Dacă vi s-a administrat o injecție cu substanță de contrast (colorant), este posibil să apară o mică vânătaie în zona unde ați făcut injecția.
Substanța de contrast poate provoca reacții adverse, dar acestea sunt de obicei ușoare și nu ar trebui să dureze mult. Reacțiile adverse pot include:
- greață sau vărsături
- o erupție pe piele
- o durere de cap
- un gust metalic în gură
- amețeală
Reacțiile alergice la substanța de contrast sunt rare, dar pot include:
- tuse, respirație șuierătoare sau strănut
- leșin
- dificultăți de respirație sau la înghițire
- erupție cutanată, urticarie sau piele roșie cu mâncărime
Majoritatea reacțiilor apar imediat după sau în prima oră de la administrarea substanței de contrast. Spuneți-i asistentului de radiologie dacă începeți să vă simțiți rău în timpul sau după scanare.
Vi se va cere să așteptați în spital aproximativ 30 de minute după scanare pentru a verifica dacă apare vreo reacție la substanța de contrast.
Tomografie computerizată (CT)
De ce se face o scanare CT
Puteți fi trimis(ă) la o scanare CT pentru a:
- verifica oasele sau organele interne după un accident
- afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de o afecțiune, cum ar fi cancerul
- vedea cât de bine funcționează un tratament, de exemplu verificarea dimensiunii unei tumori în timpul și după tratamentul cancerului
- ajuta medicii să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri, cum ar fi prelevarea unei probe de celule (biopsie) sau drenarea unui abces
Pregătirea pentru o scanare CT
Spitalul unde veți face scanarea CT vă va spune dacă trebuie să faceți ceva înainte.
De exemplu, vi se poate cere să:
- urmați o dietă specială
- luați anumite medicamente
- nu mâncați sau beți nimic timp de câteva ore înainte de scanare (post)
- nu purtați nimic care conține metal, cum ar fi bijuterii, haine cu fermoare sau capse sau agrafe de păr
Spuneți spitalului dacă:
- sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
- alăptați
- luați orice medicamente
- aveți astm
- aveți probleme cu rinichii sau tiroida
- aveți diabet
- aveți orice alergie sau ați avut o reacție alergică la un colorant numit substanță de contrast în trecut
Discutați cu medicul de familie sau cu un medic din spital dacă vă simțiți anxios/anxioasă în legătură cu efectuarea unei scanări CT sau dacă aveți teamă de spații mici (claustrofobie). Vă pot oferi un medicament care să vă ajute să vă relaxați.
De asemenea, puteți întreba dacă puteți aduce pe cineva care să vă susțină în timpul scanării CT.
Ce se întâmplă în timpul unui examen CT
Un examen CT se face de obicei în spital de către un profesionist din domeniul sănătății numit asistent de radiologie. De regulă durează între 10 și 20 de minute.
Înainte de examenul CT
În funcție de motivul pentru care faceți examenul CT, vi se poate administra o substanță de contrast pentru a evidenția mai bine detaliile din imaginile CT. Substanța se numește mediu de contrast.
Poate fi administrată sub formă de băutură, injectată într-o venă sau introdusă pe cale rectală. Va fi eliminată din organism prin urină.
Dacă mediul de contrast este injectat în corp, este posibil să simțiți:
- senzație de căldură și înroșire a feței
- un gust metalic în gură
- senzația că urinați, deși nu se întâmplă acest lucru
Aceste senzații trec de obicei repede.
În timpul examenului CT
- Vi se va cere să vă întindeți pe un pat plat.
- Asistentul de radiologie va controla aparatul din altă cameră. Va putea să vă audă și să vă vorbească în timpul scanării.
- Va trebui să stați nemișcat(ă), astfel încât aparatul să se poată deplasa deasupra dumneavoastră pentru a obține imagini clare.
- Este posibil să vi se ceară să inspirați, să expirați sau să vă țineți respirația în anumite momente ale scanării.
După examenul CT
Dacă faceți scanarea ca pacient ambulatoriu, veți putea pleca acasă la scurt timp după terminarea acesteia.
Dacă vi s-a administrat mediu de contrast, este posibil să vi se ceară să așteptați în spital până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la acesta.
Obținerea rezultatelor tomografiei computerizate
De obicei, durează între 1 și 2 săptămâni până când primiți rezultatele tomografiei computerizate, dar poate dura până la 4 săptămâni, în funcție de urgența investigației.
Imaginile trebuie analizate de un specialist numit radiolog.
Radiologul îi va scrie medicului care v-a recomandat investigația. Este posibil să aveți nevoie de o programare ulterioară pentru a discuta despre rezultatele tomografiei computerizate.
Medicul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.
Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte investigații, în funcție de motivul pentru care ați făcut tomografia computerizată.
Solicitați să discutați cu un cadru medical dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.
Posibile complicații ale unui CT
Complicațiile unui CT sunt rare. Unele persoane pot avea o reacție alergică la substanța de contrast (colorant). Aceasta poate cauza slăbiciune, transpirații și dificultăți de respirație.
Dacă vi s-a administrat substanță de contrast, vi se va cere să așteptați în spital până la 30 de minute după scanare înainte de a pleca acasă.
Spuneți asistentului de radiologie dacă nu vă simțiți bine după scanare.
Dacă faceți multe scanări CT, există o șansă foarte mică ca radiațiile de la razele X să cauzeze cancer. Medicii vor cântări riscurile înainte de a vă recomanda o scanare și vor discuta acest lucru cu dumneavoastră.
Radiografie
De ce se face o radiografie
O radiografie poate fi folosită pentru a obține imagini ale multor părți ale corpului, cum ar fi:
- oasele
- dinții
- plămânii
- sistemul digestiv
O radiografie poate fi folosită pentru a:
- verifica dacă aveți o fractură osoasă după un accident
- verifica dacă există probleme cu dinții dumneavoastră, cum ar fi cariile dentare
- afla dacă simptomele pe care le aveți ar putea fi cauzate de o afecțiune, cum ar fi o infecție sau un blocaj în sistemul digestiv
- verifica dacă copilul dumneavoastră a înghițit ceva dăunător, cum ar fi o baterie
- ajuta medicii să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri
Tipuri de radiografii
Există diferite tipuri de radiografii pe care le puteți face.
| Tipul | De ce se efectuează |
|---|---|
|
Radiografie standard |
Folosită în principal pentru a verifica oasele, precum și dinții și plămânii |
|
Angiografie |
Folosită pentru a verifica vasele de sânge – implică injectarea unui colorant special (agent de contrast) în sânge, pentru ca vasele de sânge să poată fi văzute mai clar |
|
Densitometrie osoasă (scanare DEXA) |
Folosită pentru a verifica densitatea (rezistența) oaselor |
|
Tomografie computerizată (CT) |
Folosită atunci când sunt necesare imagini mai detaliate ale interiorului corpului decât poate oferi o radiografie standard, de exemplu pentru a vedea cât de bine funcționează un tratament |
|
Urogramă intravenoasă |
Folosită pentru a verifica vezica urinară și rinichii |
|
Tranzit baritat esofagian |
Folosit pentru a verifica sistemul digestiv – implică consumul unui lichid numit bariu, pentru ca sistemul digestiv să poată fi văzut mai clar |
|
Clismă cu bariu |
Folosită pentru a diagnostica simptomele intestinale – bariul este introdus în rect cu ajutorul unui tub, pentru ca intestinul să poată fi văzut mai clar |
Pregătirea pentru o radiografie
Veți fi informat(ă) înainte de radiografie dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti.
În funcție de tipul de radiografie pe care îl veți face, uneori vi se poate cere să:
- nu purtați nimic care conține metal, cum ar fi bijuterii, haine cu fermoare sau capse, sutiene sau agrafe de păr
- nu mâncați și nu beți nimic cu câteva ore înainte de radiografie (post alimentar)
- luați un medicament cu o zi înainte de radiografie, care vă va provoca scaun
Spuneți profesionistului din domeniul sănătății dacă:
- sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
- alăptați
- luați orice medicamente
- aveți orice alergie sau ați avut o reacție anterioară la bariu sau la un colorant numit substanță de contrast
Spuneți persoanei care vă face radiografia dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Aceasta poate fi o persoană cunoscută sau un membru instruit al personalului.
Ce se întâmplă în timpul unei radiografii
Majoritatea radiografiilor se fac în spitale. Radiografiile dentare se fac de obicei într-un cabinet stomatologic.
Profesionistul din domeniul sănătății care efectuează radiografii în spital se numește asistent de radiologie.
În funcție de tipul de radiografie pe care îl faceți, vi se poate administra o injecție cu o substanță de contrast, o băutură cu bariu sau vi se poate introduce bariu în intestin printr-un tub introdus în anus (clismă baritată).
Substanța de contrast vă poate da o senzație de căldură și înroșire a feței și puteți simți un gust metalic în gură. Aceste senzații ar trebui să treacă rapid.
Radiografia în sine ar trebui să dureze doar câteva minute:
- Vi se poate cere să vă schimbați într-un halat, în funcție de partea corpului care urmează să fie radiografiată.
- Aparatul de radiografie va fi aliniat cu partea corpului care urmează să fie radiografiată.
- Persoana care efectuează radiografia (precum și orice însoțitor) se va retrage în spatele unui paravan de protecție sau va părăsi încăperea.
- Vi se va cere să stați foarte nemișcat(ă) timp de câteva secunde și se vor face 1 sau mai multe radiografii – nu veți simți nimic în acest timp.
- Vi se poate cere să vă schimbați poziția, dacă trebuie radiografiate diferite părți ale corpului.
După radiografie
De obicei, puteți pleca imediat ce radiografia este gata.
Dacă vi s-a administrat bariu sau substanță de contrast, vi se poate cere să așteptați până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la acestea.
Obținerea rezultatelor radiografiei
Ar trebui să vi se spună când veți primi rezultatele unei radiografii.
Acest lucru poate fi:
- în aceeași zi în care o faceți
- la o programare la câteva săptămâni după (dacă nu ați primit nicio veste după câteva săptămâni, contactați medicul care v-a trimis sau medicul de familie)
Un profesionist din domeniul sănătății ar trebui să vă explice rezultatele radiografiei și dacă sunt necesari pași următori. Aceștia pot include alte teste.
Posibile complicații ale radiografiilor
Radiografiile sunt de obicei foarte sigure, iar complicațiile grave sunt rare.
Unele persoane pot avea o reacție alergică la bariul sau la substanța de contrast folosite în anumite tipuri de radiografii. Aceasta poate cauza simptome precum dificultăți de respirație, amețeli și erupții pe piele.
Vi se va cere să așteptați în spital dacă există riscul unei reacții. Personalul este instruit să trateze aceste tipuri de reacții, dacă apar.
Dacă faceți multe radiografii, există un risc foarte mic ca radiațiile să poată cauza cancer.
Medicul dumneavoastră va evalua riscurile înainte de a vă recomanda o radiografie și va discuta acest lucru cu dumneavoastră.
Biopsie
De ce se face o biopsie
Există câteva motive pentru care ați putea avea nevoie de o biopsie.
O biopsie poate fi folosită:
- pentru a afla ce cauzează simptomele dumneavoastră
- ca test de control după o analiză de sânge sau o scanare
- pentru a monitoriza o afecțiune de lungă durată
De obicei, veți fi trimis de medicul de familie sau de un medic specialist pentru o biopsie.
Uneori, o biopsie se face ca parte a unei proceduri precum o endoscopie sau o operație.
Pregătirea pentru biopsie
Medicul sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de biopsie. De asemenea, îl puteți întreba despre orice nelămurire sau întrebare aveți.
De exemplu, poate fi necesar să opriți administrarea anumitor medicamente pentru o scurtă perioadă înainte de biopsie.
Dacă vi se face anestezie generală (adică veți dormi în timpul procedurii), este important să nu mâncați sau să beți înainte.
Cum se efectuează o biopsie
O biopsie se face de obicei în spital.
Implică prelevarea unei mostre de celule sau țesut. Modul în care se efectuează depinde de partea corpului din care se prelevează mostra.
De obicei, vi se va administra un anestezic local pentru a amorți zona. Asta înseamnă că veți fi treaz(ă), dar nu veți simți nicio durere. Vi se poate administra și un medicament pentru a vă ajuta să vă relaxați (sedare).
Unele biopsii se fac sub anestezie generală, ceea ce înseamnă că veți dormi în timpul procedurii.
O biopsie poate fi efectuată prin:
- îndepărtarea totală sau parțială a zonei afectate
- folosirea unui ac pentru a preleva o mostră de celule sau țesut din zona afectată – de exemplu, dintr-un organ sau de sub piele
- folosirea unui tub lung și subțire cu o cameră mică în interior (endoscop)
Durata procedurii depinde de tipul de biopsie. Unele durează mai puțin de 30 de minute, în timp ce altele pot dura mai mult. Ulterior, mostrele sunt trimise la un laborator pentru analiză.
După biopsie
De obicei, puteți merge acasă în aceeași zi după efectuarea unei biopsii.
Dacă aveți fire de sutură sau un pansament, echipa medicală vă va spune cum să îngrijiți rana acasă. De asemenea, vă vor oferi sfaturi despre administrarea de analgezice, cum ar fi paracetamolul.
Dacă ați primit sedare (medicamente pentru relaxare) sau anestezie generală (când sunteți adormit(ă) în timpul procedurii), este posibil să fie nevoie să fiți monitorizat(ă) o perioadă înainte de a pleca acasă.
Un medic sau o asistentă vă va spune cum și când veți primi rezultatele.
Posibile complicații ale unei biopsii
Biopsia este o procedură frecventă și foarte sigură.
Este posibil să aveți dureri sau disconfort după aceasta, iar administrarea de analgezice precum paracetamolul poate fi de ajutor.
Uneori, este posibil să apară o infecție la locul biopsiei.
Dacă vi s-a prelevat o biopsie din uter sau col uterin, este posibil să aveți crampe sau o ușoară sângerare vaginală.
În cazul unor tipuri de biopsie, poate exista și riscul unei sângerări interne. În acest caz, echipa medicală vă va spune la ce semne să fiți atent(ă) și ce să faceți.
Recomandare urgentă: contactați imediat echipa medicală dacă:
- aveți dureri după biopsie, iar analgezicele nu au avut efect sau durerea se agravează
- aveți febră (temperatură ridicată)
- sângele sau lichidul se prelinge din locul unde s-a efectuat biopsia
- zona unde s-a efectuat biopsia este umflată sau roșie – roșeața poate fi mai greu de observat pe pielea brună sau neagră
Obținerea rezultatelor biopsiei
După o biopsie, poate dura câteva săptămâni sau mai mult până când primiți rezultatele.
Timpii de așteptare variază între spitale și pot depinde și de motivul pentru care ați avut nevoie de biopsie.
Este posibil să aveți nevoie de o programare de control pentru a discuta rezultatele. Un medic sau o asistentă ar trebui să vă vorbească despre rezultate și să vă explice ce urmează.
Uneori este posibil să aveți nevoie de o altă biopsie sau de alte teste.
Analize de sânge
De ce se face o analiză de sânge
Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.
O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:
- verifica starea generală de sănătate
- afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
- afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
- afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune
Pregătirea pentru o analiză de sânge
Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.
De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:
- nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
- întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)
Ce se întâmplă la o analiză de sânge
O analiză de sânge se face de obicei la cabinetul medicului de familie sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.
Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).
Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.
Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.
După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.
Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.
Dacă vă este teamă de ace
Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.
De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.
Obținerea rezultatelor analizelor de sânge
Rezultatele analizelor de sânge sunt gata, de obicei, în câteva zile; pentru unele analize poate dura mai mult.
Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.
Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.
Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.
Tomografie cu emisie de pozitroni (PET)
De ce se face o scanare PET
Este posibil să fiți trimis(ă) pentru o scanare PET pentru a:
- afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de afecțiuni precum cancerul sau demența
- ajuta medicii să planifice tratamentul pentru afecțiuni precum cancerul sau epilepsia, sau după un infarct miocardic
- verifica dimensiunea cancerului și cât de mult s-a extins (stadiul)
O scanare PET poate fi combinată cu o tomografie computerizată (PET-CT) sau cu un RMN (PET-RMN) dacă medicii au nevoie de imagini mai detaliate.
Pregătirea pentru o scanare PET
Spitalul unde veți face scanarea PET vă va spune ce trebuie să faceți înainte de scanare.
De exemplu, de obicei vi se va cere să:
- nu mai mâncați cu 6 ore înainte de scanare și să beți doar apă
- nu faceți exerciții fizice intense cu până la 24 de ore înainte de scanare
- nu purtați nimic ce conține metal, cum ar fi bijuterii, haine cu fermoare sau capse, sutiene sau agrafe de păr
Spuneți spitalului dacă:
- sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
- alăptați
- luați orice medicamente
- a nu mânca timp de câteva ore este o problemă pentru dumneavoastră, de exemplu dacă aveți diabet
- aveți orice afecțiuni care vă vor îngreuna să stați nemișcat(ă) în timpul scanării
Discutați cu medicul de familie sau cu un medic de la spital dacă vă simțiți anxios/anxioasă în legătură cu efectuarea unei scanări PET sau dacă aveți teamă de spații mici (claustrofobie).
Un scaner PET este deschis la ambele capete, dar unele persoane îl pot considera totuși claustrofobic. Este posibil să puteți primi medicamente care să vă ajute să vă relaxați.
Ce se întâmplă în timpul unei scanări PET
Scanarea PET se face într-un spital specializat, de către un profesionist din domeniul sănătății numit asistent de radiologie.
Scanarea durează de obicei în jur de 30 până la 60 de minute.
Înainte de scanarea PET
Va trebui să scoateți orice bijuterii și alte obiecte care conțin metal. Vi se poate cere, de asemenea, să vă schimbați într-un halat de spital.
Cu aproximativ o oră înainte de scanare, vi se va face o injecție cu o cantitate mică de lichid radioactiv (trasor) într-o venă din braț. Acest lucru le permite medicilor să depisteze orice posibile probleme din interiorul corpului dumneavoastră.
Va trebui să vă întindeți și să vă odihniți, pentru ca trasorul să acționeze corect.
În timpul scanării PET
- Vi se va cere să vă întindeți pe un pat plat. Vi se poate cere să țineți brațele deasupra capului sau pe lângă corp.
- Asistentul de radiologie va controla scanerul dintr-o altă cameră. Va putea să vă audă și să vă vorbească în timpul scanării.
- Patul se deplasează înainte și înapoi prin scaner. Va trebui să stați nemișcat(ă), pentru ca imaginile să fie clare.
După scanarea PET
De obicei, veți putea pleca acasă la scurt timp după scanare. Puteți mânca și bea imediat.
Radiația provenită de la trasor scade rapid la un nivel sigur și va fi eliminată din corp în câteva ore. Consumul de multe lichide va ajuta la eliminarea acesteia din organism.
Pentru siguranță, după scanare va trebui să evitați să petreceți mult timp sau să aveți contact apropiat cu copiii mici sau cu orice persoană însărcinată. Personalul spitalului vă va spune cât timp trebuie să faceți acest lucru, de exemplu pentru restul zilei.
Obținerea rezultatelor scanării PET
De obicei, durează 1 sau 2 săptămâni până primiți rezultatele scanării PET. Imaginile trebuie analizate de un specialist numit radiolog.
Radiologul va trimite rezultatele scanării PET medicului care v-a recomandat investigația. Este posibil să aveți nevoie de o programare de control pentru a discuta despre rezultate.
Dacă nu ați primit nicio informație după câteva săptămâni, contactați medicul care v-a recomandat investigația.
Medicul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.
Solicitați să discutați cu un cadru medical dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.
Posibile complicații ale tomografiei PET
Atunci când vi se efectuează o tomografie PET, trasorul injectat conține o cantitate mică de substanță radioactivă.
Investigația este de obicei sigură, deoarece cantitatea este foarte mică și este eliminată rapid din organism. Totuși, orice radiație poate crește foarte puțin riscul de a dezvolta cancer în viitor.
Dacă vi se efectuează o tomografie PET-CT, veți fi expus(ă) și la radiațiile tomografiei computerizate, dar cantitatea va fi tot mică.
Discutați cu medicul dumneavoastră dacă aveți întrebări sau îngrijorări legate de această investigație.
Dacă alăptați, personalul spitalului vă va spune ce să faceți pentru siguranța copilului dumneavoastră, de exemplu să vă extrageți laptele cu pompa înainte de investigație și să nu alăptați câteva ore după aceea.
Este posibilă și o reacție alergică la trasorul injectat, dar aceasta este foarte rară. Spuneți imediat asistentului de radiologie dacă începeți să vă simțiți rău în timpul investigației.
Puncție lombară
De ce se face puncția lombară
Există câteva motive diferite pentru care ați putea avea nevoie de o puncție lombară.
Puncția lombară poate fi folosită pentru a:
- afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de o afecțiune a creierului sau a coloanei vertebrale
- trata o afecțiune, cum ar fi o infecție sau unele tipuri de cancer
- vă administra un anestezic
De obicei, veți fi trimis de un medic specialist pentru a vi se face o puncție lombară. Uneori, aceasta se face dacă sunteți foarte bolnav în spital sau dacă aveți nevoie de un anestezic de urgență.
Pregătirea pentru puncția lombară
Medicul sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de puncția lombară. De asemenea, îi puteți adresa orice nelămurire sau întrebare aveți.
De exemplu, este posibil să fie nevoie să opriți administrarea anumitor medicamente pentru o scurtă perioadă înainte de puncția lombară.
Puteți întreba, de asemenea, dacă puteți veni cu cineva care să vă susțină în timpul procedurii, dar acest lucru nu este întotdeauna posibil.
Ce se întâmplă în timpul unei puncții lombare
Puncția lombară se face de obicei în spital. Durează în mod obișnuit aproximativ 15 până la 20 de minute, dar poate dura mai mult.
Înainte de puncția lombară, va trebui să vă dezbrăcați în spatele unui paravan și să îmbrăcați o cămașă de spital.
- Vi se va cere să vă așezați cu capul și umerii aplecați înainte sau să vă întindeți pe o parte, cu genunchii trași spre piept.
- Vi se va administra un anestezic local în zona lombară, de obicei sub formă de injecție. Aceasta înseamnă că veți fi treaz(ă), dar nu veți simți nicio durere. Copiilor li se administrează de obicei și un medicament (un sedativ) pentru a-i ajuta să se relaxeze și să stea nemișcați.
- Un ac este introdus lent în zona lombară, între oasele coloanei vertebrale (vertebre). Este posibil să simțiți o oarecare presiune și disconfort în spate. De asemenea, puteți avea o senzație de furnicături pentru câteva secunde.
- Dacă vi se fac analize sau anumite tratamente, lichidul din interiorul coloanei vertebrale (lichid cefalorahidian) este colectat în tuburi mici. Acesta va fi trimis la laborator pentru analize. Dacă vi se administrează medicamente sau un anestezic, acestea sunt injectate în coloana vertebrală.
- Când puncția lombară este terminată, acul este scos. Se aplică un pansament pe spate pentru a acoperi locul înțepăturii și pentru a opri orice sângerare.
Important
Puncția lombară poate fi inconfortabilă, dar nu ar trebui să fie dureroasă. Spuneți medicului sau specialistului dacă simțiți durere.
Dacă vă este teamă de ace
Spuneți medicului sau asistentei care vă face puncția lombară dacă vă este teamă de ace. Vă pot ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul procedurii.
După puncția lombară
Va trebui să rămâneți în spital aproximativ 1 până la 2 ore pentru monitorizare. Va trebui să stați întins(ă) pe spate și să vă odihniți.
Dacă faceți puncția lombară în ambulatoriu, ar trebui să puteți pleca acasă după câteva ore.
Recuperarea după o puncție lombară
Recuperarea după o puncție lombară poate dura câteva zile, iar la unele persoane poate dura mai mult. Există câteva lucruri pe care le puteți face și care vă pot ajuta.
Ce să faceți
-
odihniți-vă cel puțin 24 de ore după efectuarea puncției lombare
-
consumați multe lichide
-
încercați să stați întins(ă) pe spate dacă aveți dureri de cap
-
luați paracetamol pentru a calma durerea de cap sau orice altă durere
Ce să nu faceți
-
nu efectuați muncă fizică, nu ridicați greutăți și nu practicați sport până când nu vă simțiți suficient de bine
Efecte secundare ale puncției lombare
După efectuarea unei puncții lombare, este posibil să aveți unele efecte secundare, inclusiv:
- durere de cap
- durere de spate
- sângerare sau scurgere de lichid limpede din locul unde acul a intrat în spate
- umflare în locul unde acul a intrat în spate
Aceste efecte secundare sunt frecvente și ar trebui să dispară după câteva zile.
Posibile complicații ale puncției lombare
Puncția lombară este de obicei foarte sigură.
Complicațiile sunt extrem de rare, dar pot include:
- dureri de spate pe termen lung
- infecție
- leziuni ale nervilor, care pot cauza dureri pe termen lung, furnicături sau pierderea sensibilității la nivelul brațelor sau picioarelor
- pierderea auzului
- vedere dublă
- cheaguri de sânge
Uneori, puncția lombară este dificil de efectuat. Dacă se întâmplă acest lucru, este posibil să fie nevoie să reveniți pentru o a doua programare.
Recomandare urgentă: cereți o programare urgentă la medicul de familie dacă:
Ați făcut o puncție lombară și:
- aveți dureri severe
- aveți o durere de cap care nu dispare
- aveți febră (temperatură ridicată)
- transpirați mai mult decât de obicei
- rana sângerează sau elimină lichid transparent de mai mult de 1 săptămână
Acțiune imediată: sunați la 112 dacă:
- brațele sau picioarele vi se simt slabe sau amorțite
- aveți probleme la urinare sau la scaun
- vă simțiți confuz(ă)
Obținerea rezultatelor puncției lombare
Dacă ați făcut o puncție lombară pentru a afla de ce aveți anumite simptome, este posibil să primiți rezultatele în câteva zile. Uneori poate dura câteva săptămâni.
Este posibil să aveți nevoie de o programare de control pentru a discuta despre rezultate.
Medicul specialist, medicul de familie sau asistenta medicală ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.
Uneori este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut puncția lombară.
Solicitați să discutați cu un cadru medical dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.
Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.
Tratament
Principalele tratamente pentru o tumoare cerebrală malignă (cancer cerebral)
O tumoare cerebrală malignă (cancer cerebral) poate fi adesea tratată. Dar poate fi dificil de tratat.
Tratamentul pe care îl veți urma va depinde de:
- dimensiunea și tipul tumorii pe care o aveți
- localizarea acesteia
- dacă s-a extins
- starea dumneavoastră generală de sănătate
Poate include intervenție chirurgicală, chimioterapie, radioterapie și medicamente pentru ameliorarea simptomelor.
Echipa de specialiști care se ocupă de dumneavoastră va:
- explica tratamentele, beneficiile și efectele secundare
- colabora cu dumneavoastră pentru a stabili cel mai potrivit plan de tratament
- vă ajuta să gestionați efectele secundare ale tratamentului
Veți avea controale regulate în timpul și după orice tratament. De asemenea, este posibil să vi se facă analize și investigații imagistice.
Dacă aveți orice simptome sau efecte secundare care vă îngrijorează, discutați cu specialiștii dumneavoastră. Nu trebuie să așteptați până la următorul control.
Intervenția chirurgicală
Intervenția chirurgicală este principalul tratament pentru majoritatea tipurilor de tumori cerebrale maligne.
Intervenția chirurgicală poate fi utilizată pentru:
- îndepărtarea tumorii sau a unei părți din aceasta
- prelevarea unui fragment din tumoră pentru analiză (biopsie)
- drenarea oricărei acumulări de lichid la nivelul creierului (hidrocefalie) pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor
Este posibil să nu aveți nevoie imediat de intervenție chirurgicală dacă aveți o tumoră cu creștere foarte lentă care nu provoacă niciun simptom.
Radioterapie
Radioterapia utilizează radiații de înaltă energie pentru a distruge celulele canceroase.
Radioterapia pentru o tumoare cerebrală malignă poate fi administrată:
- ca tratament principal, dacă tumora este mare sau s-a extins
- după intervenția chirurgicală, pentru a ajuta la prevenirea revenirii cancerului
Radioterapia pentru o tumoare cerebrală malignă se administrează de obicei din exteriorul corpului, folosind un aparat care direcționează cu precizie fasciculele de radiație către cancer.
Chimioterapie
Chimioterapia utilizează medicamente pentru a distruge celulele canceroase.
Chimioterapia pentru o tumoare cerebrală malignă poate fi administrată:
- după intervenția chirurgicală, pentru a ajuta la prevenirea revenirii cancerului
- dacă tumoarea cerebrală reapare
Uneori, chimioterapia este administrată împreună cu radioterapia (chimioradioterapie).
Medicamente țintite
Medicamentele țintite distrug celulele canceroase.
Medicamentele țintite sunt uneori utilizate pentru a trata anumite tipuri de tumori cerebrale la copii și tineri cu vârsta peste 1 an.
Ce se întâmplă dacă vi s-a spus că cancerul nu poate fi vindecat
Dacă aveți cancer cerebral avansat, acesta poate fi foarte greu de tratat. Este posibil să nu fie posibilă vindecarea cancerului.
În acest caz, scopul tratamentului va fi limitarea cancerului și a simptomelor acestuia și prelungirea vieții.
Aflarea faptului că cancerul nu poate fi vindecat poate fi o veste foarte greu de acceptat.
Veți fi îndrumat(ă) către o echipă specială de medici și asistente, numită echipa de îngrijiri paliative.
Aceasta va colabora cu dumneavoastră pentru a ajuta la gestionarea simptomelor și pentru a vă face să vă simțiți mai confortabil.
Echipa de îngrijiri paliative vă poate ajuta, de asemenea, pe dumneavoastră și pe cei dragi să obțineți sprijinul de care aveți nevoie.
Când să mergeți la medic
Recomandare non-urgentă: consultați medicul de familie dacă:
- aveți dureri de cap care revin, vă provoacă greață sau nu trec când luați analgezice
- aveți greață frecventă sau aceasta nu se ameliorează după câteva zile
Recomandare urgentă: cereți o programare urgentă la medicul de familie dacă:
- aveți modificări ale vederii, cum ar fi apariția de puncte, lumini intermitente sau vedere încețoșată
- ați avut vărsături mai mult de 2 zile
- sunteți îngrijorat(ă) de simptome noi sau neobișnuite, dar nu sunteți sigur(ă) unde să cereți ajutor
Sunați la 112 sau mergeți la urgențe dacă cineva:
- are o durere de cap apărută brusc și extrem de puternică
- are o criză (convulsie) pentru prima dată, aceasta durează mai mult decât de obicei pentru persoana respectivă sau durează mai mult de 5 minute dacă nu știți cât durează de obicei crizele sale
- este rănit(ă) grav în timpul unei crize (convulsii)
- leșină (își pierde cunoștința) și nu se trezește sau are dificultăți de respirație
Medicamente folosite pentru tumoare cerebrală malignă
Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.
Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.
Alte antineoplazice · ATC L01X · 2
Alte medicamente împotriva cancerului, cu mecanisme diferite.
Vorasidenibum — 2 produse cu rețetă
- VORANIGO 10 mgcu rețetă
- VORANIGO 40 mgcu rețetă
Inhibitori de protein-kinază · ATC L01E · 1
Terapii țintite: blochează semnalele care fac celulele canceroase să crească.
Dabrafenibum — 1 produs cu rețetă
- FINLEE 10 mgcu rețetă
Surse: NHS (Open Government Licence v3.0).