Incontinență urinară

Incontinența urinară de efort este, de obicei, rezultatul slăbirii sau afectării mușchilor care împiedică urinarea, cum sunt mușchii planșeului pelvin și sfincterul uretral.

Incontinența urinară de urgență este, de obicei, rezultatul hiperactivității mușchiului detrusor al vezicii urinare.

Incontinența urinară prin preaplin este adesea cauzată de o obstrucție sau de o blocare la nivelul vezicii urinare, care împiedică golirea completă a acesteia.

Incontinența urinară totală poate fi cauzată de o problemă a vezicii urinare prezentă de la naștere, de o leziune a coloanei vertebrale sau de un orificiu mic, sub formă de tunel, care se poate forma între vezica urinară și o zonă din apropiere (fistulă).

Anumiți factori pot crește riscul de incontinență urinară, printre care:

• sarcina și nașterea pe cale vaginală
• obezitatea
• antecedentele familiale de incontinență
• înaintarea în vârstă – deși incontinența nu este o parte inevitabilă a îmbătrânirii

Tratamente non-chirurgicale

Inițial, medicul de familie poate sugera câteva măsuri simple, pentru a vedea dacă ele ajută la ameliorarea simptomelor dumneavoastră.

Acestea pot include:

• modificări ale stilului de viață, cum ar fi scăderea în greutate și reducerea consumului de cafeină și alcool
• exerciții pentru mușchii planșeului pelvin, prin care întăriți mușchii planșeului pelvin contractându-i
• antrenamentul vezicii urinare, prin care învățați modalități de a aștepta mai mult între momentul în care simțiți nevoia de a urina și momentul în care urinați

Vă pot fi de folos și produsele pentru incontinență, precum absorbantele și urinarele portabile.

Dacă încă nu reușiți să vă controlați simptomele, se poate recomanda un medicament.

Tratamente chirurgicale

Se poate lua în considerare și intervenția chirurgicală. Procedurile potrivite pentru dumneavoastră vor depinde de tipul de incontinență pe care îl aveți.

Tratamentul chirurgical al incontinenței de efort, cum ar fi procedura cu bandeletă (sling), este utilizat pentru a reduce presiunea asupra vezicii urinare sau pentru a întări mușchii care controlează urinarea.

Intervenția chirurgicală pentru tratarea incontinenței de urgență include mărirea vezicii urinare sau implantarea unui dispozitiv care stimulează nervul ce controlează mușchiul detrusor.

Nu este întotdeauna posibil să preveniți incontinența urinară, dar există câteva măsuri care pot ajuta la reducerea riscului de apariție a acesteia.

Acestea includ:

• menținerea unei greutăți sănătoase
• schimbarea obiceiurilor de consum de lichide, inclusiv reducerea consumului de alcool
• efectuarea exercițiilor pentru mușchii planșeului pelvin

Greutate sănătoasă

Obezitatea poate crește riscul de incontinență urinară. Este posibil să vă reduceți riscul menținând o greutate sănătoasă prin exerciții fizice regulate și o alimentație sănătoasă.

Obiceiuri de consum de lichide

În funcție de problema dumneavoastră specifică a vezicii urinare, medicul de familie vă poate sfătui cu privire la cantitatea de lichide pe care ar trebui să o consumați.

Dacă aveți incontinență urinară, reduceți consumul de alcool și de băuturi care conțin cafeină, cum ar fi ceaiul, cafeaua și cola. Acestea pot determina rinichii să producă mai multă urină și pot irita vezica urinară.

Dacă trebuie să urinați frecvent în timpul nopții (nicturie), încercați să beți mai puțin în orele dinaintea culcării. Totuși, aveți grijă să beți în continuare suficiente lichide în timpul zilei.

Exerciții pentru mușchii planșeului pelvin

Sarcina și nașterea pot slăbi mușchii care controlează fluxul de urină din vezica urinară. Dacă sunteți însărcinată, întărirea mușchilor planșeului pelvin poate ajuta la prevenirea incontinenței urinare.

Oricine poate beneficia de pe urma întăririi mușchilor planșeului pelvin prin exerciții specifice.

Mergeți la medicul de familie dacă aveți orice tip de incontinență urinară. Incontinența urinară este o problemă frecventă și nu trebuie să vă fie rușine să discutați despre simptomele dumneavoastră cu medicul.

Acesta poate fi, de asemenea, primul pas către găsirea unei modalități de a controla eficient problema.

Incontinența urinară poate fi diagnosticată, de obicei, în urma unei consultații la medicul de familie, care vă va întreba despre simptome și poate efectua un examen ginecologic (la femei) sau un tușeu rectal (la bărbați).

Medicul de familie vă poate sugera, de asemenea, să țineți un jurnal în care să notați cât lichid beți și cât de des trebuie să urinați.

De asemenea, puteți fi trimis(ă) la un specialist pentru investigații suplimentare.