Ediție: RO România MD Republica MoldovaR. Moldova
Informație oficială despre medicamente și farmacii — într-un singur loc.
📄 Prospecte și text oficial 💳 Prețuri și compensare ⚖️ Interacțiuni 👶 Doze la copii 📍 Farmacii

Tulburare de panică

Actualizat: · Cod ICD-10: F41.0

Simptome

Anxietatea

Anxietatea este o senzație de neliniște. Poate varia de la ușoară la severă și poate include sentimente de îngrijorare și teamă. Panica este cea mai severă formă de anxietate.

Este posibil să începeți să evitați anumite situații de teamă că acestea vor declanșa un alt atac.

Acest lucru poate crea un ciclu de „frică de frică”. Poate spori senzația de panică și poate duce la mai multe atacuri.

Atacurile de panică

În timpul unui atac de panică, aveți un val intens de simptome mentale și fizice. Poate apărea foarte rapid și fără un motiv aparent.

Un atac de panică poate fi foarte înspăimântător și supărător.

Simptomele includ:

  • bătăi accelerate ale inimii
  • senzație de leșin
  • transpirație
  • greață
  • durere în piept
  • senzație de lipsă de aer
  • tremurături
  • bufeuri de căldură
  • frisoane
  • membre tremurânde
  • senzație de sufocare
  • amețeală
  • amorțeală sau furnicături
  • gură uscată
  • o senzație de groază sau teama de moarte
  • stomac „răvășit”
  • furnicături în degete
  • senzația că nu sunteți conectat(ă) la propriul corp

Majoritatea atacurilor de panică durează între 5 și 20 de minute. Au fost raportate cazuri în care au durat până la o oră.

Numărul de atacuri pe care le aveți depinde de cât de severă este afecțiunea dumneavoastră. Unele persoane au atacuri o dată sau de două ori pe lună, în timp ce altele le au de mai multe ori pe săptămână.

Deși atacurile de panică sunt înspăimântătoare, nu sunt periculoase. Un atac nu vă va provoca niciun rău fizic și este puțin probabil să fiți internat(ă) în spital dacă aveți unul.

Rețineți că majoritatea acestor simptome pot fi, de asemenea, simptome ale altor afecțiuni sau probleme, așa că este posibil să nu fie întotdeauna vorba de un atac de panică.

De exemplu, puteți avea bătăi accelerate ale inimii dacă aveți tensiune arterială foarte mică.

Cauze și factori de risc

Ca în cazul multor afecțiuni de sănătate mintală, cauza exactă a tulburării de panică nu este pe deplin înțeleasă.

Dar se consideră că este legată de o combinație de factori, inclusiv:

  • o experiență de viață traumatică sau foarte stresantă, cum ar fi doliul
  • existența unui membru apropiat al familiei cu tulburare de panică
  • un dezechilibru al neurotransmițătorilor (mesageri chimici) din creier

Tratament

Tratamente pentru tulburarea de panică

Tratamentul are ca scop reducerea numărului de atacuri de panică și ameliorarea simptomelor dumneavoastră.

Terapiile prin discuție și medicația sunt principalele tratamente pentru tulburarea de panică. Tratamentul va depinde de simptomele dumneavoastră.

Lucruri pe care le puteți încerca dumneavoastră

Ce să faceți în timpul unui atac de panică

Data viitoare când simțiți că vine un atac de panică:

  • rămâneți unde sunteți, dacă este posibil
  • respirați lent și profund
  • repetați-vă că atacul va trece
  • concentrați-vă pe imagini pozitive, liniștite și relaxante
  • amintiți-vă că nu vă pune viața în pericol

Prevenirea unui alt atac

Vă poate ajuta să:

  • citiți o carte de auto-ajutor pentru anxietate bazată pe principiile terapiei cognitiv-comportamentale (TCC) – cereți medicului de familie să vă recomande una
  • încercați activități precum yoga și pilates, ca să vă ajute să vă relaxați
  • învățați exerciții de respirație pentru stres ca să vă ajute la ameliorarea simptomelor
  • faceți exerciții fizice regulate pentru a reduce stresul și tensiunea
  • evitați alimentele și băuturile zaharoase, cofeina și alcoolul și renunțați la fumat, deoarece toate pot agrava atacurile

Complicații

Tulburarea de panică poate fi tratată, așa că cel mai bine este să solicitați ajutor medical cât mai curând posibil.

Dacă nu solicitați ajutor medical, tulburarea de panică se poate agrava și poate deveni foarte greu de gestionat.

Aveți un risc mai mare de a dezvolta alte afecțiuni de sănătate mintală, cum ar fi agorafobia sau alte fobii, ori o problemă cu alcoolul sau drogurile.

Tulburarea de panică vă poate afecta capacitatea de a conduce.

Viața cu boala

Dacă copilul dumneavoastră prezintă semnele și simptomele tulburării de panică, ar trebui să mergeți cu el la medicul de familie.

După o anamneză detaliată, medicul de familie va efectua un examen fizic amănunțit pentru a exclude orice cauze fizice ale simptomelor.

Acesta poate trimite copilul la un specialist pentru evaluare și tratament suplimentar. Specialistul poate recomanda un program de TCC pentru copilul dumneavoastră.

Când să mergeți la medic

Adresați-vă medicului de familie dacă ați avut simptome de tulburare de panică.

Acesta vă va cere să descrieți simptomele, cât de des apar și de cât timp le aveți.

De asemenea, poate efectua un examen fizic pentru a exclude alte afecțiuni care ar putea cauza simptomele.

Uneori poate fi dificil să vorbiți despre sentimentele, emoțiile și viața personală, dar încercați să nu vă simțiți anxios (anxioasă) sau jenat(ă).

Este posibil să fiți diagnosticat(ă) cu tulburare de panică dacă aveți atacuri de panică regulate și neașteptate, urmate de cel puțin o lună de îngrijorare sau teamă continuă legată de apariția altor atacuri.

Medicamente folosite pentru tulburare de panică

Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.

Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.

Antidepresive · ATC N06A · 49

Antidepresive: ameliorează depresia și anxietatea; la cele mai multe, efectul apare după câteva săptămâni.

Anxiolitice · ATC N05B · 6

Anxiolitice: reduc anxietatea; unele dau dependență și se folosesc pe termen scurt.

Antiepileptice · ATC N03A · 2

Antiepileptice: previn crizele epileptice; unele se folosesc și pentru durerea de nerv.

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0).