Ediție: RO România MD Republica MoldovaR. Moldova
Informație oficială despre medicamente și farmacii — într-un singur loc.
📄 Prospecte și text oficial 💳 Prețuri și compensare ⚖️ Interacțiuni 👶 Doze la copii 📍 Farmacii

Pancreatită cronică

Actualizat: · Cod ICD-10: K86.0, K86.1

Despre boală

Pancreatita cronică este o afecțiune gravă în care pancreasul se deteriorează și se cicatrizează permanent, cauzând simptome precum durere abdominală, greață, diaree și scădere în greutate. Nu există un tratament care să vindece boala, dar tratamentele pot ajuta la gestionarea simptomelor și a problemelor asociate, cum ar fi diabetul sau dificultatea de a absorbi nutrienții.

Simptome

Principalul simptom al pancreatitei cronice este durerea în burtă (abdomen).

Durerea poate fi:

  • în partea superioară a burții (chiar sub coaste), pe o parte a burții sau în toată burta
  • constantă sau intermitentă
  • severă sau ca o durere surdă
  • mai ușoară când stați jos și vă aplecați în față
  • mai accentuată după masă

Alte simptome ale pancreatitei cronice pot include:

  • greață sau vărsături
  • diaree
  • scaun foarte urât mirositor, care plutește și este greu de eliminat prin tragerea apei
  • senzație de balonare sau eliminarea frecventă de gaze
  • senzație de sete sau nevoia de a urina des
  • scădere în greutate fără să încercați

Pancreatita cronică afectează în principal adulții și este mai frecventă la persoanele care consumă mult alcool sau fumează mult.

Cauze și factori de risc

Probleme pe care le poate cauza pancreatita cronică

Dacă aveți pancreatită cronică, deteriorarea și cicatrizarea pancreasului pot cauza adesea alte probleme, cum ar fi:

  • dificultatea de a absorbi nutrienții din alimente, ceea ce poate duce la scădere în greutate și probleme precum oasele slăbite (osteoporoză)
  • un tip de diabet cauzat de faptul că pancreasul nu produce suficientă insulină (numit diabet de tip 3c)
  • formațiuni (chisturi) în jurul pancreasului, care se pot infecta, sângera sau apăsa asupra organelor din apropiere
  • un blocaj în pancreas sau în tuburile mici din sistemul digestiv numite căi biliare, care poate cauza probleme precum durere sau inflamația vezicii biliare (colecistită)

Persoanele cu pancreatită cronică au, de asemenea, un risc mai mare de a dezvolta cancer pancreatic.

Cauzele pancreatitei cronice

Cea mai frecventă cauză a pancreatitei cronice este consumul de alcool.

Consumul excesiv de alcool poate duce la inflamarea pancreasului pentru o perioadă scurtă, cunoscută sub numele de pancreatită acută.

Dacă continuați să beți și să faceți episoade repetate de pancreatită acută, în cele din urmă pancreasul poate rămâne cu cicatrici permanente.

Pancreatita cronică poate fi, de asemenea, legată de:

  • fumat
  • genele dumneavoastră – inclusiv gena care cauzează fibroza chistică (aceasta este cea mai frecventă cauză la copii)
  • sistemul imunitar care atacă din greșeală pancreasul
  • dezvoltarea incompletă a pancreasului la naștere
  • unele medicamente, inclusiv anumite antibiotice și medicamente pentru diabet

Uneori, cauza nu este clară.

Diagnostic și analize

Nu există un singur test pentru pancreatita cronică. Medicul poate fi nevoit să excludă mai întâi alte cauze posibile ale simptomelor dumneavoastră.

Medicul de familie poate:

  • să vă palpeze burta (abdomenul)
  • să verifice dacă pielea și ochii dumneavoastră au o nuanță galbenă (un semn al unei probleme hepatice)
  • să vă cântărească pentru a verifica dacă sunteți subponderal(ă)
  • să vă recomande analize de sânge sau teste pe o probă de scaun
  • să vă întrebe dacă aveți rude apropiate care au avut pancreatită

Vă poate trimite la un specialist pentru mai multe investigații, cum ar fi:

  • o tomografie computerizată (CT) sau o ecografie
  • o gastroscopie (în care un tub subțire cu o cameră este introdus pe gât până în stomac)

Analize și investigații

Tomografia computerizată (CT) · Ecografia · Gastroscopia · Analizele de sânge

Tomografie computerizată (CT)

De ce se face o scanare CT

Puteți fi trimis(ă) la o scanare CT pentru a:

  • verifica oasele sau organele interne după un accident
  • afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de o afecțiune, cum ar fi cancerul
  • vedea cât de bine funcționează un tratament, de exemplu verificarea dimensiunii unei tumori în timpul și după tratamentul cancerului
  • ajuta medicii să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri, cum ar fi prelevarea unei probe de celule (biopsie) sau drenarea unui abces

Pregătirea pentru o scanare CT

Spitalul unde veți face scanarea CT vă va spune dacă trebuie să faceți ceva înainte.

De exemplu, vi se poate cere să:

  • urmați o dietă specială
  • luați anumite medicamente
  • nu mâncați sau beți nimic timp de câteva ore înainte de scanare (post)
  • nu purtați nimic care conține metal, cum ar fi bijuterii, haine cu fermoare sau capse sau agrafe de păr

Spuneți spitalului dacă:

  • sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
  • alăptați
  • luați orice medicamente
  • aveți astm
  • aveți probleme cu rinichii sau tiroida
  • aveți diabet
  • aveți orice alergie sau ați avut o reacție alergică la un colorant numit substanță de contrast în trecut
Informații:

Discutați cu medicul de familie sau cu un medic din spital dacă vă simțiți anxios/anxioasă în legătură cu efectuarea unei scanări CT sau dacă aveți teamă de spații mici (claustrofobie). Vă pot oferi un medicament care să vă ajute să vă relaxați.

De asemenea, puteți întreba dacă puteți aduce pe cineva care să vă susțină în timpul scanării CT.

Ce se întâmplă în timpul unui examen CT

Un examen CT se face de obicei în spital de către asistentul de radiologie. De regulă durează între 10 și 20 de minute.

Înainte de examenul CT

În funcție de motivul pentru care faceți examenul CT, vi se poate administra o substanță de contrast pentru a evidenția mai bine detaliile din imaginile CT. Substanța se numește mediu de contrast.

Poate fi administrată sub formă de băutură, injectată într-o venă sau introdusă pe cale rectală. Va fi eliminată din organism prin urină.

Dacă mediul de contrast este injectat în corp, este posibil să simțiți:

  • senzație de căldură și înroșire a feței
  • un gust metalic în gură
  • senzația că urinați, deși nu se întâmplă acest lucru

Aceste senzații trec de obicei repede.

În timpul examenului CT
  1. Vi se va cere să vă întindeți pe un pat plat.
  2. Asistentul de radiologie va controla aparatul din altă cameră. Va putea să vă audă și să vă vorbească în timpul scanării.
  3. Va trebui să stați nemișcat(ă), astfel încât aparatul să se poată deplasa deasupra dumneavoastră pentru a obține imagini clare.
  4. Este posibil să vi se ceară să inspirați, să expirați sau să vă țineți respirația în anumite momente ale scanării.
După examenul CT

Dacă faceți scanarea ca pacient ambulatoriu, veți putea pleca acasă la scurt timp după terminarea acesteia.

Dacă vi s-a administrat mediu de contrast, este posibil să vi se ceară să așteptați în spital până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la acesta.

Obținerea rezultatelor tomografiei computerizate

Rezultatul tomografiei computerizate se primește de obicei în aceeași zi sau în câteva zile.

Imaginile trebuie analizate de un specialist numit radiolog.

Radiologul întocmește un raport, pe care îl veți discuta cu medicul care v-a recomandat investigația. Este posibil să aveți nevoie de o programare ulterioară pentru a discuta despre rezultatele tomografiei computerizate.

Medicul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte investigații, în funcție de motivul pentru care ați făcut tomografia computerizată.

Solicitați să discutați cu un cadru medical dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.

Posibile complicații ale unui CT

Complicațiile unui CT sunt rare. Unele persoane pot avea o reacție alergică la substanța de contrast (colorant). Aceasta poate cauza slăbiciune, transpirații și dificultăți de respirație.

Dacă vi s-a administrat substanță de contrast, vi se va cere să așteptați în spital până la 30 de minute după scanare înainte de a pleca acasă.

Spuneți asistentului de radiologie dacă nu vă simțiți bine după scanare.

Dacă faceți multe scanări CT, există o șansă foarte mică ca radiațiile de la razele X să cauzeze cancer. Medicii vor cântări riscurile înainte de a vă recomanda o scanare și vor discuta acest lucru cu dumneavoastră.

Ecografie

De ce se face o ecografie

Puteți fi trimis(ă) la o ecografie pentru a:

  • investiga simptomele pe care le-ați avut, cum ar fi durerea sau un nodul
  • monitoriza o afecțiune, cum ar fi o problemă cu tiroida
  • ajuta un profesionist din domeniul sănătății să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri, cum ar fi injectarea unui steroid într-o articulație
  • verifica dezvoltarea bebelușului în timpul sarcinii

Pregătirea pentru o ecografie

Spitalul sau clinica ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de a efectua o ecografie.

De exemplu, cu puțin timp înainte de test, s-ar putea să fie nevoie să:

  • beți câteva pahare de apă, fără să mergeți la toaletă, astfel încât să aveți vezica plină
  • scoateți bijuteriile sau piercingurile din zona examinată
Informații:

Spuneți medicului care efectuează ecografia dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Aceasta poate fi o persoană cunoscută sau un membru al personalului.

Obținerea rezultatelor ecografiei

Este posibil să primiți rezultatele ecografiei la sfârșitul programării sau poate dura câteva săptămâni, în funcție de motivul pentru care ați făcut investigația.

Rezultatul va fi trimis medicului care v-a recomandat ecografia. Este posibil să aveți nevoie de o programare de control la medicul dumneavoastră pentru a discuta rezultatele.

Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte investigații, în funcție de motivul pentru care ați făcut ecografia.

Discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.

Efecte secundare ale ecografiilor

Undele sonore folosite în ecografii sunt sigure. Ecografiile nu utilizează radiații, spre deosebire de radiografii sau tomografii computerizate.

Sonda folosită pentru o ecografie externă de obicei nu provoacă durere atunci când este deplasată pe piele. Dar poate fi inconfortabilă dacă este apăsată pe o zonă deja dureroasă, cum ar fi o articulație umflată.

Sondele interne pot fi inconfortabile atunci când sunt introduse în corp sau mutate în timpul examinării. Spuneți medicului care efectuează ecografia dacă simțiți durere și vă va ajuta să vă simțiți mai confortabil.

Gastroscopie

De ce se face o gastroscopie

Ați putea fi trimis(ă) pentru o gastroscopie pentru a:

  • verifica ce cauzează orice simptome digestive, cum ar fi indigestia, dificultatea la înghițire, durerea de stomac, scaunul negru și lipicios sau vărsăturile cu sânge
  • trata probleme ale sistemului digestiv, de exemplu lărgirea tubului digestiv (esofagului), îndepărtarea unor excrescențe sau oprirea sângerării
  • verifica anumite tipuri de cancer, cum ar fi cancerul de stomac sau cancerul esofagian

Pregătirea pentru gastroscopie

Înainte de gastroscopie, ar trebui să vi se spună:

  • când și unde veți avea procedura
  • când trebuie să încetați să mâncați și să beți înainte de test
  • despre unele medicamente care vi se pot oferi înainte de test
  • cât de mult este posibil să așteptați pentru rezultate

Anunțați spitalul dacă sunteți însărcinată.

În ziua gastroscopiei, va trebui să încetați să mâncați cu cel puțin 6 ore înainte de test, dar este posibil să puteți bea înghițituri mici de apă.

Aduceți detaliile oricăror medicamente pe care le luați și urmați orice instrucțiuni pe care vi le dă spitalul cu privire la administrarea medicamentelor dumneavoastră.

Ce se întâmplă în timpul unei gastroscopii

Înainte de gastroscopie

Veți discuta cu o asistentă medicală despre ce urmează să se întâmple. Aceasta vă va adresa câteva întrebări despre sănătatea dumneavoastră și istoricul medical.

Vi se va oferi ceva care să facă investigația mai confortabilă și mai ușoară, cum ar fi:

  • spray cu anestezic local – pentru a amorți partea din spate a gurii și interiorul gâtului
  • sedare – medicament administrat printr-un tub subțire în braț, pentru a vă ajuta să vă relaxați
În timpul gastroscopiei

În timpul acestei proceduri:

  1. Un tub subțire și flexibil, cu o cameră mică în interior, este introdus prin gură sau prin nas și coboară pe gât până în stomac.
  2. Este posibil să aveți senzația de greață. Aceasta ar trebui să înceteze odată ce tubul ajunge în stomac, iar sedarea poate ajuta la prevenirea acestei senzații.
  3. Se pompează aer pentru a umfla stomacul – este posibil să vă simțiți balonat(ă) și să eructați de câteva ori.
  4. Se poate preleva o mostră de celule pentru a verifica dacă există cancer (biopsie) – nu veți simți nimic dacă se întâmplă acest lucru.

Gastroscopia nu ar trebui să fie dureroasă. Dar puteți cere oricând oprirea procedurii.

Gastroscopia ar trebui să dureze între 15 și 45 de minute.

Dar este posibil să rămâneți în spital aproximativ 4 ore, din momentul în care ajungeți până când plecați acasă.

După o gastroscopie

După terminarea gastroscopiei, veți fi mutat(ă) într-o cameră de recuperare.

Ar trebui să puteți merge acasă imediat ce vă simțiți suficient de bine. Pentru majoritatea oamenilor, acest lucru se întâmplă în câteva ore.

Dacă ați primit sedare, veți avea nevoie de cineva care să vă ducă acasă și să rămână cu dumneavoastră timp de 24 de ore.

De asemenea, ar trebui să evitați oricare dintre următoarele timp de 24 de ore după sedare:

  • consumul de alcool
  • condusul
  • folosirea utilajelor
  • semnarea documentelor importante

Dacă ați primit un spray anestezic local, ar trebui să așteptați o oră înainte de a mânca sau bea.

Este posibil să aveți unele dureri de stomac și de gât după o gastroscopie. Acest lucru este normal și ar trebui să treacă în câteva ore.

Posibile complicații ale gastroscopiei

Gastroscopia este o procedură frecventă și simplă. Complicațiile sunt rare, dar pot include:

  • o reacție la sedare
  • sângerare la nivelul stomacului
  • infecție
Recomandare urgentă: cereți o programare urgentă la medicul dumneavoastră dacă:

După gastroscopie, aveți oricare dintre următoarele:

  • febră (temperatură ridicată) sau vă este cald sau frig ori aveți frisoane
  • scaun închis la culoare sau negru, ca smoala
Acțiune imediată: sunați la 112 sau mergeți la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe dacă:
  • vărsați în mod repetat
  • vărsați sânge
  • aveți dificultăți de respirație
Informații:

Nu conduceți până la urgențe. Rugați pe cineva să vă ducă sau sunați la 112 și cereți o ambulanță.

Aduceți cu dumneavoastră orice medicamente pe care le luați.

Obținerea rezultatelor gastroscopiei

Un medic sau o asistentă vă poate explica rezultatele gastroscopiei înainte de a părăsi spitalul. Dacă vi s-a prelevat o mostră de celule (biopsie), va trebui să așteptați rezultatele.

Vi se poate programa o consultație de control pentru a discuta rezultatele și posibilele tratamente care v-ar putea ajuta.

Rezultatele biopsiei

Rezultatele unei biopsii pot dura câteva săptămâni.

Dacă rezultatele indică faptul că aveți cancer, veți fi îndrumat(ă) către un medic oncolog.

Sprijin după o gastroscopie

Pentru multe persoane, o gastroscopie nu va descoperi nimic îngrijorător.

Dar ar putea fi util să discutați cu cineva dacă vă simțiți îngrijorat(ă) în legătură cu rezultatele.

Analize de sânge

De ce se face o analiză de sânge

Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.

O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:

  • verifica starea generală de sănătate
  • afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
  • afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
  • afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune

Pregătirea pentru o analiză de sânge

Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.

De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:

  • nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
  • întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)

Ce se întâmplă la o analiză de sânge

O analiză de sânge se face de obicei la cabinetul medicului de familie sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.

Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).

Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.

Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.

După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.

Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.

Dacă vă este teamă de ace

Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.

De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.

Obținerea rezultatelor analizelor de sânge

Rezultatele analizelor de sânge pot veni în câteva zile sau, uneori, în câteva săptămâni.

Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.

Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

Tratament

Tratamentul pancreatitei cronice

În prezent, nu există un tratament care să vindece pancreatita cronică. Însă tratamentul poate ajuta la gestionarea simptomelor și a problemelor asociate, cum ar fi diabetul sau dificultatea de a absorbi nutrienții din alimente.

Veți fi sprijinit(ă) de diferiți profesioniști din domeniul sănătății. Aceștia pot include medicul dumneavoastră de familie și medici specialiști, asistenți medicali și specialiști în alimentație și nutriție (dieteticieni).

Tratamentele de care ați putea avea nevoie includ:

  • analgezice
  • medicamente care ajută organismul să absoarbă nutrienții din alimente
  • medicamente pentru diabet, cum ar fi insulina
  • intervenție chirurgicală pentru a elimina formațiuni (chisturi) de pe pancreas sau pentru a debloca blocaje la nivelul pancreasului sau al căilor biliare

Uneori, este posibil să urmați și un tratament pentru cauza pancreatitei. De exemplu, medicamentele cu steroizi pot fi de ajutor dacă aceasta este cauzată de faptul că sistemul imunitar vă atacă pancreasul.

Ce puteți face dacă aveți pancreatită cronică

Dacă aveți pancreatită cronică, există lucruri pe care le puteți face pentru a opri agravarea leziunilor pancreasului și pentru a reduce riscul altor probleme.

Ce să faceți

  • adoptați o dietă sănătoasă și echilibrată – aceasta vă poate ajuta să obțineți nutrienții de care aveți nevoie

Ce să nu faceți

  • nu consumați alcool – consumul de alcool poate provoca leziuni suplimentare pancreasului, chiar dacă afecțiunea nu a fost cauzată de alcool

  • nu fumați – dacă fumați, renunțarea poate ajuta la încetinirea deteriorării pancreasului

Ce puteți face

  • Dacă sunteți bine hrănit(ă), urmați o alimentație sănătoasă obișnuită; dacă sunteți subnutrit(ă), puteți beneficia de sfaturi alimentare personalizate de la un dietetician.
  • Trebuie evitate restricția severă de grăsimi și dietele foarte bogate în fibre.
  • Dacă sunteți subnutrit(ă), se recomandă mese mici, frecvente și bogate în energie.
  • Măsurile preventive de bază pentru sănătatea osoasă includ dietă adecvată (calciu și vitamina D), exerciții fizice regulate în care corpul își susține propria greutate (de exemplu, mersul pe jos) și evitarea fumatului/alcoolului.

Viața cu boala

Pancreatita cronică este o afecțiune gravă care poate avea un impact major asupra vieții dumneavoastră.

Simptome precum durerea, greața și vărsăturile pot fi stresante în viața de zi cu zi. De asemenea, veți avea nevoie de controale regulate, analize și investigații imagistice pentru a depista probleme precum diabetul sau fragilizarea oaselor.

Această afecțiune poate influența durata de viață, însă acest lucru diferă de la o persoană la alta. Majoritatea oamenilor trăiesc cu ea mulți ani.

Leziunile pancreasului se agravează de obicei în timp și sunt ireversibile. Dar evitarea consumului de alcool și renunțarea la fumat pot ajuta la încetinirea evoluției și la reducerea riscului de apariție a altor probleme.

Când să mergeți la medic

Recomandare non-urgentă: consultați medicul de familie dacă:

  • credeți că ați putea avea pancreatită cronică

Mergeți la urgențe dacă:

  • aveți dureri bruște și severe în burtă (abdomen)

Acesta poate fi un semn de pancreatită acută sau o altă afecțiune care poate necesita tratament în spital cât mai curând posibil.

Medicamente folosite pentru pancreatită cronică

Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.

Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.

Analgezice și antipiretice · ATC N02B · 49

Calmează durerea; unele scad și febra (paracetamol, metamizol). Grupa cuprinde și medicamente pentru durerea de nerv.

Opioide · ATC N02A · 18

Opioide: calmează durerea puternică; se folosesc pe termen scurt, din cauza riscului de dependență.

Digestive, inclusiv enzime · ATC A09A · 7

Enzime digestive care ajută la digerarea alimentelor când pancreasul nu produce suficiente.

Antispastice în asociere cu analgezice · ATC A03D · 2

Asocieri între un antispastic și un analgezic, pentru dureri de tip colicativ.

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0), ghidul HaPanEU/UEG 2017.