Eritrocitoză

Eritrocitoza înseamnă o concentrație prea mare de celule roșii în sânge. Nu toate persoanele cu eritrocitoză au simptome – dar multe au.

Programați-vă la medicul de familie dacă aveți simptome persistente de eritrocitoză. Acestea includ:

• dureri de cap
• vedere încețoșată
• piele roșie, în special pe față, mâini și picioare – aceasta poate fi mai greu de observat pe pielea neagră sau maro
• oboseală
• tensiune arterială ridicată
• amețeli
• disconfort în burtă (abdomen)
• confuzie
• probleme de sângerare – cum ar fi sângerări nazale și vânătăi
• gută – care poate cauza dureri articulare, rigiditate și umflături
• mâncărimi ale pielii – în special după baie sau duș

Eritrocitoza poate fi împărțită în mai multe tipuri diferite, în funcție de cauza de bază. În unele cazuri, o cauză de bază nu poate fi identificată.

Eritrocitoza aparentă

„Eritrocitoza aparentă” este situația în care numărul de celule roșii este normal, dar aveți o cantitate redusă dintr-un fluid numit plasmă în sânge, ceea ce îl face mai gros.

Eritrocitoza aparentă este adesea cauzată de excesul de greutate, fumat, consumul excesiv de alcool sau administrarea anumitor medicamente – inclusiv diuretice (comprimate pentru tensiune arterială mare care vă fac să urinați mai mult).

Eritrocitoza aparentă se poate ameliora dacă cauza de bază este identificată și gestionată. De exemplu, renunțarea la fumat sau reducerea consumului de alcool poate ajuta.

Eritrocitoza relativă

Aceasta este similară cu eritrocitoza aparentă. Poate apărea ca urmare a deshidratării.

Eritrocitoza absolută

„Eritrocitoza absolută” este situația în care organismul dumneavoastră produce prea multe celule roșii. Există 2 tipuri principale:

• eritrocitoza primară – există o problemă la nivelul celulelor produse de măduva osoasă care devin celule roșii; cel mai frecvent tip este cunoscut sub numele de policitemia vera
• eritrocitoza secundară – se produc prea multe celule roșii ca urmare a unei afecțiuni de bază

Eritrocitoza primară - policitemia vera

Policitemia vera este rară. Este de obicei cauzată de o modificare a genei JAK2, care determină celulele măduvei osoase să producă prea multe celule roșii. Este un tip de cancer de sânge cu evoluție lentă.

Celulele afectate ale măduvei osoase se pot transforma și în alte celule prezente în sânge, ceea ce înseamnă că persoanele cu policitemia vera pot avea, de asemenea, un număr anormal de mare atât de trombocite, cât și de celule albe.

Deși este cauzată de o modificare genetică, policitemia vera nu este de obicei moștenită. Majoritatea cazurilor se dezvoltă mai târziu în viață. Vârsta medie la diagnostic este de 60 de ani.

Eritrocitoza secundară

Eritrocitoza secundară este situația în care o afecțiune de bază determină producerea unei cantități mai mari de eritropoietină. Acesta este un hormon produs de rinichi care stimulează celulele măduvei osoase să producă celule roșii.

Afecțiunile care pot cauza eritrocitoza secundară includ:

• boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) – aceasta poate determina o creștere a eritropoietinei, din cauza faptului că nu ajunge suficient oxigen la țesuturile organismului
• o problemă cu rinichii – cum ar fi cancerul de rinichi sau îngustarea arterelor care alimentează rinichii cu sânge

Eritrocitoza poate fi diagnosticată printr-o analiză de sânge care verifică:

• numărul de celule roșii din sânge (numărul de eritrocite)
• cantitatea de spațiu pe care o ocupă celulele roșii în sânge (nivelul hematocritului)

O concentrație mare de celule roșii sugerează că aveți eritrocitoză.

Eritrocitoza este uneori descoperită doar în timpul unei analize de sânge de rutină efectuate din alt motiv.

Medicul dumneavoastră de familie vă poate trimite la un hematolog (un specialist în boli de sânge) pentru mai multe investigații, pentru a confirma diagnosticul și a determina cauza de bază.

Acestea pot include:

• o analiză de sânge pentru a căuta gena JAK2 modificată
• o ecografie a abdomenului pentru a căuta probleme la rinichi

Tratamentul pentru eritrocitoză are ca scop prevenirea simptomelor și a complicațiilor (cum ar fi cheagurile de sânge) și tratarea oricăror cauze subiacente.

Flebotomia (extragerea de sânge)

Flebotomia este cea mai simplă și rapidă metodă de reducere a numărului de celule roșii din sânge. Poate fi recomandată dacă aveți policitemie vera, antecedente de cheaguri de sânge sau simptome care sugerează că sângele dumneavoastră este prea gros.

Flebotomia presupune extragerea a aproximativ 500 ml de sânge o dată, într-un mod similar cu procedura utilizată pentru donarea de sânge.

Frecvența necesară a acestei proceduri diferă de la o persoană la alta. La început, este posibil să aveți nevoie de tratament în fiecare săptămână, dar odată ce eritrocitoza este sub control, ar trebui să aveți nevoie de el mai rar.

Dacă urmează să vi se efectueze o flebotomie, spitalul vă va oferi mai multe informații despre ce presupune aceasta.

Medicamente pentru reducerea celulelor roșii din sânge

În cazurile de policitemie vera, pot fi prescrise medicamente pentru a încetini producția de celule roșii din sânge.

Sunt disponibile mai multe medicamente diferite, iar specialistul va ține cont de vârsta și starea dumneavoastră de sănătate, de răspunsul la flebotomie și de numărul de celule roșii atunci când îl va alege pe cel mai potrivit pentru dumneavoastră. Exemplele includ:

• hidroxicarbamidă – acest medicament se administrează sub formă de comprimate în fiecare dimineață și este în general bine tolerat. Dar nu trebuie să îl luați dacă sunteți însărcinată sau încercați să rămâneți însărcinată
• interferon – acest medicament se administrează prin injectare în abdomen sau coapsă de 1 până la 3 ori pe săptămână. Vi-l puteți injecta singur(ă) acasă, odată ce v-ați familiarizat cu modul de administrare. Interferonul are avantajul că poate fi administrat în timpul sarcinii, dar poate provoca reacții adverse neplăcute, cum ar fi căderea părului și simptome asemănătoare gripei

Medicamente pentru prevenirea cheagurilor de sânge

Dacă aveți policitemie vera, vi se pot prescrie zilnic comprimate de aspirină în doză mică pentru a ajuta la prevenirea cheagurilor de sânge și pentru a reduce riscul de complicații grave.

De asemenea, vi se poate oferi tratament cu aspirină în doză mică dacă aveți eritrocitoză aparentă sau secundară și o altă problemă de sănătate care vă afectează vasele de sânge, cum ar fi boala coronariană sau boala cerebrovasculară.

Unele persoane pot avea nevoie și de tratament pentru orice alte simptome sau complicații ale eritrocitozei pe care le au, sau pentru orice cauză de bază a afecțiunii.

De exemplu, vi se pot administra medicamente pentru a ajuta la ameliorarea mâncărimii sau pentru a gestiona BPOC.

Pe lângă ameliorarea unor cazuri de eritrocitoză aparentă, adoptarea unor schimbări sănătoase ale stilului de viață poate reduce și riscul apariției unor cheaguri de sânge potențial grave la persoanele cu toate tipurile de eritrocitoză.

Dacă aveți eritrocitoză, înseamnă că aveți deja un risc crescut de formare a unui cheag de sânge, iar excesul de greutate sau fumatul nu fac decât să crească acest risc.

Vă pot ajuta, de asemenea:

• pierderea în greutate, dacă este cazul
• prevenirea bolilor cardiovasculare
• gestionarea tensiunii arteriale ridicate
• renunțarea la fumat

Prognosticul eritrocitozei depinde în mare măsură de cauza de bază.

Multe cazuri sunt ușoare și pot să nu ducă la alte complicații. Totuși, unele cazuri – în special cazurile de policitemie vera – pot fi mai grave și necesită tratament pe termen lung.

Dacă este bine controlată, eritrocitoza nu ar trebui să vă afecteze speranța de viață și ar trebui să puteți duce o viață normală. Cu toate acestea, persoanele cu policitemie vera pot avea o speranță de viață ușor mai mică decât normal din cauza riscului crescut de probleme, cum ar fi infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral.

Policitemia vera poate provoca uneori și cicatrizarea măduvei osoase (mielofibroză), ceea ce poate duce în cele din urmă la un număr prea mic de celule sanguine. În unele cazuri rare, se poate transforma într-un tip de cancer numit leucemie mieloidă acută (LMA).

Eritrocitoza poate provoca cheaguri de sânge. Acestea vă expun riscului unor probleme care vă pot pune viața în pericol, cum ar fi:

• embolie pulmonară – un blocaj în vasul de sânge care transportă sângele de la inimă la plămâni
• tromboză venoasă profundă (TVP) – un cheag care se formează într-o venă profundă, de obicei la nivelul piciorului, și care se poate deplasa în altă parte a corpului

Sunați la 112 dacă dumneavoastră sau cineva din preajma dumneavoastră prezintă semne de TVP sau de embolie pulmonară. Acestea includ:

• durere, umflare, roșeață și sensibilitate la unul dintre picioare
• o durere surdă în zona afectată
• piele caldă în zona cheagului
• dificultăți de respirație
• durere în piept sau în partea superioară a spatelui
• expectorație cu sânge
• senzație de amețeală sau de leșin
• leșin

Eritrocitoza crește, de asemenea, riscul de infarct miocardic și de accident vascular cerebral. Sunați imediat la 112 dacă credeți că dumneavoastră sau cineva din preajma dumneavoastră are un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral.