Gastrită
Actualizat: · Cod ICD-10: K29
Simptome
Simptomele gastritei
Simptomele gastritei includ:
- durere de burtă (abdomen)
- indigestie
- senzație de sațietate și balonare
- greață
- vărsături
- lipsa poftei de mâncare față de obicei
Ce puteți face pentru a ameliora simptomele gastritei
Dacă vi s-a spus că aveți gastrită, este important să urmați sfaturile de tratament date de medicul dumneavoastră.
Există câteva lucruri pe care le puteți face pentru a vă ameliora simptomele, cum ar fi indigestia.
Ce să faceți
-
reduceți cantitatea de băuturi care conțin cofeină, cum ar fi ceaiul, cafeaua, cola și băuturile energizante
-
slăbiți dacă sunteți supraponderal(ă)
-
discutați cu medicul dumneavoastră dacă luați în mod regulat analgezice antiinflamatoare (cum ar fi ibuprofenul) sau aspirină
Ce să nu faceți
-
nu mâncați cu 3 până la 4 ore înainte de culcare
-
nu consumați alimente sau băuturi acide (cum ar fi sucul de portocale), carbogazoase, condimentate sau grase
-
nu beți alcool
-
nu fumați
Farmacistul vă poate ajuta cu indigestia ușoară
Farmacistul vă poate recomanda:
- medicamente care împiedică acidul gastric să vă irite stomacul și esofagul, cum ar fi antiacidele și alginații
- medicamente care reduc cantitatea de acid produsă de stomac, cum ar fi inhibitorii pompei de protoni
Unele medicamente pentru indigestie se iau după masă, iar altele înainte de masă. Verificați prospectul care însoțește medicamentul.
Cauze și factori de risc
Cauzele gastritei includ:
- infecția cu o bacterie numită Helicobacter pylori (H. pylori)
- administrarea de analgezice antiinflamatoare (cum ar fi ibuprofenul) și aspirina
- consumul excesiv de alcool
- stresul intens sau o boală gravă
- intervențiile chirurgicale la nivelul stomacului, cum ar fi bypass-ul gastric
Gastrita poate fi cauzată și de o problemă a sistemului imunitar, în care acesta atacă mucoasa stomacului.
Diagnostic și analize
Pentru a afla ce cauzează simptomele gastritei, medicul dumneavoastră vă poate recomanda analize precum:
- un test respirator pentru a depista bacteria Helicobacter pylori (H. pylori) – veți primi o băutură specială, iar apoi respirația vă este verificată
- o analiză a unei probe de scaun
- o analiză de sânge
Analize și investigații
Analizele de sânge · Testele pentru Helicobacter pylori · Gastroscopia
Analize de sânge
De ce se face o analiză de sânge
Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.
O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:
- verifica starea generală de sănătate
- afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
- afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
- afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune
Pregătirea pentru o analiză de sânge
Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.
De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:
- nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
- întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)
Ce se întâmplă la o analiză de sânge
O analiză de sânge se face de obicei la cabinetul medicului de familie sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.
Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).
Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.
Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.
După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.
Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.
Dacă vă este teamă de ace
Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.
De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.
Obținerea rezultatelor analizelor de sânge
Puteți primi rezultatele analizelor de sânge în câteva zile sau, uneori, în câteva săptămâni.
Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.
Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.
Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.
Teste pentru Helicobacter pylori (H. pylori)
Ce sunt testele pentru Helicobacter pylori (H. pylori)?
Helicobacter pylori (H. pylori) este un tip comun de bacterie care infectează mucoasa stomacului și prima parte a intestinului subțire. Majoritatea persoanelor cu H. pylori nu au niciodată simptome. Dar la unele persoane, bacteria poate cauza probleme digestive.
H. pylori este cea mai frecventă cauză a ulcerelor peptice, care sunt leziuni ce se formează în principal în stomac și în partea superioară a intestinului subțire. H. pylori poate cauza, de asemenea, gastrită (inflamația și iritarea mucoasei stomacului). Fără tratament, gastrita cu H. pylori poate dura toată viața și poate crește riscul de a dezvolta cancer gastric.
Cercetătorii nu sunt siguri cum se infectează oamenii cu această bacterie. H. pylori se poate transmite de la o persoană la alta prin contactul cu vărsăturile, scaunul sau saliva unei persoane infectate. Bacteria se poate răspândi și prin alimente și apă contaminate.
Oricine este expus la H. pylori se poate îmbolnăvi de o infecție cu H. pylori. Dar infecția cu H. pylori se contractă cel mai des în copilărie. Testarea pentru această bacterie poate stabili dacă H. pylori cauzează gastrită sau alte afecțiuni care provoacă indigestie persistentă. Dacă da, tratamentul poate elimina bacteria, astfel încât mucoasa stomacului dumneavoastră să se poată vindeca.
Există diferite modalități de a testa o infecție cu H. pylori. Cele mai frecvente teste folosesc probe din respirația sau scaunul dumneavoastră. În anumite cazuri, testele se efectuează pe o probă de țesut prelevată din interiorul stomacului.
Alte denumiri: antigen H. pylori în scaun, teste respiratorii pentru H. pylori, test respirator cu uree, test rapid de urează (RUT) pentru H. pylori, cultură H. pylori
Pentru ce sunt folosite?
Testele pentru H. pylori sunt folosite pentru:
- A afla dacă o infecție cu H. pylori este cauza simptomelor digestive
- A afla dacă tratamentul a vindecat o infecție cu H. pylori
Deoarece există multe cauze posibile ale simptomelor digestive, medicii recomandă adesea teste pentru alte afecțiuni digestive împreună cu un test pentru H. pylori.
De ce am nevoie de un test pentru H. pylori?
Este posibil să aveți nevoie de un test pentru H. pylori dacă aveți simptome de gastrită sau de ulcer. Aceste afecțiuni sunt adesea cauzate de bacteria H. pylori. Simptomele pot include:
- Durere în partea superioară a abdomenului (burtă)
- Balonare (senzație de plenitudine sau umflare a burții)
- Senzația de sațietate prea devreme în timpul mesei
- Greață și vărsături
- Eructații (râgâieli)
- Pierderea poftei de mâncare
- Scădere în greutate
Gastrita poate duce la ulcer, care este o afecțiune mai gravă. Simptomele ulcerului pot deveni severe dacă apar complicații. Sunați la 112 sau mergeți la urgențe dacă aveți:
- Semne de sângerare gastrică, care includ:
- Scaun negru sau cu aspect de păcură
- Sânge roșu în vărsături sau vărsături care arată ca zațul de cafea
- Durere abdominală bruscă, ascuțită sau severă, care nu dispare
- Amețeală sau leșin
- Puls rapid (bătăi ale inimii) sau alte simptome de șoc
- O schimbare sau agravare a simptomelor dacă știți deja că aveți ulcer
Dacă ați fost tratat(ă) pentru o infecție cu H. pylori, este posibil să aveți nevoie de testare pentru a vedea dacă tratamentul a reușit să elimine toate bacteriile. Dacă H. pylori rămâne în organism, se poate înmulți și poate cauza din nou simptome.
Ce se întâmplă în timpul testării pentru H. pylori?
Testul respirator se mai numește și testul respirator cu uree. În general, include următorii pași:
- Mai întâi, veți sufla într-un recipient pentru a oferi o probă din respirația dumneavoastră.
- Apoi veți înghiți o pastilă sau un lichid care conține uree. Ureea este un produs rezidual normal care se găsește în sânge. Ureea folosită pentru test conține atomi speciali de carbon. Dacă aveți H. pylori, bacteria va transforma ureea în dioxid de carbon care include acești atomi de carbon. Corpul dumneavoastră va elimina dioxidul de carbon prin aerul pe care îl expirați.
- La câteva minute după înghițirea ureei, veți oferi o altă probă din respirația dumneavoastră.
- Cele două probe de respirație vor fi testate și comparate între ele. Dacă aveți bacteria H. pylori în stomac:
- Atomii speciali de carbon din uree vor apărea în a doua probă de respirație.
- A doua probă de respirație va conține mai mult dioxid de carbon decât prima.
Teste din scaun. Există diferite modalități de a verifica o probă de scaun pentru H. pylori:
- Testele antigenice sunt cel mai frecvent tip de test pentru H. pylori. Antigenele sunt un tip de proteină. Testul verifică proba dumneavoastră pentru antigene care provin de la H. pylori.
- Testele PCR verifică proba dumneavoastră pentru material genetic de la H. pylori.
Medicul vă va oferi probabil un recipient sau un kit cu instrucțiuni despre cum să recoltați o probă de scaun. Există diferite modalități de a recolta proba, așa că urmați cu atenție instrucțiunile. În general, va trebui să:
- Etichetați recipientul cu numele dumneavoastră, data și ora recoltării.
- Recoltați o probă de scaun conform instrucțiunilor. Aceasta implică de obicei folosirea unui recipient curat și uscat sau a unei hârtii speciale ori folii de plastic așezate peste toaletă pentru a prinde scaunul.
- Asigurați-vă că scaunul nu se amestecă cu urină, hârtie igienică sau apă din toaletă.
- Închideți bine recipientul.
- Spălați-vă bine mâinile cu apă și săpun.
- Returnați recipientul conform instrucțiunilor.
Dacă recoltați o probă din scutece, veți primi instrucțiuni speciale pentru folosirea foliei de plastic în interiorul unui scutec curat. În anumite cazuri, un medic poate folosi un tampon pentru a preleva o probă de scaun din rect.
Endoscopie. Dacă alte teste nu oferă suficiente informații pentru un diagnostic, medicul poate recomanda o procedură numită endoscopie. Medicul va folosi un endoscop pentru a examina esofagul (tubul care leagă gura de stomac), mucoasa stomacului și o parte din intestinul subțire. În timpul procedurii:
- Vă veți întinde pe o masă de examinare.
- Vi se vor administra medicamente pentru a vă ajuta să vă relaxați și pentru a vă amorți gâtul, astfel încât să nu simțiți durere.
- Medicul va introduce un tub subțire (un endoscop) prin gură și în stomac. Tubul are o lumină și o cameră pentru a permite medicului să vă examineze.
- Medicul poate preleva o biopsie pentru a îndepărta mici probe de țesut. Țesutul va fi trimis la un laborator pentru a fi testat pentru H. pylori și alte afecțiuni care ar putea cauza simptome.
- După procedură, vă veți recupera timp de o oră sau două, până când trece efectul medicamentului.
Va trebui să fac ceva pentru a mă pregăti pentru testare?
Înainte de a face un test pentru H. pylori, este posibil să fie nevoie să opriți administrarea anumitor medicamente timp de două săptămâni până la o lună. Acestea includ multe medicamente pe care le puteți lua pentru simptomele dumneavoastră. Asigurați-vă că discutați cu medicul dumneavoastră despre toate medicamentele pe care le luați în prezent.
Pentru o endoscopie, este posibil să fie nevoie să țineți post (să nu mâncați sau să beți) timp de câteva ore înainte de procedură. Este posibil să fiți somnoros(oasă) după aceea, așa că planificați să vă aducă cineva acasă.
Există riscuri la testare?
Nu există niciun risc cunoscut la testele de respirație sau de scaun.
În timpul unei endoscopii, este posibil să simțiți un oarecare disconfort atunci când tubul este introdus, dar complicațiile grave sunt rare. Există un risc foarte mic de perforare a intestinului. Dacă vi se face o biopsie, există un risc mic de sângerare în locul de unde a fost prelevată proba. Dar, de obicei, se oprește de la sine.
Ce înseamnă rezultatele?
Un rezultat negativ (normal) la testul pentru H. pylori înseamnă că probabil nu aveți o infecție cu H. pylori. Medicul dumneavoastră poate recomanda alte analize pentru a afla cauza simptomelor.
Un rezultat pozitiv înseamnă că aveți o infecție cu H. pylori. Medicul vă va prescrie de obicei unul sau mai multe antibiotice pentru a trata infecția. De regulă, veți lua și alte medicamente pentru a ameliora simptomele și a ajuta la vindecarea stomacului. După terminarea tratamentului, medicul poate recomanda repetarea testelor pentru a se asigura că bacteria H. pylori a fost eliminată complet.
Mai trebuie să știu ceva despre testarea pentru H. pylori?
Analizele de sânge pentru H. pylori verifică anumite proteine (anticorpi) pe care sistemul dumneavoastră imunitar le produce pentru a lupta împotriva H. pylori. Aceste teste nu sunt folosite în mod obișnuit pentru a diagnostica H. pylori. Asta pentru că testul nu poate arăta dacă anticorpii provin dintr-o infecție activă cu H. pylori pe care o aveți acum sau dintr-o infecție trecută pe care anticorpii dumneavoastră au reușit să o combată.
Dar dacă o analiză de sânge pentru H. pylori arată că nu aveți niciun anticorp împotriva H. pylori, de obicei înseamnă că nu aveați infecția în momentul în care a fost recoltată proba de sânge.
Gastroscopie
De ce se face o gastroscopie
Ați putea fi trimis(ă) pentru o gastroscopie pentru a:
- verifica ce cauzează orice simptome digestive, cum ar fi indigestia, dificultatea la înghițire, durerea de stomac, scaunul negru și lipicios sau vărsăturile cu sânge
- trata probleme ale sistemului digestiv, de exemplu lărgirea tubului digestiv (esofagului), îndepărtarea unor excrescențe sau oprirea sângerării
- verifica anumite tipuri de cancer, cum ar fi cancerul de stomac sau cancerul esofagian
Pregătirea pentru gastroscopie
Înainte de gastroscopie, ar trebui să vi se spună:
- când și unde veți avea procedura
- când trebuie să încetați să mâncați și să beți înainte de test
- despre unele medicamente care vi se pot oferi înainte de test
- cât de mult este posibil să așteptați pentru rezultate
Anunțați spitalul dacă sunteți însărcinată.
În ziua gastroscopiei, va trebui să încetați să mâncați cu cel puțin 6 ore înainte de test, dar este posibil să puteți bea înghițituri mici de apă.
Aduceți detaliile oricăror medicamente pe care le luați și urmați orice instrucțiuni pe care vi le dă spitalul cu privire la administrarea medicamentelor dumneavoastră.
Ce se întâmplă în timpul unei gastroscopii
Înainte de gastroscopie
Veți discuta cu o asistentă medicală despre ce urmează să se întâmple. Aceasta vă va adresa câteva întrebări despre sănătatea dumneavoastră și istoricul medical.
Vi se va oferi ceva care să vă ajute să vă simțiți mai bine și să ușureze investigația, cum ar fi:
- spray cu anestezic local – pentru a amorți partea din spate a gurii și interiorul gâtului
- sedare – medicament administrat printr-un tub subțire în braț, pentru a vă ajuta să vă relaxați
În timpul gastroscopiei
În timpul acestei proceduri:
- Un tub subțire și flexibil, cu o cameră mică în interior, este introdus prin gură sau prin nas și coboară pe gât până în stomac.
- Este posibil să aveți senzația de greață. Aceasta ar trebui să înceteze odată ce tubul ajunge în stomac, iar sedarea poate ajuta la prevenirea acestei senzații.
- Se pompează aer pentru a umfla stomacul – este posibil să vă simțiți balonat(ă) și să eructați de câteva ori.
- Se poate preleva o mostră de celule pentru a verifica dacă există cancer (biopsie) – nu veți simți nimic dacă se întâmplă acest lucru.
Gastroscopia nu ar trebui să fie dureroasă. Dar puteți cere oricând oprirea procedurii.
Gastroscopia ar trebui să dureze între 15 și 45 de minute.
Dar este posibil să rămâneți în spital aproximativ 4 ore, din momentul în care ajungeți până când plecați acasă.
După o gastroscopie
După terminarea gastroscopiei, veți fi mutat(ă) într-o cameră de recuperare.
Ar trebui să puteți merge acasă imediat ce vă simțiți suficient de bine. Pentru majoritatea oamenilor, acest lucru se întâmplă în câteva ore.
Dacă ați primit sedare, veți avea nevoie de cineva care să vă ducă acasă și să rămână cu dumneavoastră timp de 24 de ore.
De asemenea, ar trebui să evitați oricare dintre următoarele timp de 24 de ore după sedare:
- consumul de alcool
- condusul
- folosirea utilajelor
- semnarea documentelor importante
Dacă ați primit un spray anestezic local, ar trebui să așteptați o oră înainte de a mânca sau bea.
Este posibil să aveți unele dureri de stomac și de gât după o gastroscopie. Acest lucru este normal și ar trebui să treacă în câteva ore.
Posibile complicații ale gastroscopiei
Gastroscopia este o procedură frecventă și simplă. Complicațiile sunt rare, dar pot include:
- o reacție la sedare
- sângerare la nivelul stomacului
- infecție
Recomandare urgentă: cereți o programare urgentă la medicul de familie dacă:
După gastroscopie, aveți oricare dintre următoarele:
- febră (temperatură ridicată) sau vă simțiți cald(ă), rece sau cu frisoane
- scaun închis la culoare sau negru, ca smoala
Acțiune imediată: sunați la 112 sau mergeți la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe dacă:
- vărsați în mod repetat
- vărsați sânge
- aveți dificultăți de respirație
- aveți dureri severe de stomac sau de piept, sau dureri de stomac ori de piept care se agravează
Nu conduceți până la urgențe. Rugați pe cineva să vă ducă sau sunați la 112 și cereți o ambulanță.
Aduceți cu dumneavoastră orice medicamente pe care le luați.
Obținerea rezultatelor gastroscopiei
Un medic sau o asistentă vă poate explica rezultatele gastroscopiei înainte de a părăsi spitalul. Dacă vi s-a prelevat o mostră de celule (biopsie), va trebui să așteptați rezultatele.
Vi se poate programa o consultație de control pentru a discuta rezultatele și posibilele tratamente care v-ar putea ajuta.
Rezultatele biopsiei
Rezultatele unei biopsii pot dura câteva săptămâni.
Dacă rezultatele indică faptul că aveți cancer, veți fi îndrumată către un medic specialist în tratarea cancerului (oncolog).
Sprijin după o gastroscopie
Pentru multe persoane, o gastroscopie nu va descoperi nimic îngrijorător.
Dar ar putea fi util să discutați cu cineva dacă vă simțiți îngrijorat(ă) în legătură cu rezultatele.
Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.
Tratament
Tratamentul gastritei depinde de cauza care o provoacă.
Este posibil să aveți nevoie de:
- antibiotice
- medicamente pentru a controla acidul din stomac și a împiedica urcarea acestuia în tubul prin care trece mâncarea (esofag), cum ar fi antiacide, inhibitori ai pompei de protoni sau alginați
- să discutați cu medicul dumneavoastră despre oprirea analgezicelor antiinflamatoare (cum ar fi ibuprofenul) sau a aspirinei și să încercați un alt medicament, dacă este posibil
- să opriți consumul de alcool, dacă gastrita este cauzată de alcool
Dacă nu este tratată, gastrita se poate agrava și poate cauza un ulcer gastric.
Dacă gastrita nu se ameliorează sau provoacă simptome severe, medicul de familie vă poate trimite la un medic specialist în boli de stomac (gastroenterolog). Acesta poate efectua o investigație pentru a examina interiorul stomacului, numită gastroscopie.
Când să mergeți la medic
Majoritatea simptomelor de gastrită nu sunt grave, dar uneori este posibil să aveți nevoie de ajutor medical.
Recomandare non-urgentă: consultați medicul de familie dacă:
- aveți dureri de burtă sau indigestie de mai mult de 1 săptămână
- durerea de burtă se agravează sau revine frecvent
Recomandare urgentă: cereți o programare urgentă la medicul de familie dacă:
Aveți simptome de gastrită și:
- v-ați pierdut pofta de mâncare
- vă simțiți sătul(ă) după o masă foarte mică
- ați slăbit recent fără să vă propuneți
- simțiți o umflătură (un nodul) în burtă
- este dureros sau dificil să înghițiți
- vărsați în mod repetat
Acestea pot fi grave, deci trebuie investigate rapid.
Sunați la 112 sau mergeți la urgențe dacă:
- vărsați sânge roșu aprins sau vărsătura arată ca zațul de cafea
- scaunul este negru, lipicios și extrem de urât mirositor
- aveți dureri severe de burtă sau de piept care au apărut brusc
Nu conduceți până la urgențe. Rugați pe cineva să vă ducă sau sunați la 112 și cereți o ambulanță.
Aduceți cu dumneavoastră orice medicamente pe care le luați.
Medicamente folosite pentru gastrită
Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.
Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.
Antispastice pentru tulburări funcționale digestive · ATC A03A · 5
Relaxează musculatura intestinului și calmează crampele și balonarea.
Drotaverinum — 5 produse fără rețetă
- ANTISPASMIN 40 mgfără rețetă
- NO-SPA FORTE 80 mgfără rețetă
- SPASMOCALMfără rețetă
- SPAVERIN 40 mgfără rețetă
- SPAVERIN 80 mgfără rețetă
Alte medicamente · 1
Plante — 1 produs fără rețetă
- IBEROGASTfără rețetă
Surse: NHS (Open Government Licence v3.0), MedlinePlus (NLM).